ÿþ<HTML> <BODY> <FONT FACE="ARIAL"> <P ALIGN="JUSTIFY"><B>((563))</B> <P ALIGN="CENTER">STUDIUL XII <P ALIGN="CENTER"><B>MAREA PROFEbIE A DOMNULUI NOSTRU <P ALIGN="CENTER">MATEI 24; MARCU 13; LUCA 21:5-36; 17:20-37</B> <P ALIGN="JUSTIFY">Importanca acestei profecii &#151; Condiciile _i cele trei întrebri care au determinat-o &#151; Atencie la Cristo_ii mincino_i &#151; O scurt privire istoric la cele optsprezece secole &#151; Necazul de la sfâr_itul Veacului Iudeu _i cel de la sfâr_itul Veacului Evanghelic, combinate în cuvintele tuturor evangheli_tilor &#151; Urâciunea pustiirii &#151; Fugici la munte &#151; Cele însrcinate etc. &#151; Înainte de iarn _i de sabat &#151; Iat-L aici! Iat-L acolo! S nu-i credeci &#151; Necazul din zilele acelea &#151; Întunecarea soarelui _i a lunii ca semne &#151; Cderea stelelor &#151; Împliniri simbolice de asemene &#151; Semnul Fiului Omului &#151; Ce vor vedea seminciile pmântului &#151; Smochinul &#151;  Generacia aceasta &#151; Vegheaci! &#151;  Cum a fost în zilele lui Noe, ei n-au _tiut nimic &#151;  Aduceci-v aminte de femeia lui Lot &#151; Unul luat _i altul lsat &#151; Cei ale_i vor fi adunaci la Adevr &#151; Casa lui Satan va fi stricat &#151; Pregtiri pentru hrnirea casei credincei <P ALIGN="JUSTIFY">DOMNUL nostru a rostit una din cele mai remarcabile profecii din Sfintele Scripturi cu privire la  Timpul Sfâr_itului &#151; epoca de încheiere a acestui Veac Evanghelic. Aceasta a fost rostit aproape de încheierea slujirii Sale pmânte_ti, când se strduia s-^i pregteasc treptat ucenicii pentru noua dispensacie, care urma s fie deplin introdus dup tragedia de la Calvar. El dorea ca ei s înceleag c nu trebuiau s a_tepte imediat onorurile _i gloriile Împrciei, de care, potrivit fgduincei Sale, vor avea parte credincio_ii Si. Înaintea acestor glorii _i binecuvântri vor veni încercri _i suferince. El, Învctorul <B>((564))</B> lor, Împratul, trebuia s fie respins de Israel _i s fie rstignit, în armonie cu declaraciile profetice; apoi Israelul va fi predat vrjma_ilor, iar cetatea lor sfânt _i templul lor scump vor fi distruse complet: mai mult, ucenicii Si nu trebuiau s se a_tepte s fie mai presus de Învctorul lor, scutici de ocrile _i suferincele care au czut peste El; ci credincio_ia fac de El _i de învcturile Lui îi va face s fie urâci de toci oamenii din pricina Lui; dar c în final, de_i dup mult strâmtorare, cei credincio_i pân la moarte vor fi rspltici, când El va veni din nou s-i primeasc la Sine _i la o parte din gloria Sa. <P ALIGN="JUSTIFY">Domnul nostru a pstrat învctura în legtur cu acestea pân aproape de încheierea slujirii Sale. La început ucenicii au fost înclinaci s se împotriveasc _i s insiste (cum fac unii astzi) c aceast cauz a Domnului trebuia s cucereasc lumea ca rezultat al propovduirii lor; _i Petru a mers pân acolo încât s exprime dezacordul cu Domnul nostru zicând:  S Te fereasc Dumnezeu, Doamne! S nu bi se întâmple a_a ceva! [moartea _i risipirea poporului Tu _i triumful rului peste tot] (Mat. 16:22; Marcu 8:31, 32). Dar Domnul nostru l-a mustrat aspru pe Petru; _i toci ucenicii se pare c au ajuns treptat la încelegerea c gloriile Împrciei erau îndeprtate _i c Învctorul trebuia s plece, _i dup ce-i va lsa, va trimite Mângâietorul, Spiritul sfânt, ca s-i conduc _i s-i pstreze pân va veni din nou în slava Împrciei Tatlui. <P ALIGN="JUSTIFY">În aceast atitudine a mincii _i cu ultimele cuvinte ale Domnului nostru în legtur cu Templul, care le sunau înc în urechi, ucenicii au cerut de la Învctorul informacii clare asupra acestor puncte care nu erau înc deslu_ite în mintea lor. <P ALIGN="CENTER">Cele trei întrebri <P ALIGN="JUSTIFY"> ^i cum sttea El jos pe Muntele Mslinilor, ucenicii Lui au venit la El la o parte _i I-au zis: «Spune-ne: (1) când se <B>((565))</B> vor întâmpla aceste lucruri [drâmarea Templului etc.]? (2) ^i care va fi semnul prezencei* Tale _i (3) al sfâr_itului veacului?» Mat. 24:3. <HR> *Cuvântul grecesc <I>parousia</I>, folosit aici, înseamn invariabil <I>prezenc</I>, _i nu venire. Vezi Versiunea Revizuit &#151; margine (englez &#151; n. e.); de asemenea <I>Emphatic Diaglott</I>. <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Fr îndoial c ocazia _i întrebrile au fost prin providenc divin; cci desigur profecia a fost destinat mai mult pentru instruirea poporului lui Dumnezeu care trie_te în acest timp de  seceri_ , decât a acelora care au pus întrebrile. Când studiem aceast profecie este foarte necesar s avem în minte întrebrile al cror rspuns este inspirat. Profecia este dat foarte asemntor de ctre trei dintre evangheli_ti: Matei, Marcu _i Luca; dar fiindc a lui Matei este cea mai complet _i mai sistematizat, urmm relatarea ei în general, prezentând orice modificri observate în celelalte relatri. <P ALIGN="CENTER">Atencie la Cristo_ii mincino_i <P ALIGN="JUSTIFY"> Vedeci s nu v în_ele cineva! Fiindc vor veni mulci în numele Meu, zicând: «Eu sunt Hristosul!» ^i vor în_ela pe mulci. Mat. 24:4, 5. <P ALIGN="JUSTIFY">Gamaliel mencioneaz pe doi dintre ace_ti Cristo_i mincino_i în vorbirea sa din Fapte 5:36, 37; _i istoria ne spune despre alcii câciva care au în_elat pe mulci evrei. Cel mai vestit dintre ace_tia a fost Sabbathai Levi din Smirna, care s-a prezentat în anul 1648 d. Cr. Acest Sabbathai Levi sa numit el însu_i  Fiul întâi-nscut al lui Dumnezeu, Mesia, Mântuitorul lui Israel , _i a promis o restabilire a împrciei _i a prosperitcii. Sabbathai, spune istoricul,  a triumfat acolo [în Smirna] în a_a msur încât unii dintre urma_ii lui profeceau _i cdeau într-un extaz straniu: patru sute de brbaci _i femei au profecit despre împrcia lui în cre_tere. Oamenii s-au purtat o vreme ca acei stpânici de <B>((566))</B> spirite; unii cdeau în trans, fceau spume la gur, vorbeau de prosperitatea lor viitoare, de viziunile despre Leul lui Iuda _i de triumfurile lui Sabbathai . Fr îndoial c aceasta a fost contrafacerea lui Satan a împlinirii profeciei lui Ioel (2:29) &#151; o contrafacere a Spiritului sfânt vzut _i în reînsuflecirile religioase din timpurile mai recente. Au existat probabil în total cam cincizeci sau mai mulci Cristo_i mincino_i, brbaci _i femei, _i mulci dintre ei fr îndoial demenci &#151; stpânici de spirite rele. Dar despre nici unul dintre ace_tia, nici despre toci împreun, nu se poate spune c au  în_elat pe mulci . Dar împotriva acestui fel de Cristo_i mincino_i care  <I>vor în_ela pe mulci</I> ne previne Domnul nostru aici, _i apoi, mai târziu în profecia Sa, în legtur cu ace_tia vom examina mai în amnunt anticri_tii care au în_elat pe mulci. <P ALIGN="CENTER">Istoria a optsprezece secole prezis pe scurt <P ALIGN="CENTER">&#151; Matei 24:6-13; Marcu 13:7-13; Luca 21:9-19 &#151; <P ALIGN="JUSTIFY"> Veci auzi de rzboaie _i ve_ti de rzboaie [amenincri, intrigi]: vedeci s nu v tulburaci, cci toate aceste lucruri trebuie s se întâmple. Dar sfâr_itul tot nu va fi atunci. Un popor se va scula împotriva altui popor _i o împrcie împotriva altei împrcii; _i pe alocuri vor fi foamete, epidemii _i cutremure de pmânt. Dar toate acestea nu vor fi decât începutul durerilor. Mat. 24:6-8. <P ALIGN="JUSTIFY">Astfel Domnul nostru a rezumat pe scurt istoria laic _i ia învcat pe ucenici s nu a_tepte foarte repede venirea Sa a doua _i Împrcia glorioas. ^i ce potrivit este: în mod sigur istoria lumii este tocmai aceasta &#151; un _ir de rzboaie, intrigi, foamete _i epidemii &#151; nu prea este altceva. Domnul nostru separ istoria Bisericii adevrate _i o declar cu o concizie similar astfel: <P ALIGN="JUSTIFY"> Atunci [în aceea_i perioad, în Veacul Evanghelic] v vor da s fici chinuici _i v vor omorî _i veci fi urâci de toate popoarele [neamurile] pentru numele Meu. Atunci [în aceea_i perioad] mulci se vor poticni, se vor vinde unii pe alcii _i se vor urî unii pe alcii. Se vor scula mulci proroci [învctori] mincino_i _i vor <B>((567))</B> în_ela pe mulci. ^i din cauza înmulcirii frdelegii, dragostea celor mai mulci se va rci . Mat. 24:913. <P ALIGN="JUSTIFY">În lumina istoriei, ar fi oare posibil s se descrie în mai pucine cuvinte calea Bisericii adevrate a lui Dumnezeu? În mod sigur nu. Asemnarea este perfect.  