ÿþ<HTML> <HEAD> <TITLE>STUDIUL XIV -- Împrcia lui Dumnezeu</TITLE> </HEAD> <BODY> <FONT FACE="ARIAL"> <a class=agsur href="v1c13.htm"> <b>(245-272) 13 &#151; Împrciile acestei lumi</b> </a><br> <P> <B>((A273))</B> </P> <P ALIGN="CENTER">STUDIUL XIV </P> <P ALIGN="CENTER"><B>Împrcia lui Dumnezeu</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Proeminenca subiectului -- Caracterul Împrciei -- Împrcia în timpul Veacului Evanghelic -- Vederi false corectate de Pavel -- Rezultate ale ideilor false despre Împrcie -- Dou faze ale Împrciei lui Dumnezeu -- Faza spiritual _i lucrarea ei -- Faza pmânteasc _i lucrarea ei -- Operarea lor armonioas -- Gloria fazei pmânte_ti -- Gloria fazei cere_ti -- Rdcina legmântului din care cresc aceste ramuri -- Faza pmânteasc a Împrciei, israelit -- Seminciile pierdute -- Ierusalimul ceresc -- Israel, un popor tipic -- Pierderea _i restabilirea lui Israel -- Clasele alese -- Mo_tenitorii Împrciei -- Domnia de fier -- O ilustracie a obiectivului domniei milenare -- Împrcia predat Tatlui -- Scopul originar al lui Dumnezeu realizat deplin </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Oricine n-a examinat cu grij acest subiect, cu concordanca _i cu Biblia în mân, dac astfel va face va fi surprins s-i gseasc proeminenca în Scripturi. Vechiul Testament abund de fgduince _i profecii în care Împrcia lui Dumnezeu _i Împratul ei, Mesia, figureaz tocmai ca centru. Speranca fiecrui israelit era (Luca 3:15) c Dumnezeu va înlca naciunea lor ca popor sub Mesia; _i când Domnul a venit la ei, a venit ca rege al lor pentru a stabili de mult fgduita Împrcie a lui Dumnezeu pe pmânt. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Ioan, premergtorul _i vestitorul Domnului nostru Isus, _i-a deschis misiunea cu anuncul:  Pocici-v, cci împrcia cerurilor s-a apropiat (Matei 3:2). Domnul ^i-a început misiunea exact cu acela_i anunc (Matei 4:17) _i apostolii au fost trimi_i s propovduiasc acela_i mesaj (Matei 10:7; Luca 9:2). Împrcia nu numai c a fost subiectul cu care Domnul ^i-a început misiunea public, <B>((A274))</B> dar de fapt ea a fost subiectul principal al întregii Sale propovduiri (Luca 8:1; 4:43; 19:11), alte subiecte fiind mencionate numai în legtur cu acest subiect sau ca explicare a lui. Majoritatea pildelor Lui au fost fie ilustracii ale împrciei din diferite puncte de vedere _i în diferite aspecte, fie au servit s scoat în relief consacrarea deplin lui Dumnezeu, ca fiind esencial pentru a avea o parte în împrcie _i pentru a corecta încelegerea gre_it a evreilor c ei erau siguri de împrcie pentru c erau copii naturali ai lui Avraam _i deci mo_tenitori naturali ai fgduincei. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Domnul nostru Isus în convorbirile cu urma_ii Si le-a întrit _i încurajat a_teptarea unei împrcii viitoare spunându-le:  De aceea v pregtesc o împrcie, dup cum Tatl Meu Mi-a pregtit-o Mie, ca s mâncaci _i s beci la masa Mea, în împrcia Mea, _i s staci pe scaune de domnie, judecând (conducând) pe cele dousprezece semincii ale lui Israel (Luca 22:29, 30). ^i iar_i:  Nu te teme, turm mic, pentru c Tatl vostru a gsit plcere s v dea împrcia (Luca 12:32). ^i când, în loc s fie încoronat _i întronat, regele lor recunoscut a fost rstignit, ucenicii Lui au fost amarnic dezamgici. Dup cum doi dintre ei au exprimat ctre presupusul strin pe drumul spre Emaus, dup învierea Lui:  Noi <I>ndjduiam</I> c El este Acela care va rscumpra pe Israel -- eliberându-l de sub jugul roman _i fcând din Israel Împrcia lui Dumnezeu în putere _i glorie. Dar ei au fost trist dezamgici de schimbrile celor câteva zile dinainte. Atunci Isus le-a deschis încelegerea, artându-le din Scripturi c întâi de toate era necesar <I>jertfa</I> Lui pentru ca împrcia s poat fi stabilit. Luca 24:21, 25-27. