^Scrie viziunea ]i graveaz-o pe table, ca s` se poat` citi u]or." Hab. 2:2

Planul iubitului nostru Creator, a]a cum se g`se]te [n Scripturile inspirate (Biblia), este frumos redat prin reprezentarea lui grafic` (ata]at` la bro]ur`). Aceast` reprezentare arat` caracterul progresiv al planului lui Dumnezeu, [ncep>nd de la crearea omului ]i p>n` la veacurile nesf>r]ite ale eternit`\ii. Plas>nd Scripturile inspirate [n dispensa\iile ]i veacurile c`rora le apar\in, aspectele timpului ]i declara\iile profetice g`site [n Biblie devin pline de sens.

Pa]ii ascenden\i pe care trebuie s`-i fac` o persoan` doritoare s` ob\in` via\`, indiferent pe care plan, sunt bine reprezenta\i prin diferitele linii plane. De-a lungul Veacului Evanghelic unii, pu\ini, merg pe calea [ngust` care duce [n sus de la natura uman` la cea divin`. Dup` ce Veacul Evanghelic va ajunge la sf>r]itul lui complet, toat` rasa uman`, cei care n-au mers pe calea [ngust`, vor avea posibilitatea s` urce pe calea sfin\eniei, de pe planul mor\ii pe planul vie\ii umane perfecte. Mat. 7:13,14; Isa. 35:8.

C`ut`torul de Adev`r care se va familiariza cu aceast` reprezentare grafic` va fi ajutat s` [n\eleag` Biblia [ntr-un mod [n care nu i-ar fi posibil f`r` acest valoros ajutor vizual. C>nd studiem Cuv>ntul inspirat al Tat`lui ceresc, este necesar s` a]ez`m fiecare pasaj din Scripturi la timpul ]i pe planul cuvenit. Explica\iile literelor ]i cifrelor folosite vor fi de ajutor celor smeri\i care caut` s` fac` voia Tat`lui ceresc ]i a iubitului S`u Fiu, Isus Cristos.

LITERELE MARI

A — Prima dispensa\ie

^Lumea" care a fost (primul cer ]i p`m>nt), sub administrarea [ngerilor, a durat de la crearea lui Adam p>n` la potop. 2 Pet. 3:5,6; Gen. 7:11,12; Evr. 2:5.

B — A doua dispensa\ie

^Lumea rea de acum" (al doilea cer ]i p`m>nt), sub controlul limitat al Adversarului, control luat prin uzurpare, a [nceput la potop ]i se va sf>r]i complet c>nd marele timp de necaz care vuie]te acum pe p`m>nt se va termina ]i c>nd Satan va fi complet legat. Ioan 18:36; Gal. 1:4; 2 Pet. 3:7; Efes. 2:2; 1 Pet. 5:8; Ps. 46:9.

C — A treia dispensa\ie

^Lumea viitoare" (al treilea cer ]i p`m>nt), [n care va locui dreptatea, va fi sub administrare divin`. Dispensa\ia sau ^lumea f`r` sf>r]it" a [nceput deja [nainte de sf>r]itul complet al celei de-a doua dispensa\ii. {n perioada de tranzi\ie de la dispensa\ia a doua la dispensa\ia a treia, noul Ierusalim (cerul nou), vine treptat din cer de la Dumnezeu. Imediat ce interven\ia divin` va pune cap`t necazului, dreptatea va [ncepe s` predomine, odat` cu stabilirea fazei p`m>nte]ti a {mp`r`\iei. Evr. 2:5; 2 Pet. 3:13; Isa. 45:17; Apoc. 21:1,2; 2 Cor. 12:1-4.

D — Veacul Patriarhal

{n Veacul Patriarhal (primul veac din dispensa\ia a doua), Dumnezeu a avut leg`turi ^de prietenie" cu unii oameni ca: Noe, Avraam, Isaac ]i Iacov. Veacul Patriarhal a [nceput la potop, c>nd s-a sf>r]it prima dispensa\ie ]i a [nceput a doua dispensa\ie, ]i a \inut p>n` la moartea lui Iacov. Gen. 6:8; 7:1; 22:16-18; 26:4; 28:14; 48:21; Iac. 2:23.

E — Veacul Iudeu

{n Veacul Iudeu (al doilea veac din dispensa\ia a doua), Atotputernicul Creator i-a recunoscut pe cei doisprezece fii ai lui Iacov (Israel) ca poporul S`u special. Prin jertfe tipice, Israel a fost [n mod tipic ^un popor sf>nt", separat de alte popoare pentru un scop special. Favoarea lui Israel, care a [nceput la moartea lui Iacov, a durat p>n` c>nd acest popor L-a respins ]i L-a r`stignit pe Isus, scumpul nostru R`scump`r`tor. Dup` respingerea R`scump`r`torului, cele dou`sprezece semin\ii ale lui Israel au fost dezr`d`cinate cu timpul din patrie ]i au fost [mpr`]tiate printre neamuri. Seceri]ul Veacului Iudeu, un timp de cernere ]i necaz, s-a suprapus peste [nceputul lucr`rii Veacului Evanghelic. Amos 3:2; Deut. 14:2; Ioan 1:11; Mat. 10:5,6; Luc. 19:41-44.