Toci cei care voiesc s triasc în evlavie în Hristos Isus vor fi persecutaci este declaracia apostolului; _i oricine nu are parte de ea, are toate motivele s se îndoiasc de relacia sa cu Dumnezeu ca fiu (Evr. 12:8). ^i la fel este cu Biserica în ansamblu, când na fost persecutat de clasa Ismael _i Esau, motivul a fost c a existat atât de mult din spiritul lumii sau atât de mult din  dragostea rece fac de Domnul _i fac de adevrul Su încât n-a fost vrednic de persecucie. Dar judecate lucrurile dup acest standard _i dup profecia Domnului nostru, au existat unii credincio_i pân la moarte de-a lungul întregului Veac Evanghelic &#151; o  turm mic . <P ALIGN="CENTER">Evanghelia ca mrturie în toat lumea <P ALIGN="CENTER">&#151; Matei 24:14; Marcu 13:10 &#151; <P ALIGN="JUSTIFY"> Evanghelia aceasta a împrciei va fi predicat în toat lumea ca o mrturie pentru toate popoarele. ^i atunci va veni sfâr_itul. <P ALIGN="JUSTIFY">^i aici Domnul nostru le-a artat clar ucenicilor c sfâr_itul veacului era mult mai departe decât au presupus ei; c mesajul Împrciei Sale urma s fie o veste bun, nu numai pentru Israel, ci pentru toate popoarele. Dar aceasta nu însemna c alte popoare vor primi evanghelia pe care Israelul o respinsese. Mai degrab s ne a_teptm exact la ceea ce gsim, c a_a cum dumnezeul acestei lumi a orbit pe Israel, la fel va orbi _i pe marea majoritate din celelalte popoare, _i le va împiedica s vad în Cristos puterea lui Dumnezeu _i încelepciunea lui Dumnezeu &#151; _i el le-a orbit (1 Cor. 1:24). Dac numai o rm_ic din Israel (în mod special instruit timp de secole sub Lege) a fost gsit vrednic s fie din  preocia împrteasc , ce s-ar putea a_tepta în mod racional mai mult de la popoarele pgâne, mult vreme  fr ndejde _i fr Dumnezeu ? <P ALIGN="JUSTIFY"><B>((568))</B> <P ALIGN="JUSTIFY">Este bine s observm cu atencie cuvintele Domnului nostru &#151; c evanghelia nu trebuia s fie propovduit popoarelor pentru a <I>converti popoarele</I>, ci ca <I>mrturie pentru popoare</I>, _i s cheme, s desvâr_easc _i s adune din toate popoarele pe  cei ale_i . Mai târziu  ale_ii , ca Împrcie, vor binecuvânta popoarele, deschizând urechile lor surde fac de evanghelie _i ochii lor orbi fac de Lumina Adevrat. <P ALIGN="JUSTIFY"><I>Mrturia</I> a fost dat deja: cuvântul Domnului, evanghelia Împrciei a fost publicat pentru toate popoarele pmântului. Nu fiecare individ a auzit-o; dar nu aceea este declaracia profeciei. Trebuia s fie, _i a fost, o vestire nacional. ^i <I>sfâr_itul a venit</I>!  Seceri_ul <I>este sfâr_itul veacului</I> a explicat Domnul nostru (Mat. 13:39). Unii sunt înclinaci s pun sub semnul întrebrii dac aceast prezicere a fost sau nu împlinit deja, fiindc misionarii care au mers în crile pgâne în mod foarte general au _tiut pucin, sau n-au _tiut nimic despre ve_tile bune specificate în mod deosebit de Domnul nostru &#151;  ve_tile bune ale <I>Împrciei</I> . Dar noi rspundem: evangheliile tiprite ale lui Matei, Marcu, Luca _i Ioan au mers la ei pline de ve_tile Împrciei, întocmai cum le avem noi. <P ALIGN="JUSTIFY">Astfel a rezumat Domnul nostru pe scurt cele optsprezece secole de încercri _i persecucii asupra Bisericii Sale _i rodul muncii ei în mrturia reu_it pentru toate popoarele, _i S-a grbit s rspund la întrebarea important în privinca modului în care cei în viac vor _ti despre timpul _i faptul <I>prezencei</I> Sale <I>a doua</I>. El a ignorat întrebarea în legtur cu timpul când pietrele din templu vor fi rsturnate, ca nu cumva ei s asocieze acel eveniment cu a doua venire a Sa, _i fiindc El a dorit s asocieze astfel necazul peste Israelul trupesc, prin rsturnarea statului lor nacional, cu necazul peste Israelul spiritual nominal la sfâr_itul acestui veac, ca tip _i antitip. <P ALIGN="JUSTIFY">Cu intencie evident din partea lui Dumnezeu, de_i necunoscut de ctre evangheli_ti, mrturia profeciei <B>((569))</B> Domnului nostru la acest punct este dat pe fragmente &#151; aici o parte, dincolo alta; aici o referire la necazul tipic asupra Israelului tipic la încheierea seceri_ului tipic, dincolo o referire la necazul asemntor, dar mai general _i mai mare la sfâr_itul acestui veac asupra Israelului antitipic &#151; cre_tintatea. Într-adevr, profecii au spus despre Domnul nostru c vorbea în pilde _i cuvinte misterioase _i  nu le vorbea deloc fr pild . Totu_i, în armonie cu intencia divin, cuvintele misterioase _i pildele devin acum luminoase pentru toci ai cror ochi sunt un_i cu adevrata alifie pentru ochi. <P ALIGN="CENTER">Necazul de la sfâr_itul veacului Iudeu <P ALIGN="JUSTIFY">Relatarea lui Luca despre necazul asupra Israelului trupesc care a culminat în anul 70 d. Cr. este cea mai clar, a_a c o prezentm aici: <P ALIGN="JUSTIFY"> Când veci vedea Ierusalimul înconjurat de o_ti, s _tici c atunci pustiirea lui este aproape. Atunci cei din Iudeea s fug la munci, cei din mijlocul Ierusalimului s ias afar din el _i cei de prin ogoare s nu intre în el. Cci acelea vor fi zile de rzbunare, ca s se împlineasc tot ce este scris. Vai de femeile care vor fi însrcinate _i de cele care vor alpta în acele zile! Pentru c va fi strâmtorare mare pe pmânt _i mânie împotriva <I>poporului acestuia</I>. Vor cdea sub ascuci_ul sbiei, vor fi du_i captivi printre toate popoarele _i Ierusalimul va fi clcat în picioare de neamuri pân se vor împlini timpurile neamurilor . Luca 21:20-24. <P ALIGN="JUSTIFY">Aceast parte a profeciei Domnului nostru evident se refer la evenimente venite asupra Israelului trupesc; _i istoria ne spune c s-au împlinit exact în fiecare amnunt în scenele tulburi cu care s-a sfâr_it veacul _i statul nacional iudeu.  Cci acelea vor fi zile de rzbunare, ca s se împlineasc tot ce este scris. <P ALIGN="JUSTIFY">Dar cuvintele Domnului nostru citate de Matei _i de Marcu se deosebesc de cele de mai sus _i evident se aplic la <B>((570))</B> strâmtorarea asupra Israelului spiritual la sfâr_itul Veacului Evanghelic. Fr îndoial Domnul nostru a rostit ambele declaracii, dar evangheli_tii ne_tiind c vor fi dou seceri_uri _i dou timpuri de strâmtorare, le-au considerat practic repetri _i nu le-au consemnat pe ambele &#151; Domnul conducând astfel lucrurile cu scopul de a acoperi sau a ascunde faptele în privinca acestui seceri_ pân la timpul potrivit s le descopere. <P ALIGN="CENTER">Necazul de la sfâr_itul Veacului Evanghelic <P ALIGN="JUSTIFY">Relatrile lui Matei _i Marcu sunt aproape identice aici. Matei spune: <P ALIGN="JUSTIFY"> De aceea, când veci vedea «urâciunea pustiirii», despre care a vorbit prorocul Daniel, «a_ezat în locul sfânt» (cine cite_te s înceleag!) atunci, cei care vor fi în Iudeea s fug la munci; cine va fi pe acoperi_ul casei s nu se coboare s-_i ia lucrurile din cas; _i cine va fi la câmp s nu se întoarc s-_i ia haina. Vai de cele însrcinate _i de cele care vor alpta în zilele acelea! Rugaci-v ca fuga voastr s nu fie iarna, nici în sabat, pentru c atunci va fi un necaz a_a de mare, cum n-a fost niciodat de la începutul lumii pân acum _i nici nu va mai fi. ^i dac zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scpa; dar, din cauza celor ale_i, zilele acelea vor fi scurtate . Mat. 24:15-22; Marcu 13:14-20. <P ALIGN="JUSTIFY">Patru puncte din aceast relatare arat c de_i ea poate s fi avut o aplicare tipic la necazul de la sfâr_itul Veacului Iudeu, aplicarea ei real _i cea mai important aparcine de necazul cu care se termin Veacul Evanghelic. (1) Referirea la  urâciunea pustiirii mencionat în profecia lui Daniel. (2) Declaracia c necazul va fi <I>cel mai sever</I> pe care l-a avut sau îl va avea lumea vreodat. (3) C, dac acest mcel n-ar fi scurtat, <I>nimeni n-ar scpa</I>. (4) Contextul care urmeaz descrie desigur evenimentele de la sfâr_itul Veacului Evanghelic &#151; evenimente care nar <B>((571))</B> putea fi aplicate la sfâr_itul seceri_ului Veacului Iudeu _i care nu s-au împlinit atunci. Dou din aceste puncte merit o cercetare deosebit. <P ALIGN="JUSTIFY">Profetul Daniel (9:27) a consemnat c dup ce Mesia va fi  stârpit la jumtatea sptmânii a _aptezecea a favorii legmântului, El, prin stabilirea jertfelor antitipice ale isp_irii, va face s înceteze jertfele _i darurile legii: _i c apoi, fiindc <I>urâciunile vor predomina, va vrsa nimicire peste cel pustiit </I>(naciunea respins),<I> cum hotrâse Dumnezeu mai înainte.