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dumnezeu ar fi putut da lui Isus stpânirea pmântului fr s rscumpere pe om, cci,  Cel Prea Înalt stpâne_te peste împrcia oamenilor _i o d cui vrea El (Daniel 4:32). Dar Dumnezeu a avut un scop mai mrec decât se putea realiza printr-un astfel de plan. A_a o împrcie ar fi putut <B>((A275))</B> aduce binecuvântri care, oricât ar fi fost de bune, ar fi putut avea numai un caracter temporar, deoarece toat omenirea era sub condamnarea la moarte. Pentru a face ve_nice _i complete binecuvântrile împrciei Lui, rasa trebuia întâi s fie rscumprat din moarte _i astfel eliberat legal de condamnarea care a trecut asupra tuturor în Adam. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Faptul c prin explicarea profeciilor Isus a reînviat speranca ucenicilor într-o împrcie viitoare este evident din aceea c mai târziu, pe când Se desprcea de ei, L-au întrebat:  Doamne, în <I>acest timp</I> vei restabili Tu împrcia lui Israel? Rspunsul Lui, de_i nu explicit, nu le-a contrazis sperancele. El a spus:  Nu este <I>treaba voastr</I> s _tici <I>timpurile sau perioadele;</I> pe acestea Tatl le-a pus sub stpânirea Sa . Faptele 1:6, 7. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Adevrat, la început ucenicii, împreun cu întreaga naciune evreiasc, aveau o concepcie imperfect despre Împrcia lui Dumnezeu, presupunând c ar fi exclusiv o împrcie pmânteasc, întocmai cum astzi mulci gre_esc într-o direccie opus, presupunând a fi exclusiv o împrcie cereasc. ^i multe din pildele _i cuvintele tainice ale Domnului nostru Isus au fost intencionate s corecteze la timpul cuvenit aceste concepcii gre_ite. Dar El a suscinut întotdeauna ideea unei împrcii, a unui guvernmânt care va fi stabilit <I>pe pmânt</I> _i care va stpâni printre oameni. ^i El nu numai c le-a inspirat o speranc pentru o parte în împrcie, dar i-a _i învcat s se roage pentru stabilirea ei: <I> Vie</I> împrcia Ta, fac-se voia Ta, precum în cer a_a _i PE PMÂNT . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Celor încelepci în felul lumii dintre evrei Domnul nostru le-a prut un impostor _i un fanatic, iar pe ucenicii Si i-au considerat simpli naivi. Încelepciunea, tactul _i minunile Lui n-au putut fi contestate satisfctor, nici n-au putut fi explicate racional de ctre ei; totu_i, din punctul de vedere al necredincei lor, pretencia Lui c era mo_tenitorul lumii _i c va stabili împrcia promis care va conduce lumea, _i <B>((A276))</B> c urma_ii Lui, toci din categoriile sociale mai joase, vor fi conductori împreun cu El în acea împrcie, prea prea absurd pentru a fi luat în considerare. Roma, cu rzboinicii ei disciplinaci, cu generalii ei iscusici _i cu imensa ei bogcie, era stpâna lumii _i zilnic devenea tot mai puternic. Cine, dar, era acest Nazarinean? _i cine erau ace_ti pescari, fr bani sau influenc _i doar cu slab aderenc printre poporul de rând? Cine erau ace_tia ca s vorbeasc despre stabilirea împrciei de mult promis a fi cea mai mare _i cea mai puternic pe care a cunoscut-o pmântul? </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Fariseii, sperând s expun presupusele slbiciuni ale pretenciilor