Seceri]ul Veacului Iudeu

Seceri]ul de la sf>r]itul Veacului Iudeu a fost o perioad` de patruzeci de ani, \in>nd de la [nceputul misiunii lui Isus, c>nd a fost uns de Dumnezeu cu spirit (Fapte. Ap. 10:37,38), anul 29 d. Cr., p>n` la nimicirea Ierusalimului, anul 70 d. Cr. Ceea ce a [ncercat pe Israelul natural [n seceri]ul veacului lor a fost ADEV~RUL prezentat lor atunci. Adev`rul cuvenit atunci a fost secera, ]i el a separat pe ^israeli\ii adev`ra\i" de Biserica nominal` iudee.

F — Veacul Evanghelic

Veacul Evanghelic (al treilea veac din dispensa\ia a doua) este perioada de timp care a [nceput la consacrarea lui Isus c>nd avea 30 de ani ]i care \ine p>n` c>nd faza spiritual` a {mp`r`\iei va fi complet stabilit`. ^Jertfele mai bune" ale acestui veac fac isp`]ire pentru p`catele lumii. C>nd Isus S-a consacrat s` fac` voia Tat`lui, El a intrat pe calea [ngust` care duce la nemurire. Dup` trei ani ]i jum`tate Spiritul sf>nt a ajuns la ucenicii evrei. Dup` al\i trei ani ]i jum`tate credincio]ii consacra\i dintre neamuri au intrat sub acea unic` ungere a Spiritului. Cei care urmeaz` cu credincio]ie p>n` la moarte [n urmele lui Isus au speran\a primirii gloriei, onoarei ]i nemuririi. Asemenea Veacului Iudeu, Veacul Evanghelic se sf>r]e]te cu un seceri]. }i seceri]ul Veacului Evanghelic este un timp de necaz ]i cernere. Evr. 10:7,9; Fapt. 2:1-5; 15:13,14; 2 Pet. 1:4; Mat. 13:37-43.

Seceri]ul Veacului Evanghelic

Seceri]ul Veacului Evanghelic, ca ]i cel Iudeu, va fi [nt>i un timp de [ncercare ]i cernere pentru Biseric`, ]i dup` aceea un timp de m>nie sau de v`rsare a ^ultimelor ]apte nenorociri" peste lume, inclusiv peste Biserica nominal`. Prima lucrare a Domnului nostru [n seceri]ul acestui veac va fi s` separe ce este adev`rat de ce este fals. Biserica nominal`, datorit` st`rii ei amestecate, este numit` de Domnul ^Babilon" -- confuzie; ]i seceri]ul este timpul de separare a diferitelor clase din Biserica nominal` ]i de coacere ]i des`v>r]ire a clasei ^turmei mici".

G — Veacul Mesianic

Veacul Mesianic (primul veac din dispensa\ia a treia) este perioada de o mie de ani de prezen\` a lui Cristos. Lucrarea acestui veac, care este acum [n curs de intrare, [ncepe [nainte ca lucrarea Veacului Evanghelic s` ajung` la sf>r]itul ei complet. Ca ]i Veacul Evanghelic, Veacul Mesianic [ncepe [n etape. Perioada de tranzi\ie de la a doua dispensa\ie la a treia dispensa\ie este timpul stabilirii fazei spirituale a {mp`r`\iei. Aceast` perioad` de suprapunere a veacurilor este un timp de cernere, separare, [ncercare ]i necaz cum n-a mai fost [nainte. C>nd a doua dispensa\ie se va sf>r]i complet, va [ncepe faza p`m>nteasc` a {mp`r`\iei. Lucrarea de nimicire a vr`jma]ilor ]i de aducere sub conducerea lui Cristos a tuturor celor care vor vrea ]i vor asculta se va [mplini la sf>r]itul acestui veac al [nvierii sau restabilirii. 2 Pet. 3:8; Fapt. 3:19-21; 1 Tes. 4:16,17; Apoc. 11:18; Dan. 12:1; Ier. 1:10; 1 Cor. 15:25-28.

H — Veacurile viitoare

Dup` primul veac (Mesianic) al celei de-a treia dispensa\ii sau ^lumi" vor [ncepe veacurile f`r` sf>r]it, de perfec\iune, binecuv>ntare ]i fericire. La [nceputul celui de-al doilea veac din dispensa\ia a treia, va fi necesar` ^pu\in` vreme" pentru [ncercarea omenirii restabilite. {n aceast` perioad` de [ncercare Satan va avea permisiunea s` [ncerce omenirea care va fi beneficiat de lec\iile experien\elor din perioada p`catului ]i mor\ii. Adam ]i Eva n-au avut experien\` ]i n-au reu]it c>nd au fost [ncerca\i [n gr`dina Edenului, unde Satan a [n]elat-o pe mama Eva. 1 Cor. 15:24-28; Isa. 45:17,18; Efes. 2:7; Apoc. 20:3,7; Ps. 150:6.