</I> <P ALIGN="JUSTIFY">Toate acestea _i-au avut împlinirea prin nimicirea statului nacional al Israelului trupesc. De când Domnul nostru a spus:  Iat, vi se las casa <I>pustie</I> &#151;  nu M veci mai vedea pân veci zice: «Binecuvântat este Cel care vine în Numele Domnului!» , religia lor a devenit o urâciune, o form goal, un semn al respingerii de ctre ei a <I>acelei jertfe</I> pentru pcate pe care o pregtise Dumnezeu; _i rmânând sub blestemul pe care l-au provocat asupra lor (orbire &#151; Mat. 27:25), calea lor spre nimicire a fost rapid, a_a cum decretase _i prezisese Dumnezeu. <P ALIGN="JUSTIFY">Dar profecia lui Daniel are multe de spus despre o <I>Urâciune care Pustie_te</I> în Israelul spiritual nominal; care a fost stabilit în putere în mod reprezentativ prin papalitate, _i care a exercitat o mare _i duntoare influenc de pustiire spiritual în casa spiritual sau în Templul lui Dumnezeu, Biserica lui Cristos. Acest sistem abominabil al erorii trebuia s continue pân la curcirea clasei sfântului loca_; _i în afar de aceasta trebuia s prospere mult _i s-i fac pe mulci din Israelul spiritual nominal s resping <I>jertfa de rscumprare</I>, dat o dat pentru toci; _i rezultatul influencei sale întinse va fi pustiirea cre_tintcii respinse. Vezi Daniel 11:31; 12:11; Studii în Scripturi, Vol. III, cap. 4. <P ALIGN="JUSTIFY">Marea urâciune a pustiirii, a crei temelie este doctrina Liturghiei (care pune realizrile umane în locul marelui <B>((572))</B> sacrificiu de la Calvar, pentru curcirea pcatului) este acum suplimentat de teoriile isp_irii prin sine, _i aceste urâciuni care se întind pretutindeni sunt sprijinite de astfel de influence _i sofisme care vor în_ela pe mulci &#151;  dac ar fi cu putinc, chiar _i pe cei ale_i , _i vor fi precursoarele nimicirii cre_tintcii. <P ALIGN="JUSTIFY">Privind în urm vedem în aceasta o alt paralel între sfâr_itul seceri_ului iudaic _i sfâr_itul seceri_ului evanghelic. Respingerea de ctre Israelul trupesc a adevratului sacrificiu pentru pcate _i pstrarea sacrificiilor tipice care nu mai erau plcute lui Dumnezeu, ci o urâciune, a fost un eveniment important în legtur cu cderea lor nacional _i eclesiastic. La fel aici, respingerea doctrinei <I>rscumprrii</I> _i acceptarea în locul ei, fie a liturghiilor, fie a faptelor bune sau a penitencelor, este o urâciune în ochii lui Dumnezeu _i este un eveniment important în legtur cu cderea cre_tintcii, civile _i eclesiastice. <P ALIGN="JUSTIFY">Dup cum s-a artat deja, urâciunea pustiirii care a pângrit locul sfânt sau adevratul Templu al lui Dumnezeu, Biserica, a fost cea papal, a crei piatr unghiular este doctrina blasfematoare a Liturghiei. Urâciunea, pângrirea _i pustiirea sunt vechi; dar atât de dens a fost întunericul erorii în secolele trecute, încât pucini, sau nimeni n-a putut s vad. C Liturghia n-a fost vzut c este urâciunea, nici chiar de ctre reformatori, este evident: cci de_i Biserica Angliei în Articolele ei neag puterea preocilor de a-L crea pe Cristos din pâine _i vin, de a-L sacrifica din nou, totu_i noi navem nici un indiciu c enormitatea acestei practici pctoase este vzut. ^i Luther, în timp ce a denuncat din plin multele pcate _i falsitci ale papalitcii, n-a <I>vzut</I> c marea urâciune a pustiirii este Liturghia. Dimpotriv, Luther, la întoarcerea în biserica sa, dup ce a stat la palatul Wartburg, aflând c Liturghia, precum _i icoanele <B>((573))</B> _i lumânrile fuseser scoase din uz fiindc erau fr autoritate scriptural, a restabilit Liturghia. <P ALIGN="JUSTIFY">Având în vedere aceast situacie, exist o mare semnificacie în cuvintele Domnului nostru &#151;  Când veci <I>vedea</I> «urâciunea pustiirii», despre care a vorbit profetul Daniel, «a_ezat în locul sfânt» (cine cite_te s înceleag!) atunci, cei ce vor fi în Iudeea s fug la munci . Aici trebuie s ne amintim paralela între cele dou seceri_uri, între cele dou timpuri de strâmtorare _i între cele dou fugi; _i trebuie s ne gândim c Iudeea reprezint cre_tintatea de astzi. <P ALIGN="JUSTIFY">Cuvântul grecesc tradus  munci poate fi redat la fel de potrivit sau mai potrivit _i la singular &#151; munte: _i a_a este redat în majoritatea cazurilor în Versiunea Comun. Întradevr, a fugi <I>din Iudeea</I> (literal), fie la un munte sau la mai mulci munci, pare un lucru ciudat, fiindc Iudeea este de fapt  o regiune deluroas , iar despre Ierusalim se spune c este a_ezat pe vârful muncilor. Dar dac aplicm cuvintele Domnului nostru la prezent _i la poporul Su din cre_tintate, care acum în lumina adevrului prezent <I>vede</I> Urâciunea a_ezat unde n-ar trebui s fie &#151; în locul sfânt &#151; în locul adevratului sacrificiu, chestiunea este foarte simpl. Ei ar trebui s fug imediat de influenca urâciunii _i de sistemul care se nume_te el însu_i pe nedrept Împrcia (muntele) lui Cristos, la adevratul munte sau Împrcie, pentru care Cristos S-a întors acum s-o stabileasc în glorie _i putere. <P ALIGN="JUSTIFY">Dar prsirea cre_tintcii, respingând templele ei, formele ei de evlavie, farmecele ei sociale, mgulirile _i onorurile ei, _i înfruntarea curajoas a denuncrilor, anatemelor _i diferitelor ei puteri de boicot, _i fuga la Domnul _i la adevrata Împrcie, respins, ignorat _i negat de ctre cei încelepci _i buni în felul lumii, este desigur o mare fug, o mare cltorie; _i pucini în afar de  sfinci se vor gândi mcar s o înceap. Pericolele cii sunt descrise de <B>((574))</B> Domnul nostru într-un mod care pare exagerat _i contrar felului Su obi_nuit dac se aplic numai la suferincele fizice ale credincio_ilor care au fugit din Iudeea la sfâr_itul seceri_ului iudaic: dar cuvintele Sale sunt în mod vdit potrivite pentru fuga spiritual _i pentru încercrile din acest timp de seceri_. Într-un cuvânt, aceast porunc s fug _i descrierea încercrilor fugii, pot fi încelese în mod potrivit numai în legtur cu porunca din Apocalipsa 18:4:  Ie_ici din mijlocul ei, poporul Meu, ca s nu fici prta_i la pcatele ei _i s nu primici din pedepsele ei! <P ALIGN="CENTER"> Ie_ici din mijlocul ei, poporul Meu <P ALIGN="JUSTIFY"> Cine va fi pe acoperi_ul casei s nu se coboare s-_i ia lucrurile din cas; _i cine va fi la câmp s nu se întoarc s_i ia haina. Mat. 24:17, 18. <P ALIGN="JUSTIFY">Aceste afirmacii arat c este potrivit ca fiecare s fug  din Babilon imediat ce <I>vede</I> urâciunea pustiirii. Cuvântul Domnului este c orice temporizare sau discucie sau argumentare uman vor fi periculoase; nu trebuie pierdut deloc timp în privinca <I>ascultrii </I>imediat ce El ne face s vedem urâciunea Babilonului _i relacia acestuia cu toci cei care s-au numit cu numele Lui. Vai! câci, nedând atencie cuvântului Învctorului, au îngduit s fie legaci de mâini _i de picioare, a_a încât acum fuga este aproape imposibil. Dar Învctorul spune:  Oile Mele ascult glasul Meu ... _i ele vin dup Mine . <P ALIGN="JUSTIFY">Exist înc o leccie în aceste versete: ele arat c unii din poporul Domnului sunt într-un loc sau stare, iar alcii în altele. Unii sunt în  câmp , adic în lumea din afara oricror organizacii umane: ace_tia s nu cread c este