Domnului nostru _i prin aceasta s trezeasc la realitate pe urma_ii Lui, L-au întrebat: Când va începe s-_i fac <I>aparicia</I> aceast împrcie pe care Tu o propovduie_ti? -- _i când vor sosi soldacii Ti? -- când va aprea aceast Împrcie a lui Dumnezeu? (Luca 17:20-30). Rspunsul Domnului nostru le-ar fi dat alt gând dac n-ar fi avut prejudecci în privinca Lui _i dac n-ar fi fost orbici de presupusa lor încelepciune. El a rspuns c împrcia Lui nu va veni niciodat în felul în care ei o a_teptau. Împrcia pe care El o propovduia _i în care Î_i invita urma_ii la como_tenire era o împrcie invizibil _i nu trebuia ca ei s se a_tepte s-o vad.  El le-a rspuns _i a zis: «Împrcia lui Dumnezeu nu vine în a_a fel încât <I>s atrag atencia</I> (cu manifestri exterioare). Nu se va zice: «Uite-o aici» sau «Uite-o acolo». Cci, iat, Împrcia lui Dumnezeu, este (urmeaz s fie) în mijlocul vostru» *. Într-un cuvânt, El a artat c atunci când împrcia Lui va veni, ea va fi prezent <B>((A277))</B> peste tot _i puternic peste tot, de_i nu va fi vizibil nicieri. În acest fel le-a dat o idee despre împrcia spiritual pe care o propovduia, dar ei erau nepregtici _i n-au primit-o. Exista o msur de adevr în a_teptarea evreilor cu privire la împrcia promis, care va fi realizat la timpul cuvenit, dup cum se va arta; dar aici referirea Domnului nostru este la faza spiritual a împrciei, care va fi invizibil. ^i cum aceast faz a împrciei va fi stabilit <I>întâi,</I> prezenca ei va fi nevzut _i pentru un timp nerecunoscut. Privilegiul de mo_tenire în aceast faz spiritual a Împrciei lui Dumnezeu a fost singura ofert fcut atunci, _i este singura speranc a chemrii noastre de sus în timpul întregului Veac Evanghelic, care atunci începea. Deci Isus se referea exclusiv la ea (Luca 16:16). Acest lucru se va vedea mai clar pe msur ce vom merge mai departe. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY"> *Traducerile Diaglott _i Rotherham redau  printre voi , ceea ce este sinonim cu  în mijlocul vostru . Desigur n-ar fi în acord cu nici o teorie a se suscine c împrcia pe care Isus pretindea c este gata s o stabileasc ar fi în inimile fariseilor, pe care El i-a numit fcarnici _i morminte vruite. Dar aceast împrcie, când va fi stabilit, va fi <I> în mijlocul </I> sau <I> printre </I> toate clasele, conducând _i judecând pe toci. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Probabil datorit acestui sentiment public advers, mai ales printre Farisei, a venit Nicodim noaptea la Isus, fiind nerbdtor s dezlege misterul, de_i dup cât se pare îi era ru_ine s recunoasc public faptul c asemenea pretencii aveau vreo greutate în mintea lui. Conversacia între Domnul _i Nicodim (Ioan 3), de_i numai parcial înregistrat, d întrucâtva o încelegere mai adânc a caracterului Împrciei lui Dumnezeu. Evident, sunt mencionate punctele principale ale conversaciei, a_a încât din acestea putem repede prinde sensul întregului, pe care-l putem rezonabil parafraza dup cum urmeaz: </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Nicodim:  Învctorule, _tim c e_ti un învctor venit de la Dumnezeu, cci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dac nu este Dumnezeu cu el . Totu_i, unele dintre declaraciile Tale mi se par foarte nepotrivite _i vin s-bi cer o explicacie. De exemplu: Tu _i ucenicii umblaci propovduind,  Împrcia cerurilor este aproape , dar n-ai nici armat, nici bogcie, nici influenc, _i dup toate aparencele aceast pretencie nu este adevrat; _i a_a