K — Gloria puterii ]i func\iei

{n Veacul Evanghelic, viitorii membri ai corpului lui Cristos sunt [n preg`tire pentru marea onoare ]i marele privilegiu de-a tr`i ]i domni cu Cristos. Cei care sufer` cu Cristos, fiind mai mult dec>t [nving`tori, vor [mp`rt`]i gloria puterii sau func\iei ar`tate prin planul K. 1 Pet. 2:9; 2 Tim. 2:11,12; Rom. 8:37; Apoc. 22:17.

L — Na]terea din Spirit

Cei care sunt credincio]i [n ducerea la [ndeplinire a termenilor leg`m>ntului lor de sacrificiu se nasc din Spirit la timpul ]i [n ordinea cuvenit`. Aceast` na]tere din Spirit a celor concepu\i de Spirit pentru natur` divin` este intrarea deplin` [n via\` ca fiin\e spirituale divine. {nvierea la natur` divin` a membrilor corpului lui Cristos are loc devreme [n veacul [nvierii sau Veacul Mesianic. Mai [nt>i sunt [nvia\i ^mor\ii [n Cristos" (sfin\ii care au adormit de-a lungul Veacului Evanghelic), apoi membrii-picioare care au r`mas vii, c>nd []i sf>r]esc mersul pe calea [ngust` credincio]i p>n` la moarte, sunt [nvia\i imediat ca fiin\e spirituale divine ]i se al`tur` celorlal\i sfin\i [nvia\i, cum se arat` prin planul L, [n perioada de tranzi\ie. Sfin\ii [nvia\i sunt angaja\i [n aceea]i lucrare a {mp`r`\iei pentru care ]i-au folosit timpul ]i aten\ia pe c>nd erau concepu\i de Spirit. 1 Cor. 15:51-54; 1 Tes. 4:16,17; Apoc. 14:13.

M — Conceperea de Spirit

{n timpul Veacului Evanghelic mul\i sunt chema\i s` devin` membrii lui Cristos, dar numai pu\ini fac leg`m>nt cu Dumnezeu prin sacrificiu. Cei care-]i prezint` corpul ca jertf` vie sunt [nc>nta\i s` fac` voia Tat`lui. Tat`l ceresc din propria Sa voin\` [i concepe prin cuv>ntul Adev`rului ]i astfel ace]tia pot deveni un fel de prim-rod dintre creaturile Sale. To\i care-]i predau voin\a uman` ]i accept` voin\a lui Dumnezeu, [n timpul acceptabil de sacrificiu, sunt concepu\i de Spirit la o mo]tenire nestric`cioas` ]i nep`tat` p`strat` [n ceruri pentru cei credincio]i, ceea ce este ar`tat prin planul M. Mat. 20:16; Efes. 4:4; 1 Cor. 1:26-29; Rom. 12:1; Evr. 10:7-9; Iac. 1:17,18; 1 Pet. 1:3,4.

N — Perfec\iune uman` — Prietenie — {ndrept`\ire de prob`

Adam, om perfect [nainte de neascultarea sa, Isus, om perfect la prima Sa venire, ]i omenirea restabilit` [n timpul domniei mijlocitoare a lui Cristos, sunt ar`ta\i pe planul N. Gen. 2:7; Luc. 1:35; Isa. 35:8.

De la Abel la Ioan Botez`torul mul\i b`rba\i ]i femei au avut credin\` [n f`g`duin\ele Creatorului. Ei L-au crezut pe Dumnezeu ]i aceasta le-a fost socotit` ca neprih`nire. Datorit` credin\ei lor, ace]tia au fost considera\i ^prietenii" lui Dumnezeu, cum este ilustrat prin planul N. Evr. 11:4-40; Iac. 2:23.

{n Veacul Evanghelic mul\i s-au c`it de p`cate ]i L-au recunoscut pe Isus ca R`scump`r`torul lor. Unii dintre ace]tia au mers cu un pas mai departe ]i s-au consacrat pentru o via\` dreapt`. Cei de pe planul N au o m`sur` de ^pace" dar nu sunt [n pace cu Dumnezeu p>n` [n momentul c>nd fac un leg`m>nt cu Dumnezeu prin sacrificiu. Cei care L-au acceptat pe Isus ca R`scump`r`torul lor sunt [ndrept`\i\i ^de prob`" p>n` la momentul c>nd sunt invita\i s`-]i prezinte corpul ca jertf` vie. Dac` r`spund, pred>ndu-]i voin\a uman` ]i accept>nd voin\a lui Dumnezeu, [ndrept`\irea lor ^de prob`" devine ^vie" ]i sunt [n pace cu Dumnezeu; [n momentul acela sunt concepu\i de Spirit la natur` divin`, cum se arat` prin planul M.