potrivit s se alture mai întâi bisericilor nominale, ci folosindu-_i libertatea, s fug de la pozicia lor din lume, s devin una cu Domnul ca membri ai Împrciei Sale &#151; muntele Su. <P ALIGN="JUSTIFY"><B>((575))</B> <P ALIGN="JUSTIFY">Unii din poporul Domnului se afl în casele sau sistemele bisericii Babilonului &#151; dar cum s-a dat aici de înceles, ei sunt sfinci care se afl pe acoperi_ul casei, care au o viac, o experienc _i o credinc mai înalte decât membrii bisericii doar nominale. Ace_tia în fuga lor s nu coboare în cas (sistemele bisericii nominale) s caute s duc cu ei  lucrurile ; ceea ce au de valoare în ochii oamenilor, cum ar fi titlurile, demnitcile, respectul, laudele în privinca situaciei lor bune _i regulate etc., ci s <I>prseasc totul</I> pentru Cristos _i s fug la adevrata Împrcie. <P ALIGN="CENTER">Greutcile fugii <P ALIGN="JUSTIFY"> Vai de cele însrcinate _i de cele care vor alpta în zilele acelea! Mat. 24:19. <P ALIGN="JUSTIFY">Exist  copii spirituali _i copii trupe_ti, precum _i copii nelegitimi _i fii. Apostolul Pavel descrie interesul su pentru lucrarea Evangheliei ca acela al unei mame în durerile na_terii. El spune:  Copila_ii mei, pentru care iar_i simt durerile na_terii, pân când Hristos va lua chip în voi! (Gal. 4:19). La fel toci slujitorii credincio_i ai lui Cristos, toci care muncesc sârguincios pentru suflete sunt ca acei descri_i în acest text, ca  însrcinate . Sarcina spiritual dup exemplul apostolic este cea mai onorabil slujire _i angajeaz atencia unora dintre cei mai devotaci copii ai lui Dumnezeu. Dar, vai! dup cum dorinca lui Avraam _i a Sarei de a ajuta la împlinirea fgduincei lui Dumnezeu a dus la o <I>metod</I> neautorizat _i a produs o clas Ismael, care, nscut dup trup, a persecutat pe smânca nscut legitim, tot a_a este cu mulci dintre ace_tia care acum sunt  însrcinaci ; ei ajut la producerea  copiilor lui Dumnezeu nelegitimi. Toci trebuie s-_i aminteasc îns c numai mijloace legitime trebuie s fie folosite: toci copiii lui Dumnezeu sunt concepuci prin cuvântul _i spiritul adevrului, _i nu prin teorii umane _i prin spiritul lumii. <P ALIGN="JUSTIFY"><B>((576))</B> <P ALIGN="JUSTIFY">Opiniile false despre planul divin (presupunerea c toci în afar de Biserica aleas vor fi ve_nic chinuici) a_a au stimulat în unii dorincele de a na_te  copii , încât au recurs la diferite planuri umane pentru a-i concepe &#151; trecând cu vederea faptul c toci cei care nu sunt  concepuci de Dumnezeu , toci cei care nu sunt concepuci  de cuvântul adevrului &#151; (nu numai de litera Cuvântului, ci  concepuci de spiritul adevrului) sunt fal_i, _i nu sunt socotici ca fiind ai lui Dumnezeu _i nu sunt trataci ca fii (Evr. 12:8). Ca o consecinc, Biserica nominal de astzi  ofer un spectacol frumos în trup &#151; numeric, financiar, intelectual &#151; _i are mult din  <I>forma</I> de evlavie fr adevratul ei spirit _i putere care s controleze inima. Este plin de  copii , unii întradevr copii în Cristos, dar mulci, mulci copii nelegitimi, nu fii ai lui Dumnezeu; concepuci de eroare în locul adevrului &#151;  neghin . ^i efortul constant este s nasc înc <I>mai mulci </I>urma_i fal_i &#151; sperând astfel s-i salveze de la chinul ve_nic, sentinca nedreapt a unui presupus Dumnezeu nemilos. <P ALIGN="JUSTIFY">Vai! ce greu este pentru ace_ti copii dragi ai lui Dumnezeu care, potrivit cuvintelor Mântuitorului nostru, sunt astfel în mod figurat  însrcinaci , s fug din sistemul bisericii nominale cu feluritele lui mecanisme de concepere fals _i rapid, cu care au învcat s se mândreasc _i s se laude. Da, va fi greu pentru ace_tia s lase totul _i s fug la Domnul _i la muntele Su (Împrcie). Va fi greu pentru ei s cread c Domnul este într-adevr bun _i drept _i îndurtor, _i c El are un plan îndurtor care face deplin pregtire pentru fiecare membru al rasei lui Adam &#151; toci rscumpraci prin marea  rscumprare pentru toci . <P ALIGN="JUSTIFY">Clasa care  alpteaz în aceste zile de asemenea concine mulci copii ai lui Dumnezeu nobili, buni, bine intencionaci. Ea cuprinde mulci slujitori biserice_ti _i învctori în _coala duminical, a cror lucrare religioas const în administrarea  laptelui ; îns nu întotdeauna a  laptelui <B>((577))</B> curat al Cuvântului , cci în general ei îl dilueaz _i-l combin cu tradicia, cu filosofia _i cu narcoticele încelepciunii lume_ti, carei cin pe  copiii lor supu_i, somnoro_i,  buni , _i le împiedic <I>cre_terea în cuno_tinc</I> _i har, pe care au ajuns s-o considere periculoas. <P ALIGN="JUSTIFY">Unii dintre ace_ti învctori se strduiesc într-adevr s dea  laptele curat al cuvântului pentru ca  copiii lor s poat cre_te prin el _i s învece s mnânce _i s asimileze hrana tare _i s ajung la starea de brbat în Cristos, dar ei declar c experiencele repetate le <I>dovedesc</I> faptul c nici mcar  laptele curat al cuvântului nu este prielnic pentru majoritatea  copiilor lor; _i de aceea ei consider ca o datorie s amestece laptele ca nu cumva  copiii lor s se îmbolnveasc _i s moar. O! ei nu recunosc faptul c majoritatea  copiilor lor, nefiind concepuci de spiritul adevrului, nu vor fi niciodat capabili s asimileze  laptele <I>spiritual</I>; fiindc  omul natural nu prime_te lucrurile Duhului lui Dumnezeu ... nici nu le poate cunoa_te, pentru c ele se înceleg duhovnice_te (1 Cor. 2:14, 12). Ei nu vd nici c aceast neputinc de a deosebi <I>înfometeaz</I>, opre_te dezvoltarea _i otrve_te pe adevracii  copii spirituali aflaci în grija lor &#151; care  de mult trebuiau s fie învctori . Evr. 5:12. <P ALIGN="JUSTIFY">Atâcia din aceast clas care sunt adevraci copii ai lui Dumnezeu vor auzi chemarea  ie_ici din mijlocul ei, poporul Meu , _i de asemenea vor avea mare greutate în aceast zi. Ajungând s vad adevrul prezent, ei se vor teme nu numai s-l dea celor aflaci în grija lor, ci se vor teme _i s se conformeze lui, ca nu cumva s-i separe de responsabilitcile lor. Ei se vor teme s fug în aceast zi, dându-_i seama c numai pucini dintre  copiii lor vor fi în stare sau dispu_i s fug _i ei; _i într-adevr numai cei spirituali vor putea îndura suferinca. Unii vor trece în siguranc prin criz ca  biruitori , în timp ce alcii, temtori, vor fi lsaci s treac prin marea strâmtorare. <P ALIGN="JUSTIFY"><B>((578))</B> <P ALIGN="CENTER">Fugici înainte de iarn <P ALIGN="JUSTIFY"> Rugaci-v ca fuga voastr s nu fie iarna, nici în sabat, pentru c atunci va fi un necaz a_a de mare, cum n-a fost niciodat de la începutul lumii pân acum _i nici nu va mai fi. ^i dac zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scpa; dar din cauza celor [prin cei] ale_i, zilele acelea vor fi scurtate. Mat. 24:20-22. <P ALIGN="JUSTIFY">Adunarea Bisericii are loc în timpul numit  seceri_ , la sfâr_itul verii de favoare. Domnul nostru a explicat (Mat. 13:30, 37-43) c în acest seceri_ El va aduna grâul Su _i va arde neghina într-un timp de mare strâmtorare care va urma. Exist înc obiceiul în localitcile de la car s se lase arderea resturilor pân iarna. Încelegem c Domnul nostru vrea s spun deci, c trebuie s cutm ajutor _i putere s scpm din Babilon înainte de a veni peste el iarna strâmtorrii lui. <P ALIGN="JUSTIFY">S ne amintim c sunt dou clase de grâu mântuite în acest seceri_ &#151; oricât de contrar naturii ar fi. (1) Cei  biruitori , cei credincio_i _i care se supun prompt, care ies înainte de  iarn _i sunt  socotici vrednici s scape de toate acestea care se vor întâmpla (Luca 21:36). (2) Acei copii ai lui Dumnezeu loiali dar care nu se supun prompt, care sunt îngreunaci, care au zel dar nu potrivit cuno_tincei _i sunt mai mult sau mai pucin contaminaci de spiritul lumii. Ace_tia vor fi ajutaci s ias din Babilon când acesta va cdea; _i vor fugi iarna, spunând în cuvintele profetului:  Seceri_ul a trecut, vara s-a dus [a sosit iarna] _i noi tot nu suntem mântuici! (Ier. 8:20). Domnul foarte îndurtor arat c toci cei loiali cu adevrat dintre ace_tia vor  veni din necazul cel mare în cele din urm, _i vor fi în faca tronului (nu pe tron cu  turma mic , cei care mo_tenesc Împrcia ca mo_tenitori împreun cu Cristos), dup ce _i-au splat hainele în sângele Mielului (Apoc. 7:14, 15). S ne rugm _i s lucrm în consecinc, pentru a ne sfâr_i fuga înainte de venirea  iernii strâmtorrii. <P ALIGN="JUSTIFY"><B>((579))</B> <P ALIGN="JUSTIFY">Trebuie s ne rugm _i s ne strduim ca fuga noastr s nu fie nici chiar în ziua de Sabat. Care este ziua de Sabat? Nu este a ^aptea zi a sptmânii, nici Prima zi a sptmânii; cci  lunile noi sau Sabatele desigur nu s-ar dovedi o piedic pentru cre_tini într-o fug fizic (Col. 2:16). Sabatul la care se face referire este marele sabat antitipic &#151; Mileniul, sabatul din a _aptea mie de ani. Dac am pornit în fuga noastr înainte de începerea acestuia din punct de vedere cronologic, cu atât este mai favorabil pentru noi: _i cu cât înaintm mai mult în sabat, cu atât mai greu va fi s abandonm Babilonul, chiar la timpul când acesta va avea nevoie cel mai mult de ajutor _i ne va solicita s-l suscinem. Dar Dumnezeu a declarat c Babilonul trebuie s cad _i nici o putere nu-l poate suscine: _i nimeni care-_i d seama ce imperfect este lucrarea lui _i ce bun _i îndurtoare va fi lucrarea Domnului dup ce Babilonul va fi îndeprtat iar Biserica adevrat glorificat, n-ar putea dori s împiedice lucrarea Domnului nici un moment. <P ALIGN="JUSTIFY">Marea strâmtorare din acest timp de  iarn va fi fr precedent; _i asigurarea Domnului nostru este c nimic comparabil cu ea n-a mai venit _i nu va mai veni peste lume vreodat. Aceasta identific în mod clar cuvintele Lui cu strâmtorarea de la sfâr_itul acestui Veac Evanghelic despre care profetul spune:  În timpul acela se va scula [va prelua controlul] marele princ Mihail [Cristos] ... cci acesta va fi un timp de strâmtorare, cum n-a mai fost de când sunt popoarele (Dan. 12:1). Le identific de asemenea cu perioada mencionat în Apocalipsa (11:17, 18) când  neamurile se umpluser de mânie, dar a venit mânia Ta _i timpul ca cei morci s fie judecaci . Atât de mare va fi aceast strâmtorare, încât dac n-ar interveni o putere ca s-l opreasc, toat rasa ar fi exterminat în cele din urm. Dar Dumnezeu a pregtit puterea care va interveni &#151; Împrcia Sa, Cristos _i Biserica Sa &#151;  cei ale_i . Cei ale_i vor interveni la timpul potrivit _i vor face ordine în confuzia de pe pmânt. <P ALIGN="JUSTIFY"><B>((580))</B> <P ALIGN="CENTER">Mesia mincino_i _i învctori mincino_i <P ALIGN="JUSTIFY"> <I>Atunci</I> dac v va spune cineva: «Iat, Mesia este aici sau acolo», s nu-l credeci. Cci se vor scula Mesia mincino_i _i proroci mincino_i; vor face semne mari _i minuni pân acolo încât s în_ele, dac ar fi cu putinc, chiar _i pe cei ale_i. Iat, v-am spus mai dinainte. Mat. 24:23-25. <P ALIGN="JUSTIFY">În_eltorii descri_i aici nu sunt desigur fanaticii care din când în când au pretins c sunt Cristos _i care au în_elat doar pucini dintre cei care aveau o msur de bun simc _i de judecat. Noi l-am indicat deja pe Anticrist, marele în_eltor, papalitatea*, care timp de secole a _ezut în templul spiritual, prezentându-se ca singurul reprezentant al lui Cristos &#151; locciitorul Lui &#151; despre care Domnul nostru a prezis în mod corect, c toat lumea se va minuna de el, <I>cu excepcia</I> celor ale cror nume sunt scrise în cartea viecii Mielului (Apoc. 13:8). În mod asemntor, Biserica Angliei nu numai c este o biseric sau un  corp , ci ea are _i un cap pmântesc în persoana suveranului civil, regina. Biserica Greco-Catolic în mod foarte asemntor, de_i nu atât de deosebit, î_i are capul în persoana carului Rusiei &#151; care <I>exercit</I> totu_i mai mult putere. Dac papalitatea este Anticrist, un pseudoCristos sau Cristos mincinos, nu sunt celelalte corpuri mincinoase cu capete mincinoase de asemenea Cristo_i mincino_i sau Anticri_ti &#151; oricât de mulci sau de pucini dintre sfincii adevraci ai lui Dumnezeu ar putea fi în ele? <HR> *Vol. II, cap. 9 <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Diferitele denominacii protestante, chiar dac ele nu recunosc nici un cap decât pe Cristos, totu_i ele fac din sinoadele, conferincele _i conciliile lor <I>capi,</I> de la care î_i iau legile, uzancele _i confesiunile de credinc, în locul singurului Cap al adevratei Biserici. <P ALIGN="JUSTIFY">Pentru o lung perioad _i într-o msur mai mare sau mai mic, aceste sisteme ale oamenilor au falsificat pe <B>((581))</B> adevratul Mesia (cap _i corp), a_a încât în parte au în_elat pe mulci. Dar acum, în ultimul secol, aceste în_elri î_i pierd puterea. Pucini prezbiterieni, dac mai sunt, cred acum c biserica lor este <I>acea</I> unic Biseric adevrat; nici metodi_tii, bapti_tii, luteranii _i alcii nu gândesc a_a despre sistemele lor; chiar _i anglicanii, greco _i romano-catolicii se elibereaz de iluzia c Biserica lor este singura adevrat, c în afara ei nu exist ale_i. Dar în profecia pe care o analizm, Domnul nostru ne previne asupra pericolului Cristo_ilor mincino_i  atunci &#151; adic <I>acum</I>. În armonie cu aceasta gsim în Apocalipsa (13:14-18) o profecie despre o combinacie special de influence prin care denominaciile protestante vor fi unificate _i, de_i separate, vor fi totu_i aduse la o cooperare cu papalitatea, într-o manier care le va da ambilor puteri sporite _i-i va în_ela pe mulci ca s cread c noua combinacie va fi mijlocul lui Dumnezeu pentru îndeplinirea lucrrii prezise despre Mesia &#151; _i c aceasta este astfel reprezentanta Lui. <P ALIGN="CENTER"> Soarele dreptcii va rsri <P ALIGN="JUSTIFY"> Deci, dac v vor zice: «Iat-L în pustie», s nu v duceci acolo! «Iat-L în cmruce interioare», s nu credeci! Cci, a_a cum iese fulgerul [Soarele] de la rsrit _i se arat pân la apus, a_a va fi _i la prezenca [grece_te <I>parousia</I>] Fiului Omului. Mat. 24:26, 27. <P ALIGN="JUSTIFY">C amgiri mari,  lucrri de rtcire din partea lui Satan sunt acum chiar în faca noastr este mrturisit nu numai aici prin cuvintele Domnului nostru, ci _i de ctre apostolul Pavel (2 Tes. 2:10-12). Dac ar fi fost prezis exact ce form vor lua în_elrile, aceasta ar fi împiedicat întrucâtva puterea lor în_eltoare. Dumnezeu permite aceste în_elri tocmai cu scopul de a <I>separa</I> pe  biruitori de toci ceilalci, _i doar ne garanteaz c  ale_ii vor fi pzici de cdere. ^i totu_i, este foarte posibil ca unele din aceste încercri, cerneri _i în_elri s vin <I>cel mai sever</I> asupra celor care posed cea mai mare <B>((582))</B> msur de lumin a adevrului prezent. Cât este de important s  rmânem în dragostea lui Dumnezeu , s nu avem numai o cuno_tinc a adevrului care <I>singur</I> ne-ar îngâmfa, ci s avem _i spiritul lui Cristos pe care cuno_tinca trebuie s-l produc &#151; iubire fac de Dumnezeu _i unul fac de altul _i comptimire pentru toci oamenii; cci  dragostea zide_te caracterul în asemnarea Domnului nostru. <P ALIGN="JUSTIFY">Pretencia  Iat-L în cmruce interioare este deja ridicat de ctre spiriti_ti* &#151; c ei pot avea convorbiri fac în fac cu Domnul în unele dintre _edincele lor; _i c toci cei care sunt în acord cu vederile lor pot avea acela_i privilegiu etc. Dar dac se va gsi c aceast prevenire, c ar în_ela chiar _i pe cei ale_i dac ar fi cu putinc, înseamn c chiar  cei ale_i vor fi supu_i celor mai severe încercri în aceast zi rea? Atunci  cine poate s stea în picioare? (Apoc. 6:17). Rspunsul prin profet este:  Cel care are mâinile nevinovate [o viac onest] _i inima curat [o con_tiinc fr vin înaintea lui Dumnezeu _i înaintea oamenilor] ... va putea s se suie la muntele [Împrcia] Domnului ... _i va sta în locul Lui cel sfânt . Ps. 24:3, 4. <HR> *<I>Ce spun Scripturile despre spiritism? Dovezi c este demonism</I> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar cum va _ti poporul