Cei care nu r`spund la invita\ia de a-]i prezenta corpul ca jertf` vie primesc o m`sur` din harul lui Dumnezeu ([ndrept`\irea ^de prob`") [n zadar, dar nu mor [n ^moartea a doua". Devenind iar`]i parte din lume, ei vor avea ocazia s` mearg` pe calea sfin\eniei la timpul cuvenit. Fapt. 3:19; 4:10-12; Rom. 6:18-21; 12:1; 3:24; 5:9; 5:1; 4:24; 2 Cor. 6:1; Isa. 35:8.

P — {ndrept`\irea tipic`

Planul P arat` [ndrept`\irea tipic` a Israelului natural. Jertfele tipice ale vi\eilor ]i \apilor [n timpul Veacului Iudeu, de c>nd s-a dat Legea p>n` c>nd Isus a pironit-o pe cruce, a cur`\it pe Israel dup` trup, dar nu real, ci tipic. La cruce [ndrept`\irea tipic` s-a sf>r]it prin instituirea ^sacrificiilor mai bune" care ridic` [n realitate p`catul lumii ]i-i face perfec\i pe cei care se apropie. Exod. 19:5; Evr. 9:6,7; 10:1.

R — Planul degrad`rii (ne[ndrept`\irii) — Calea lat`

Prin neascultare Adam a c`zut (de pe planul N) pe planul degrad`rii (ne[ndrept`\irii), ceea ce se arat` prin planul R. El ]i urma]ii lui au mers de atunci [ncoace pe calea lat` care duce la nimicire. Gen. 2:17; Mat. 7:13; Rom. 5:12.

S — Timp de necaz

Zona umbrit`, notat` cu S, indic` timpul de necaz care vine peste biserica cre]tin` nominal` ]i peste popoarele lumii [n perioada de tranzi\ie de la dispensa\ia a doua la a treia. Isus, f`r` [ndoial` cit>nd din profe\ia lui Daniel (cap. 12, vers. 1), a profe\it c` [n perioada de tranzi\ie actual` va fi un timp de necaz cum n-a mai fost. Acest necaz a [nceput [ntr-un sens odat` cu [ntoarcerea Domnului (cu {mp`r`\ia) pentru a face ^restabilirea tuturor lucrurilor". Dup` trei ani ]i jum`tate a ie]it chemarea ca aceia care sunt deplin consacra\i s` ias` afar` din Babilon. Urmarea a fost un timp de cernere, [ncercare ]i necaz. La vremea adun`rii este un timp de separare a gr>ului copt de cel necopt ]i a gr>ului de neghin`. {ntr-un anumit sens, necazul peste na\iuni a [nceput [n 1914, odat` cu primul r`zboi mondial. Acest necaz, care vine [n spasme (r`zboi, revolu\ie, anarhie), este permis pentru ca lucrurile care nu sunt [n armonie cu {mp`r`\ia s` poat` fi [ndep`rtate. Mat. 24:21,22; Ioel 2:2; Apoc. 18:4; Mat. 13:41,42.

W — Omenirea ridicat` la perfec\iune ]i via\`

La vremea neascult`rii lui Adam, Creatorul S-a [ntors cu spatele c`tre Adam ]i c`tre rasa lui nen`scut` [nc`. De mai bine de 6000 de ani omul merge pe calea lat` care duce la moarte. Datorit` jertfei scumpe a iubitului R`scump`r`tor, rasa uman` moart` ]i [n curs de moarte va avea la timpul cuvenit ([n timpul domniei mijlocitoare) posibilitatea s` se c`iasc` de p`cat, s`-L accepte pe R`scump`r`torul ]i s` I se supun`. Cei care vor face astfel vor fi ridica\i la planul perfec\iunii ]i vie\ii umane, care este ar`tat prin litera W. Gen 3:16-19; Mat. 7:13; 1 Tim. 2:3-6; Isa. 35:8.

Crucea pe planul P
Crucea de pe planul notat cu litera P reprezint` moartea Domnului nostru pentru a r`scump`ra pe evrei de sub condamnarea lor [n plus fa\` de cea adamic`, ]i anume condamnarea legii dat` prin Moise (Galateni 3:10-13; 4:5).

Crucea pe planul N
Crucea de pe planul notat cu litera N reprezint` moartea Domnului nostru pentru a r`scump`ra [ntreaga omenire, evrei ]i neamuri, de sub condamnarea adamic` (Rom. 5:12; 1 Corinteni 15:21,22).

a — Adam ca om perfect

C>nd a fost creat, Adam a fost om perfect, cum este reprezentat prin piramida a. Gen. 2:7; Luca 3:38.

b — Adam ]i urma]ii s`i, de la c`dere p>n` la potop

Piramida f`r` v>rf b reprezint` pe Adam dup` c`dere ]i pe urma]ii s`i condamna\i la moarte. Gen. 3:17-19; Rom. 3:10; 5:12.

c — Avraam ]i al\ii, [ndrept`\i\i la prietenie cu Dumnezeu

Avraam ]i al\ii de pe timpul acela au avut p`rt`]ie cu Dumnezeu, cum se arat` prin piramida c. Datorit` credin\ei, ei au fost prietenii lui Dumnezeu. Ace]tia au fost ridica\i deasupra lumii dec`zute, p`c`toase. Gen. 6:8; 22:15-18; 26:1-4; 28:10-14; Iac. 2:23; Ps. 45:16; Evr. 11:4-40.

d — Urma]ii lui Adam p`c`to]i dup` potop

Piramida f`r` v>rf d reprezint` pe urma]ii lui Adam dup` potop, tot [n vr`jm`]ie cu Dumnezeu. {n prezent num`rul urma]ilor lui Adam (pe care noi [i numim vii par\ial) este de aproximativ 6 miliarde. Ace]ti prizonieri condamna\i la moarte din cauza neascult`rii lui Adam sunt ^vr`jma]i prin fapte rele". {n fiecare 24 de ore mor aproximativ 147.000 dintre ace]ti prizonieri, dup` ce au ajuns la cap`tul c`ii late. Ace]tia trec l>ng` miliardele care deja sunt mor\i. Rom. 3:10,23; Ps. 49:7; Mat. 7:13.

e — Israelul natural [ndrept`\it tipic

{n timpul Veacului Iudeu, jertfele tipice [l cur`\au pe Israelul natural, nu real, ci tipic. Evr. 10:1-4; 7:19.

f — Focul [ncerc`rii ]i necazului asupra Israelului natural

La prima venire a lui Isus, gr>ul (^israeli\ii" adev`ra\i) au fost sco]i din sistemul bisericii nominale, iar pleava a fost ars` [n foc nestins, ceea ce este reprezentat prin figura f. Acest foc nestins a fost un timp de necaz pe care Israelul nu l-a putut evita. Luc. 3:16,17; 1 Tes. 2:14-16.

g — Isus ca om perfect

Isus ca om perfect, matur, la v>rsta de 30 de ani, este ar`tat prin piramida g. El a l`sat gloria avut` la Tat`l ca fiin\` spiritual` ]i a luat natura omului ca s` poat` fi pre\ corespunz`tor pentru Adam. Ca om, El S-a smerit ]i a fost ascult`tor p>n` la moarte. Luc. 1:26-33; Ioan 1:14; 1 Tim. 2:5,6.

h — Isus conceput la natur` divin`

La v>rsta de 30 de ani Isus }i-a predat voin\a uman` ]i a acceptat voin\a Tat`lui ceresc. Dup` ce a f`cut aceast` consacrare, a simbolizat-o prin botezul [n ap`. Isus a fost uns cu Spiritul sf>nt ]i a fost conceput la natur` divin`, a]a cum este reprezentat prin piramida h. Domnul nostru Isus Cristos a fost trei ani ]i jum`tate pe planul M, planul conceperii de Spirit. Evr. 10:7,9; Mat. 3:13-17; Ioan 1:29-34.

i — Isus fiin\` spiritual` divin` (n`scut din Spirit)

Existen\a uman` a lui Isus s-a sf>r]it la cruce. Dup` ce a fost mort p`r\i din trei zile, R`scump`r`torul nostru a fost [nviat ca fiin\` spiritual` glorioas` divin`, cum este reprezentat prin piramida i. Domnul nostru a fost ^[nt>iul-n`scut" dintre mor\i. Noua crea\ie conceput` de Spirit, al c`rei corp timp de trei ani ]i jum`tate a fost corpul perfect al omului Isus, a primit un corp spiritual divin. Luc. 23:44-46; 24:1-7; Col. 1:18.

k — Isus S-a a]ezat cu Tat`l pe tronul S`u

La 40 de zile dup` [nvierea Sa, Domnul nostru (fiin\` glorioas` divin` [ncep>nd de la [nvierea Sa) S-a [n`l\at la m`rirea din locurile prea[nalte, cum este ilustrat prin piramida k. Luc. 24:50,51.

l — Isus [n glorie [ndrum>nd Biserica [n timpul Veacului Evanghelic

De la [n`l\area Domnului nostru Isus Cristos p>n` la [nceputul seceri]ului Veacului Evanghelic, Domnul nostru a fost [n cer, a stat cu Tat`l pe tronul S`u, [ndrum>nd ]i conduc>nd afacerile Bisericii Sale pe p`m>nt. Mat. 28:19,20; Ioan 14:2,3.

m — Mul\imea mare de copii ai Tat`lui concepu\i de Spirit

{n timpul Veacului Evanghelic, to\i care fac un leg`m>nt prin jertf`, acceptabil pentru Dumnezeu, sunt concepu\i de Spirit la natur` divin`. {ns` de-a lungul veacului un mare num`r de cre]tini concepu\i de Spirit au devenit supra[nc`rca\i cu grijile acestei vie\i. Ei sunt reprezenta\i prin sec\iunea notat` cu m [n piramida f`r` v>rf. Aceste fecioare nechibzuite nu s-au g>ndit la f`g`duin\ele nespus de mari ]i scumpe, care le-ar fi ajutat s` creasc` [n har ]i cuno]tin\`, ]i nu ]i le-au [nsu]it. Cele neglijente ]i-au pierdut ungerea, dar nu conceperea. {n cele din urm` ele ]i-au sp`lat hainele [n s>ngele Mielului. Apoc. 7:13-15; Mat. 25:1-12; 1 Ioan 2:1,2.