Domnului în mod sigur c aceste manifestri nu sunt adevrate? El ne-a învcat c ziua Lui va veni ca un hoc noaptea, c El va fi <I>prezent</I> nevzut de lume supraveghind lucrarea seceri_ului &#151; adunând pe ale_ii Si etc. Cum _tim c El nu Se va arta poporului Su veghetor, a_a cum pretind a_a-zi_ii spiriti_ti cre_tini, în  camere interioare &#151; în _edincele lor? <P ALIGN="JUSTIFY">^tim c El nu ni Se va arta a_a, pentru c &#151; (1) informacia Sa este c vom fi  schimbaci ,  fcuci ca El _i <I>astfel</I>  Îl vom vedea a_a cum este ; _i (2) El ne-a prevenit împotriva acestor în_elri care ne vor propune s ni-L arate în starea noastr <B>((583))</B> neschimbat sau de carne, spunând:  Dac v vor zice: «IatL în pustie» ... «Iat-L în cmruce interioare», <I>s nu credeci</I>! pentru c nu Se va arta în nici un astfel de mod. Dimpotriv,  a_a cum iese strlucitorul [Soarele_ de la rsrit î_i nu poate fi limitat la un loc ascuns sau într-o odaie] _i luce_te [<I>pretutindeni</I>] pân la apus [apusul îndeprtat], a_a va fi _i la <I>prezenca</I> Fiului Omului . <P ALIGN="JUSTIFY">Descoperirea Domnului nostru la a doua prezenc a Sa nu va fi într-o camer, nici unei comunitci într-o pustie sau loc de_ert; nici chiar unei naciuni, ca la prima venire, ci va fi o manifestare general, în toat lumea &#151;  Va rsri Soarele dreptcii _i vindecarea va fi sub aripile Lui . Raza ptrunztoare a adevrului de la marele Soare al Dreptcii este cea care cauzeaz deja atâta confuzie printre oameni, luminând în locurile întunecate _i descoperind eroarea _i corupcia de orice fel. Lumina este cea care descoper. ^i marea Lumin a lumii, Cristos (_i în cele din urm _i Biserica Sa asociat), va binecuvânta omenirea aducând la lumin toate lucrurile ascunse ale întunericului; deoarece nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit.  <I>Ziua</I> va face cunoscut ; _i n-ar putea fi ziu fr Soarele care s strluceasc de la rsrit pân la apus. Aceasta este  adevrata lumin ... care, venind în lume, lumineaz [la timpul potrivit] pe orice om . <P ALIGN="JUSTIFY">(Vom examina Matei 24:28, ca o concluzie a versetului 41 pentru a stabili corespondenca între relatrile lui Marcu _i Luca.) <P ALIGN="CENTER">Întunecarea Soarelui _i a Lunii <P ALIGN="JUSTIFY"> Îndat dup acele zile de necaz, soarele se va întuneca, luna nu-_i va mai da lumina ei, stelele vor cdea din cer _i puterile cerurilor vor fi cltinate Mat. 24:29; Marcu 13:24, 25. <P ALIGN="JUSTIFY">Necazul din  <I>acele zile</I> trebuie s fie clar deosebit de necazul de la sfâr_itul acelor zile, în care se vor sfâr_i acest <B>((584))</B> veac _i acest seceri_: dar în relatrile lui Matei _i Marcu acest lucru nu este atât de clar vizibil ca în relatarea lui Luca &#151; care pare s rezume pe scurt evenimentele Veacului Evanghelic, _i omicând  necazul din acele zile se refer numai la cellalt necaz cu care se va încheia veacul. El spune: <P ALIGN="JUSTIFY"> Vor cdea [evreii] sub ascuci_ul sabiei, vor fi du_i captivi printre toate popoarele _i Ierusalimul va fi clcat în picioare de neamuri pân se vor împlini timpurile neamurilor. Vor fi semne în soare, în lun _i în stele. ^i pe pmânt va fi strâmtorare printre popoare, care nu vor _ti ce s fac la auzul urletului mrii _i al valurilor. Oamenii î_i vor da sufletul de groaz, în a_teptarea celor ce vor veni pe pmînt . Luca 21:24-26. <P ALIGN="JUSTIFY">Este o realitate c tot Veacul Evanghelic a fost o perioad de strâmtorare despre care se vorbe_te în Matei 24:9-12, _i acum în versetul 29. (1) Biserica primar a fost persecutat de Roma civil, în timp ce mai târziu, când Roma papal a preluat stpânirea, toci cei care au refuzat s aprobe urâciunile ei au fost persecutaci în mod direct de ea (Izabela), sau în mod indirect prin puterile civile (Ahab) cu care a fost cstorit. ^i ace_tia au fost predaci puterii ei _i ea a zdrobit pe sfincii Celui Preaînalt un timp, timpuri _i jumtate de timp &#151; 1260 de ani &#151; pân în 1799 d. Cr. ^i aceast persecucie lung, în care  mulci au fost curcici, albici _i lmurici , _i în care Mama Desfrânatelor  a fost îmbtat de sângele sfincilor _i de sângele martorilor lui Isus (Apoc. 17:6), s-a sfâr_it, dup cum am artat deja, practic în 1776 _i în realitate în 1799 când papa cu autoritatea lui a fost umilit în faca lumii.* <HR> *Vol. II, cap. 9 _i Vol. III, cap. 4. <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Încelegând clar deci, c Domnul nostru Se refer la semnele care urmeaz necazului  <I>din acele zile</I> , întrebm în privinca <I>semnelor</I> foarte clar descrise &#151; întunecarea soarelui _i a lunii <B>((585))</B> _i cderea stelelor. Aceste semne trebuie s fie privite ca literale sau ca simbolice? ^i au fost ele deja împlinite? <P ALIGN="JUSTIFY">Rspundem c ele au avut o împlinire literal, iar acum au o împlinire simbolic mult mai important. <P ALIGN="JUSTIFY">La 19 mai 1780 (înc  în acele zile , în timpul celor 1260 de ani ai puterii papale, dar dup ce acea putere începuse s scad _i greul strâmtorrii trecuse) a avut loc o întunecare fenomenal a Soarelui, pe care oamenii de _tiinc de atunci _i de atunci încoace n-au putut-o explica. C acesta n-a fost un eveniment obi_nuit este suficient stabilit de mrturia competent care urmeaz &#151; <P ALIGN="JUSTIFY">Renumitul astronom Herschel spune: <P ALIGN="JUSTIFY"> Ziua întunecoas din America de Nord a fost unul din acele minunate fenomene ale naturii despre care se va citi întotdeauna cu interes, dar pe care filosofia nu-l poate explica . <P ALIGN="JUSTIFY">Diccionarul Webster, edicia din 1869, sub titlul Vocabularul Numelor Renumite, spune: <P ALIGN="JUSTIFY"> Ziua întunecoas, 19 mai 1780 &#151; numit a_a datorit remarcabilei întunecimi din acea zi, care s-a lsat peste tot statul New England. În unele locuri oamenii nau putut vedea s citeasc sub cerul liber timp de câteva ore texte tiprite obi_nuit. Psrile _i-au cântat cântecele lor de sear, au disprut _i au devenit tcute; psrile de cas au mers la culcare; vitele au cutat grajdurile _i în case s-au aprins luminile. Întunecarea a început pe la ora zece dimineaca _i a cinut pân la miezul nopcii urmtoare, dar cu deosebiri în gradul duratei în diferite locuri . <P ALIGN="JUSTIFY">Legislativul din Connecticut era în sesiune în ziua aceea _i s-a suspendat. <I>Jurnalul Camerei</I> observ chestiunea dup cum urmeaz: <P ALIGN="JUSTIFY"> O umbr solemn de întuneric neobi_nuit înainte de ora zece &#151; un nor înc mai întunecos rostogolindu-se sub perdeaua neagr de la nord _i de la vest înainte de ora unsprezece &#151; a oprit lumina a_a încât nimeni din Camer n-a putut vedea s citeasc sau s scrie, nici chiar la ferestre, <B>((586))</B> sau n-a putut distinge vreo persoan de la mic distanc, sau observa vreo deosebire în îmbrcmintea din cercul celor prezenci; de aceea, la ora unsprezece Camera a fost suspendat pân la dou dupmas . Vineri, 19 mai 1780. <P ALIGN="JUSTIFY">Un predicator din timpul acela, _i martor ocular, Rev. Elam Potter, predicând în data de 28 din acea lun, la nou zile dup aceea, se spune c a folosit urmtoarele cuvinte: <P ALIGN="JUSTIFY"> Dar eu mencionez în special <I>uimitorul întuneric de pe 19, luna în curs</I>. Atunci, ca în textul nostru, Soarele s-a întunecat; un astfel de întuneric cum probabil nu s-a cunoscut de la rstignirea Domnului nostru. Oamenii _i-au lsat lucrul în cas _i în câmp; cltorii s-au oprit; _colile sau închis la ora unsprezece; oamenii au aprins lumânri ziua la amiaz _i focul strlucea ca noaptea. Unii oameni, mi s-a spus, s-au întristat _i s-au gândit dac nu venise Ziua Judeccii. Mare parte din noaptea urmtoare a fost de asemenea neobi_nuit de întunecat. Luna, <I>chiar dac era plin, n-a dat nici o lumin</I>, ca în textul nostru . <P ALIGN="JUSTIFY">Bro_ura nr. 379, publicat de Societatea american de Tratate, <I>Viaca lui Edward Lee</I>, spune: <P ALIGN="JUSTIFY"> În luna