n — Turma mic` de copii ai Tat`lui concepu\i de Spirit

^Turma mic`" de copii consacra\i ai Tat`lui ceresc din timpul Veacului Evanghelic, reprezenta\i prin sec\iunea n, ]i-au [ndeplinit leg`m>ntul, fiind mor\i fa\` de voin\a, scopurile ]i ambi\iile p`m>nte]ti. F`g`duin\ele scumpe i-au ajutat s` creasc` [n har ]i cuno]tin\`. Cei mai mult dec>t [nving`tori vor sta cu Cristos pe tronul S`u de glorie. Col. 3:1-3; 2 Pet. 1:4; 2 Tim. 2:11,12.

p — Majoritatea bisericii nominale, [ndrept`\i\i ^de prob`"

{n Veacul Evanghelic mul\i s-au asociat cu biserica nominal`, cum este reprezentat prin sec\iunea p. Av>nd o m`sur` de credin\`, ace]tia au avut o m`sur` de pace cu Dumnezeu ]i o m`sur` din privilegiul rug`ciunii. Dintre ace]ti [ndrept`\i\i de prob` mul\i au fost chema\i s` devin` mireasa lui Cristos. Dac` unul invitat a respins invita\ia, acesta a primit [n zadar m`sura de har de care s-a bucurat, [ns` el n-a mers [n moartea a doua. Devenind iar`]i parte din lume, va avea posibilitatea la timpul cuvenit s` mearg` pe calea sfin\eniei. Mul\i de pe planul N, reprezenta\i prin sec\iunea p, au pretins c` sunt cre]tini dar niciodat` n-au f`cut un leg`m>nt prin jertf` cu Dumnezeu. De aceea ei sunt ^neghin`". Rom. 12:1; 2 Cor. 6:1.

q — Lupii [n piei de oaie

{n timpul Veacului Evanghelic mul\i s-au asociat cu biserica nominal` pentru afaceri, pentru motive sociale ]i egoiste. Ace]tia sunt reprezenta\i prin sec\iunea q. Ei fac parte din clasa neghin` ]i sunt reprezenta\i sub planul [ndrept`\irii ^de prob`". Fiind parte din lume, la timpul cuvenit ]i ei vor avea posibilitatea s` mearg` pe calea sfin\eniei. Mat. 7:15-18; Fapt. 20:29.

r — Domnul nostru revenit ca Mire, Secer`tor ]i Rege

C>nd a sosit timpul [nceperii seceri]ului Veacului Evanghelic, Domnul nostru S-a [ntors cu {mp`r`\ia [n atmosfera P`m>ntului, cum este ilustrat prin piramida r de pe planul L. Totu]i Domnul nostru {]i p`streaz` ^toat` puterea" pe care a primit-o la [nviere, cum se ilustreaz` prin piramida i de pe planul L. Acum este timpul exercit`rii acelei puteri. Lucrarea {mp`r`\iei, care a [nceput la sosirea Sa, va continua tot Veacul Mesianic. La trei ani ]i jum`tate de la [nceputul prezen\ei a doua a Domnului, Regele nostru i-a [nviat pe membrii corpului S`u care dormiser` de-a lungul Veacului Evanghelic, dup` ce ]i-au sf>r]it credincio]i mersul pe calea [ngust`. Cei mai mult dec>t [nving`tori care mor [ncep>nd de la [nvierea ^mor\ilor [n Cristos" nu mai dorm [n moarte, ci sunt ^schimba\i" imediat dup` moarte pentru a fi cu Domnul ]i cu ceilal\i sfin\i angaja\i [n lucrarea {mp`r`\iei, cum este reprezentat prin piramida r de pe planul L. Ioan 14:2,3; 1 Tes. 4:16,17; 1 Cor. 15:51-53; Apoc. 14:13.

s — Turma mic` separat` de Babilon

Dup` trei ani ]i jum`tate de la [nceputul prezen\ei a doua a Domnului, ^fecioarele [n\elepte" au fost invitate s` ias` afar` din Babilon. Acest lucru este ar`tat prin piramida f`r` v>rf s. Cei concepu\i de Spirit care tr`iesc conform angajamentului lor de consacrare, fiind angaja\i cu credincio]ie [n lucrarea {mp`r`\iei, lucreaz` cu osteneli, a]tept>nd schimbarea [nvierii, ^[ntr-un moment, [ntr-o clipeal` de ochi", dac` au fost credincio]i p>n` la moarte. Apoc. 18:4; 14:13; 1 Cor. 15:51-53.

t — Mul\imea mare ar`tat` ca clas` separat`

Mul\imea mare, conceput` de Spirit, nu-]i p`streaz` haina curat`. Ei zidesc cu lemn, f>n ]i trestie. Ace]tia sunt reprezenta\i ca gr>u necopt deplin la vremea adun`rii. Dup` ce ^turma mic`" va fi [nviat`, mul\imea mare, pe planul M, va fi vizibil` ca clas` separat`, cum se ilustreaz` prin piramida f`r` v>rf t. Dup` ce vor trece prin marele necaz, ei vor cere Tat`lui, prin Avocatul lor, s` le [ndep`rteze petele de pe hain`. Cei care vor birui vor fi [nvia\i [n acela]i timp cu ^fecioarele nechibzuite" care au murit de-a lungul Veacului Evanghelic. Apoc. 7:13-15.

u — {ndrept`\i\ii de prob` care n-au fost chema\i

Nimeni nu este chemat cu chemarea de sus dac` nu este coroan` disponibil`. Cei reprezenta\i prin sec\iunea u n-au fost concepu\i de Spirit. Fiind parte din lume, ei vor avea posibilitatea s` mearg` pe calea sfin\eniei la timpul cuvenit. Isa. 35:8.

v — Lupii [n piei de oaie [ntorc>ndu-se [n lume

{n perioada de tranzi\ie biserica nominal` se desface [n buc`\i ]i cade. {nainte de [ncheierea seceri]ului fiecare clas` se va ar`ta separat. Cei care au pretins c` sunt cre]tini dar care au fost lupi [n piei de oaie se vor manifesta la timpul cuvenit, cum se arat` prin sec\iunea v. Ei, fiind parte din lume, vor avea posibilitatea s` mearg` pe calea sfin\eniei la timpul cuvenit. Isa. 35:8.

w — Cristosul glorificat (Cap ]i Corp)

Dup` ce ultimul membru al ^turmei mici" []i va sf>r]i mersul p`m>ntesc pe calea [ngust`, va avea loc unirea sau c`s`toria Mirelui cu mireasa, cum se ilustreaz` prin piramida w. Mireasa va [mp`rt`]i gloria func\iei sau puterii Mirelui (ar`tat` pe planul K). Apoc. 19:7.

x — Cristosul (Capul tuturor)

Dup` unirea deplin` a Mirelui cu mireasa, toate lucrurile din cer ]i de pe p`m>nt vor fi aduse treptat sub conducerea lui Cristos, sau altfel vor merge [n moartea a doua. Efes. 1:10; Apoc. 22:17; Fapt. 3:23.

y — Mul\imea mare [n fa\a tronului

Cei concepu\i de Spirit [n Veacul Evanghelic pu]i [n clasa marii mul\imi []i vor sp`la hainele [n s>ngele Mielului dac` vor dori via\`. Cei care le spal` vor fi n`scu\i din spirit la timpul cuvenit ]i vor servi [naintea tronului, cum este ar`tat prin sec\iunea y de pe planul L. Toate fiin\ele spirituale care-L vor recunoa]te pe Cristos sunt ar`tate prin y. Apoc. 7:13-15; Efes. 1:10.

z — Israelul dup` trup

C>nd interven\ia divin` va opri marele timp de necaz, Noul Leg`m>nt va fi sigilat cu s>ngele scump al lui Isus. Vrednicii din vechime vor fi [nvia\i, iar Noul Leg`m>nt va fi inaugurat cu un grup reprezentativ din Israel, cu acei care au credin\`, cum este ilustrat prin sec\iunea z. Aici vor fi inclu]i numai israeli\ii adev`ra\i care vor fi [n fruntea popoarelor p`m>ntului. Zah. 8:22,23; 14:1-3; Ps. 45:16; Exod. 20:18,19; Ier. 31:31-34.

1 — Potopul

La potop, ar`tat la cifra 1, s-a sf>r]it prima dispensa\ie ]i a [nceput a doua dispensa\ie. De la crearea lui Adam p>n` la potop au fost 1656 ani. La potop a [nceput ]i Veacul Patriarhal. Leg`tura de prietenie a lui Noe (unul dintre patriarhi) cu Creatorul ceresc a continuat.

2 — Moartea lui Iacov

Moartea lui Iacov, ar`tat` prin cifra 2, a avut loc [n 1813 [. Cr. Moartea lui a marcat [ncheierea Veacului Patriarhal ]i [nceputul Veacului Iudeu. De la moartea lui Iacov p>n` la moartea lui Isus, o perioad` de 1845 de ani, Israelul natural a avut favoare special`.

3 — Botezul lui Isus

Isus, la v>rsta de 30 de ani, reprezentat prin cifra 3, S-a consacrat s` fac` voia Tat`lui ceresc ]i apoi S-a prezentat la Ioan Botez`torul pentru a-}i simboliza aceast` dedicare. Evenimentul extraordinar a avut loc [n toamna anului 29 d. Cr. Atunci a [nceput seceri]ul Veacului Iudeu. La aceea]i dat` a [nceput ]i Veacul Evanghelic.

4 — R`stignirea lui Isus

{n anul 33 d. Cr., vineri, 3 aprilie, R`scump`r`torul nostru a fost r`stignit, ceea ce se arat` la cifra 4. A treia zi de la moartea Sa, duminic` diminea\a devreme, M>ntuitorul a fost [nviat; El a fost ^[nt>iul-n`scut dintre mor\i". Dup` cincizeci de zile ucenicii care erau [n a]teptare au fost un]i cu Spirit ]i au fost concepu\i individual de Spirit pentru natur` divin`.