mai 1780 a fost o zi înspimânttor de întunecat, când toate fecele preau negre _i oamenii erau plini de fric. Satul în care tria Edward Lee era cuprins de tulburare; oamenii î_i ddeau sufletul de groaz c Ziua Judeccii era aproape; _i toci vecinii s-au adunat în jurul acestui om sfânt, cci lampa lui era curcat _i strlucea mai tare ca oricând în mijlocul întunericului supranatural. Fericit _i vesel în Dumnezeu, el lea indicat singurul refugiu de mânia viitoare, _i a petrecut ceasurile întunecate în rugciune serioas pentru mulcimea tulburat . <P ALIGN="JUSTIFY">Citm dup cum urmeaz din cele spuse de judectorul R. M. Devins, în <I>Primul nostru secol</I>: <P ALIGN="JUSTIFY"> Aproape, dac nu cu totul unic, ca cel mai misterios _i pân acum cel mai inexplicabil fenomen de acest fel, din _irul variat al evenimentelor naturii din ultimul secol, st ziua de 19 mai 1780; o întunecare cu totul inexplicabil a <B>((587))</B> întregului cer _i atmosfere vizibile a statului New England, care a produs alarm intens _i tulburare pentru multe minci umane, precum _i spaim pentru creacia inferioar &#151; psrile de curte fugind nedumerite în adpostul lor, iar vitele în grajdurile lor. Întradevr, mii de oameni buni din ziua aceea au ajuns s fie deplin convin_i c sfâr_itul tuturor lucrurilor terestre venise, mulci au renuncat, pentru acel timp, la scopurile lor laice _i s-au dedicat devociunilor religioase. A fost o zi întunecat uimitoare . <P ALIGN="JUSTIFY">Judectorul Samuel Tenney, LL. D., a scris în 1785 despre aceast  zi întunecoas pentru Societatea istoric, spunând: <P ALIGN="JUSTIFY"> Câciva domni cu capacitate literar s-au strduit s rezolve fenomenul, dar eu cred c veci fi de acord cu mine, c n-a aprut nici o solucie satisfctoare . <P ALIGN="JUSTIFY">Noah Webster, LL. D., a scris în 1843, în <I>Herald</I> de New Haven, în privinca acestei zile întunecoase _i a spus:  Am stat _i am privit fenomenul. Nu i s-a atribuit înc nici o cauz satisfctoare . <P ALIGN="JUSTIFY">Rev. Edward Bass, D. D., prim-episcop de Vermont, în jurnalul su pentru 19 mai 1780 scrie:  Aceast zi este cea mai remarcabil din câte î_i aminte_te omul, pentru întunecimea ei . <P ALIGN="JUSTIFY">Întunecarea lunii pline în noaptea urmtoare pare s fie ceva mai pucin remarcabil decât aceast întunecare a Soarelui; un martor, judectorul Tenney, din Exeter, N. H., este citat dup cum urmeaz: <P ALIGN="JUSTIFY"> Întunericul din seara urmtoare a fost probabil a_a de mare cum nu s-a mai vzut de când Atotputernicul a dat na_tere luminii. N-am putut s nu m gândesc atunci c dac fiecare corp luminos din univers ar fi fost învluit în întuneric impenetrabil, sau scos din existenc, întunericul nu putea fi mai complet. O foaie de hârtie alb cinut la distanc de câciva centimetri de ochi era la fel de invizibil ca o catifea neagr . <P ALIGN="JUSTIFY">Aceast zi care nu poate fi explicat altfel decât ca un semn de la Domnul, se socote_te c s-a întins peste 320.000 de mile ptrate &#151; o zon cam de douzeci _i cinci de ori mrimea <B>((588))</B> Palestinei, la care au fost limitate semnele primei veniri. Întradevr, faptul c aceste semne au fost în principal limitate la New England _i la Statele Centrale nu trebuie s ne surprind, când ne amintim c prima mi_care printre  Fecioare * (Mat. 25:1-5) a fost în principal în acela_i loc. ^i faptul c Dumnezeu a folosit  cara libertcii pentru trimiterea mesajului acestor semne ctre lume, nu este mai uimitor decât faptul c El a binevoit s trimit din aceea_i parte multe din binecuvântrile, invenciile _i lecciile moderne, recunoscute de întreaga lume _i în mod potrivit simbolizate prin darul marelui artist francez, Bartholdi, fcut portului New York &#151; statuia  Libertatea luminând lumea . <HR> *Vol. III, pag. 87-90 <HR> <P ALIGN="CENTER">Stelele cztoare <P ALIGN="JUSTIFY">A trecut o jumtate de secol pân când a aprut <I>semnul</I> urmtor, cderea stelelor din cer, ca atunci când un smochin î_i scutur fructele necoapte când este cltinat de un vânt puternic. Cuvintele Domnului nostru Isus _i-au gsit împlinirea (de_i nu completa _i singura împlinire, dup cum vom vedea mai târziu) în minunata ploaie meteoric din zorii zilei de 13 noiembrie 1833. Celor care sunt înclinaci s gseasc vin suscinând c  n-au czut stele <I>fixe</I> , le amintim c Domnul nostru n-a spus nimic despre cderea stelelor fixe, _i c stelele <I>fixe</I> nu pot cdea; cderea lor ar dovedi c n-au fost <I>fixe</I>. Scripturile nu fac deosebire între stele _i meteori cum se face în mod obi_nuit în zilele noastre. <P ALIGN="JUSTIFY">Stelele cztoare, _i chiar ploile meteorice, sunt obi_nuite în fiecare an, _i în unii ani mai mult decât în alcii. S-a calculat c pe pmântul nostru cad anual 400.000 de meteori mici. Dar ace_tia nu sunt nimic în comparacie cu marea ploaie din 13 noiembrie 1833, când au czut milioane peste milioane. <P ALIGN="JUSTIFY">Prof. Kirkwood, în lucrarea sa intitulat <I>Meteorologia</I>, spune:  Pân la sfâr_itul ultimului secol, acestea [ploile meteorice] n-au atras niciodat atencia oamenilor de _tiinc . <P ALIGN="JUSTIFY"><B>((589))</B> <P ALIGN="JUSTIFY">Prof. Olmstead, LL. D., de la Colegiul Yale, a scris: <P ALIGN="JUSTIFY"> Cei care au fost atât de noroco_i încât s vad minunata ploaie de stele din dimineaca de 13 noiembrie 1833, probabil au vzut cel mai mare spectacol de foc de artificii ceresc, vzut vreodat de la crearea lumii, sau cel pucin în analele consemnate în paginile istoriei. ... Acesta nu mai trebuie privit ca un fenomen pmântesc, ci ca unul ceresc, iar stelele cztoare nu mai trebuie privite acum ca fenomene întâmpltoare din zonele superioare ale atmosferei, ci ca vizitatori din alte lumi, sau din spaciile planetare . New Haven <I>Press.</I> <P ALIGN="JUSTIFY">D-nul Henry Dana Ward, pe timpul acela negustor în New York, mai târziu autor _i predicator episcopal, a scris: <P ALIGN="JUSTIFY"> Nici un filosof sau nici un învcat n-a spus sau n-a consemnat un eveniment, presupun eu, ca acela de ieri dimineac. Cu o mie opt sute de ani în urm un profet l-a prezis exact, dac vom avea dificultci s încelegem c stele cztoare înseamn stele cztoare. ... Cu adevrat stelele din cer au czut pe pmânt ca în Apocalipsa. Limbajul profetului a fost întotdeauna acceptat ca metaforic; ieri a fost împlinit literal . <I>Journal of Commerce</I>, 14 noiembrie 1833. <P ALIGN="JUSTIFY">Citm relatarea urmtoare, din <I>American Cyclopaedia</I>, Vol. XI, pag. 431: <P ALIGN="JUSTIFY"> Anul 1833 este memorabil pentru cel mai magnific spectacol cunoscut. Acesta a avut loc în noaptea de 12 noiembrie _i a fost vizibil deasupra tuturor Statelor Unite _i deasupra unei prci a Mexicului _i a Insulelor Indiei de Vest. Împreun cu stelele cztoare mai mici, care au czut ca fulgii de zpad _i au lsat în urma lor dâre fosforescente, erau amestecate mingi de foc mari, care izbucneau la intervale, descriind în câteva secunde un arc de 30 sau 40 de grade. Acestea lsau în urm trene luminoase, care rmâneau vizibile câteva minute, iar uneori o jumtate de or sau mai mult. Una dintre ele, vzut în Carolina de Nord, prea mai mare _i mai strlucitoare decât Luna. Unele dintre corpurile luminoase aveau form neregulat _i rmâneau stacionare un timp considerabil, emicând _uvoaie <B>((590))</B> de lumin. La Niagara spectacolul a fost în mod special strlucitor _i probabil nici un spectacol atât de grozav de mare _i de sublim n-a fost privit vreodat de om ca acela al firmamentului coborând în torenci de foc peste cascada întunecoas _i mugind. S-a observat c liniile tuturor meteorilor, dac erau trasate înapoi, erau convergente întro parte a cerurilor, care era <I>Leonis Majoris</I>; _i acest punct însocea stelele în mi_carea lor aparent spre apus, în loc s se mi_te cu Pmântul spre rsrit. S-a vzut astfel c sursa din care au venit meteorii era independent de relacia Pmântului _i exterioar