5 — Sf>r]itul celor 70 de s`pt`m>ni (490 de ani) de favoare pentru Israel

{n anul 36 d. Cr. s-au sf>r]it cei 490 de ani de favoare pentru Israel, care se arat` prin cifra 5. Chiar dac` favoarea na\ional` s-a sf>r]it c>nd Israelul natural L-a respins ]i L-a r`stignit pe Isus, favoarea special` pentru ^israeli\ii adev`ra\i" s-a extins de la anul 33 la anul 36. Credincio]ii dintre neamuri au primit Spiritul sf>nt [n anul 36, la sf>r]itul perioadei de favoare pentru Israel.

6 — Sf>r]itul Veacului Iudeu ]i a seceri]ului acestuia

{n seceri]ul Veacului Iudeu ^israeli\ii adev`ra\i" au fost separa\i de biserica nominal`, iar pleava a fost ars` [n foc nestins. Sf>r]itul Veacului Iudeu ]i a seceri]ului acestuia sunt ar`tate prin cifra 6.

7 — {nceputul celei de-a treia dispensa\ii

A treia dispensa\ie a [nceput la [ntoarcerea Domnului nostru [n anul 1874, cum este reprezentat prin cifra 7. Atunci a [nceput Veacul Mesianic. Acesta a fost ]i [nceputul veacului [nvierii, al veacului restabilirii ]i al zilei de judecat`. Seceri]ul Veacului Evanghelic a [nceput odat` cu prezen\a Secer`torului-]ef.

8 — {nvierea sfin\ilor adormi\i

{n anul 1878 au fost [nvia\i mor\ii [n Cristos. Acest lucru este ar`tat la cifra 8. Era timpul ca ei s` se angajeze [n lucrarea {mp`r`\iei. {n acela]i an a ie]it chemarea ca sfin\ii de aceast` parte a ^v`lului" s` ias` din Babilon. Cei 1845 de ani de dizgra\ie pentru Israelul natural s-au sf>r]it tot [n 1878.

9 — {ncetarea chem`rii generale

Chiar dac` chemarea general` a [ncetat [n 1881, u]a [naltei chem`ri a r`mas deschis`, ceea ce este reprezentat la cifra 9. Totu]i, dac` unul conceput de spirit s-a l`sat supra[nc`rcat de grijile acestei lumi sau a c`zut [ntr-o via\` p`c`toas` sau ]i-a pierdut credin\a, acesta va trebui s` fie [nlocuit cu altul doritor s` fac` voia Tat`lui. El va fi invitat s` intre pe calea [ngust` ca [nlocuitor al celui dint>i. U]a spre chemarea de sus va r`m>ne deschis` p>n` c>nd mireasa va fi preg`tit`.

10 — Sf>r]itul dispensa\iei a doua

C>nd interven\ia divin` va opri marele timp de necaz, a doua dispensa\ie se va sf>r]i complet, ceea ce este ar`tat la cifra 10. Data aceasta, care este necunoscut` [n prezent, va fi ]i sf>r]itul Veacului Evanghelic ]i al seceri]ului acestuia. Atunci tot ^gr>ul" va fi fost [nviat, iar ^neghina" va fi fost ars`. C>nd a doua dispensa\ie se va sf>r]i complet, Noul Leg`m>nt va fi sigilat cu s>ngele pre\ios al lui Isus ]i va fi inaugurat cu aceia din Israel care au credin\`.

11 — Sf>r]itul Veacului Mesianic

Dup` ce Regele Isus va nimicii pe to\i vr`jma]ii, prezen\a Sa de o mie de ani se va [ncheia. Acest lucru este reprezentat prin cifra 11. {mp`r`\ia va fi predat` Tat`lui ceresc pentru ca El s` fie totul [n to\i. Atunci va [ncepe al doilea veac din dispensa\ia a treia, prima parte a lui fiind ^pu\ina vreme" necesar` pentru [ncercarea final` a omenirii restabilite.

Moartea a doua

Perioada c>nd Dumnezeu va permite, din nou, r`ului s` triumfe ^pu\in", pentru ca prin el s`-}i [ncerce ceaturile (care p>n` la timpul acela vor cunoa]te pe deplin at>t binele c>t ]i r`ul, precum ]i urmarea acestora) pentru ca acei care [n final vor prefera ]i vor alege r`ul, s` poat` fi [nl`tura\i -- nimici\i. Nimicirea total` ]i f`r` speran\` este inten\ionat` numai pentru f`c`torii de rele cu voia, care, asemenea lui Satan, [n m>ndria inimii ]i r`zvr`tire [mpotriva lui Dumnezeu, vor iubi ]i vor face r`ul [n ciuda manifest`rilor dezaprob`rii divine ]i [n ciuda experien\ei lor cu pedeapsa pentru acesta.