atmosferei noastre . <P ALIGN="JUSTIFY">Prof. Von Humboldt dedic acestui fenomen cincisprezece pagini în lucrarea sa, <I>Istorie personal,</I> _i declar c a fost vizibil deasupra unei suprafece de unsprezece milioane de mile ptrate. <P ALIGN="JUSTIFY">D-nul Beupland, un savant francez, care a vzut fenomenul în tovr_ia lui Humboldt, spune despre el:  N-a existat pe firmament un spaciu de mrimea a trei diametre ale lunii care s nu fie umplut în fiecare moment cu bolizi _i stele cztoare . <P ALIGN="JUSTIFY">Fenomenul a fost repetat într-o msur limitat în 1866, dar evenimentul din 1833 pare s fi realizat scopul <I>semnului</I>; _i într-adevr, în legtur cu semnul precedent, a avut evident mult de-a face cu prima mi_care a Fecioarelor ca sL întâmpine pe Mire, profecit în capitolul urmtor. Mat. 25:15. <P ALIGN="CENTER">Împliniri simbolice <P ALIGN="JUSTIFY">În timp ce aceste semne literale au servit scopului intencionat, atrgând atencia general asupra Timpului Sfâr_itului, noi credem c împlinirile simbolice sunt tot a_a de izbitoare _i chiar mai interesante pentru cei ale cror capacitci de percepcie mental _i spiritual sunt trezite a_a încât s-i ajute s le aprecieze. <P ALIGN="JUSTIFY"><I>Soarele</I> ca simbol reprezint lumina Evangheliei, adevrul &#151; _i astfel pe Cristos Isus. <I>Luna</I> ca simbol reprezint lumina Legii Mozaice. Dup cum Luna reflect lumina Soarelui, tot a_a Legea a fost o umbr sau o reflexie anticipat a <B>((591))</B> Evangheliei. <I>Stelele</I> ca simboluri reprezint pe învctorii inspiraci ai Bisericii &#151; pe apostoli. <I>Cerurile</I>, dup cum s-a artat deja, reprezint puterile eclesiastice ale cre_tintcii. O combinacie a acestor simboluri se afl în Apocalipsa (12:1) unde  femeia , care simbolizeaz Biserica primar, este înfci_at ca fiind învluit în <I>Soare</I>, adic, strlucitoare în lumina deplin, clar a Evangheliei neacoperite. <I>Luna</I> sub picioarele ei reprezint faptul c Legea care o suscine nu este totu_i sursa luminii ei. Cele dousprezece stele din jurul capului ei, ca o cunun, îi reprezint pe învctorii ei stabilici _i inspiraci divin &#151; cei doisprezece apostoli. <P ALIGN="JUSTIFY">Cu aceast schic a sensului acestor simboluri în mintea noastr, s examinm din nou acest aspect al marii profecii a Domnului nostru despre semnele care trebuie s indice sfâr_itul acestui veac. <P ALIGN="JUSTIFY">Oriunde ne uitm putem recunoa_te faptul c în timp ce oamenii consacraci ai lui Dumnezeu sunt în mod special hrnici _i luminaci în prezent, totu_i cu biserica nominal nu este a_a. Soarele ei se întunec; luna ei se preface în sânge; _i stelele ei cad. Centrul luminii Evangheliei a fost de la început <I>crucea</I> lui Cristos, rscumprarea; _i oricât de îndrznec a a_ezat papalitatea jertfa concurencial a Liturghiei, sfincii lui Dumnezeu s-au cinut strâns de acest centru binecuvântat al tuturor promisiunilor lui Dumnezeu _i al tuturor sperancelor poporului Su. Ei au stat lâng el, chiar dac filosofia lui a fost aproape în întregime ascuns vederii lor. <P ALIGN="JUSTIFY">Este adevrat, tot timpul au fost unii care, neîncelegând rscumprarea _i fiind incapabili s-o pun în armonie cu alte adevruri, _i în special cu erorile lor, au respins-o. Ace_tia îns au fost excepcii rare de la regul. Dar de la 1878 &#151; chiar punctul timpului de încercare indicat în Scripturi &#151; paralela cu timpul respingerii lui Cristos la prima venire, când crucea lui Cristos a devenit pentru evrei o piatr de poticnire &#151; poticnirea aici a fcut mare progres, pân când astzi numai o mic minoritate de slujitori declaraci ai crucii <I>recunosc</I> valoarea ei _i o <I>propovduiesc</I>. <B>((592))</B> Dimpotriv, mare parte din învctur cinte_te acum s nege _i s conteste c  am fost <I>cumpraci</I> cu prec ,  sângele scump al lui Hristos , _i înlocuie_te aceasta cu teoria Evoluciei, pretinzând c valoarea lui Cristos pentru pctos const <I>numai</I> în cuvintele _i în exemplul Lui. <P ALIGN="JUSTIFY">Astfel lumina soarelui Evangheliei devine tot mai întunecat; _i chiar dac aceast negare a valorii sângelui precios ca precul nostru de rscumprare nu s-a extins a_a de general de la amvon la stran, totu_i, doctrine false de mult considerate sacre, împreun cu reverenca fac de conductori _i fac de învctur, au fcut calea atât de u_oar încât o mare majoritate a celor care se trezesc suficient s analizeze subiectul cad prad u_oar acestei doctrine a Evoluciei, care neag doctrina scriptural a unei cderi iniciale _i a unei rscumprri din ea. Scripturile ne previn în diferite moduri atât în legtur cu aceast mare cdere, cât _i în legtur cu aceast întunecare a credincei Bisericii în timpul <I>de acum</I>; a_a încât Fiul Omului când vine gse_te <I>credinca</I> pe pmânt foarte pucin (Luca 18:8). Un psalm care descrie aceast perioad spune:  O mie s cad alturi de tine _i zece mii la dreapta ta, dar de tine [sfincii credincio_i, membrii corpului lui Cristos, membrii ale_i care se vor completa curând] nu se va apropia . Ps. 91:7. <P ALIGN="JUSTIFY">Dup cum lumina soarelui <I>rscumprrii</I> se întunec, tot a_a trebuie neaprat s se întunece _i lumina lunii Legii Mozaice, care în sacrificiile ei a preumbrit rscumprarea. Nu mai este un lucru neobi_nuit ca învctorii publici s spun c <I>sacrificiile</I> sângeroase ale lui Israel, cerute de Lege, au fost barbare. Odat, când au vzut prin adevrata lumin a Cuvântului lui Dumnezeu, ei au apreciat declaracia apostolului c sacrificiile lui Israel au fost preumbriri ale  jertfelor mai bune pentru pcat; dar acum, refuzând antitipul, rscumprarea, _i negând pcatul originar _i prin urmare orice nevoie de sacrificii pentru el &#151; sacrificiile tipice sunt de asemenea respinse _i considerate barbare. Astfel <B>((593))</B> întunecarea luminii soarelui Evangheliei duce la întunecarea luminii lunii.  Luna se va preface în <I>sânge</I> . ^i Ioel (2:10) adaug:  stelele î_i pierd strlucirea , ceea ce înseamn c atunci când lumina Evangheliei se va întuneca, iar Legea va ajunge s fie privit numai ca o ceremonie sângeroas, fr sens _i barbar, atunci învcturile celor dousprezece stele ale Bisericii stabilite de Dumnezeu (apostolii) de asemenea vor disprea din vedere &#151; vor înceta s mai fie recunoscute drept îndrumtori sau lumini. <P ALIGN="JUSTIFY">Dup cum am vzut, Dumnezeu a recunoscut sau a stabilit pentru Biseric dousprezece stele apostolice. De la acestea, de la lun _i de la soare urma s ias toat iluminarea Bisericii. ^i de la acestea a ie_it adevrata lumin care a binecuvântat Biserica adevrat. Dar papalitatea, asumându-_i stpânirea eclesiastic a pmântului, a pus sau a  rânduit diferite stele, lumini,  autoritci ,  teologi , pe firmamentul ei; iar diferitele denominacii protestante au fcut la fel, pân când mulcimea lor nu se poate numra. Dar Dumnezeu, în timp ce a prevzut ajutoare, evangheli_ti _i învctori pentru Biserica Sa adevrat, nu i-a rânduit cu autoritate de <I>lumini</I> sau <I>stele</I>. Dimpotriv, toci urma_ii Si credincio_i sunt instruici s accepte ca lumin numai acele raze de adevr care sunt vzute c vin de la soare, de la lun _i de la cele dousprezece stele <I>rânduite pentru acest scop</I>. <P ALIGN="JUSTIFY">Toci ceilalci din poporul lui Dumnezeu trebuie s fie lumini aprinse _i strlucitoare _i s nu-_i pun lumina sub banic, ci a_a s strluceasc încât s slveasc pe Tatl lor din ceruri. Cuvântul <I>stea</I> (grece_te <I>aster</I>) nu este folosit în privinca vreunuia dintre credincio_i (în afara apostolilor) când se refer la ei în viaca de acum; ci este folosit cu referire la cei care se deprteaz de adevr _i devin  încrezuci , învctori mincino_i,  umflaci de mândrie de_art , care aspir s fie consideraci <I>autoritci</I> în acela_i sens ca apostolii <B>((594))</B> _i care sunt denumici  stele rtcitoare _i  apostoli mincino_i . 2 Cor. 11:13; Apoc. 2:2; Iuda 13. <P ALIGN=