pare c în_eli poporul. Fariseii Te privesc în general ca pe un impostor, dar eu sunt <B>((A278))</B> sigur c trebuie s fie ceva adevr în învcturile Tale,  cci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dac nu este Dumnezeu cu el . Obiectivul vizitei mele este s întreb: Ce fel, când este _i de unde este aceast împrcie pe care o propovduie_ti Tu? când _i cum va fi stabilit? </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Isus: La cererea ta de a avea o încelegere deplin referitoare la împrcia cerurilor nu se poate rspunde acum satisfctor pentru tine; nu fiindc Eu nu _tiu despre ea pe deplin, ci fiindc în starea ta prezent n-ai putea-o încelege sau aprecia dac ci-a_ explica pe deplin.  Dac un om nu este <I>nscut*</I> din nou, nu poate <I>vedea</I> (grece_te <I>eidon**,</I> _ti sau cunoa_te) împrcia lui Dumnezeu . </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Cuvântul grecesc <I> gennao </I> _i derivatul lui, uneori tradus <I> conceput ,</I> alteori <I> nscut ,</I> de fapt concine ambele idei _i ar trebui tradus prin oricare din aceste dou cuvinte, dup sensul pasajului în care survine. Cele dou idei,  concepere _i  na_tere , sunt întotdeauna concinute în cuvânt, a_a încât, dac una este declarat, cealalt este întotdeauna implicat, deoarece na_terea este urmarea natural a conceperii _i conceperea antecedentul natural al na_terii. Când agentul activ cu care este asociat <I> gennao </I> este masculin, atunci ar trebui tradus <I> conceput ;</I> când este feminin, <I> nscut .</I> Astfel în 1 Ioan 2:29; 3:9; 4:7; 5:1, 18, <I> gennao </I> ar trebui s fie <I> conceput ,</I> pentru c agentul activ este Dumnezeu (masculin). </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Totu_i, uneori traducerea este dependent de natura actului, fie c este masculin, fie c este feminin. Astfel, folosit în legtur cu <I> ek ,</I> ceea ce înseamn <I> de la </I> sau <I> din ,</I> ar trebui tradus <I> nscut .</I> Deci, în Ioan 3:5, 6, <I> gennao </I> ar trebui tradus <I> nscut ,</I> dup cum arat cuvântul <I> ek </I> -- <I> din</I> ap , <I> din</I> carne , <I> din</I> duh . </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY"> **Acela_i cuvânt grecesc este tradus: <I> cerceteze </I> în Faptele 15:6:  Apostolii _i btrânii s-au adunat laolalt ca s <I>cerceteze</I> (cunoasc, înceleag) acest lucru . Acela_i cuvânt este tradus <I> vezi </I> în Romani 11:22: <I> Vezi</I> (consider, încelege) buntatea lui Dumnezeu _i asprimea lui Dumnezeu ; de asemenea în 1 Ioan 3:1: <I> Vedeci</I> (gândici-v, _tici, încelegeci) ce dragoste ne-a artat Tatl . </P> <HR> <P> <B>((A279))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Chiar _i ucenicii Mei au idei înc foarte neclare despre caracterul împrciei pe care ei o vestesc. Nu le pot spune pentru acela_i motiv pentru care nu-ci pot spune nici cie, _i n-ar putea încelege pentru acela_i motiv. Dar, Nicodime, o particularitate a purtrii lui Dumnezeu este c El cere supunere la lumina deja avut, înainte de a da mai mult lumin; _i în alegerea celor care vor fi socotici vrednici s aib parte de împrcie se cere o manifestare a credincei. Ei trebuie s fie dintre aceia dornici s urmeze pas cu pas conducerea lui Dumnezeu, adesea vzând clar numai un singur pas în fac. Ei umbl prin credinc, nu prin vedere. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Nicodim: Dar nu te înceleg. Ce vrei s spui?  Cum se poate na_te un om btrân? Poate el s intre a doua oar în pântecele mamei sale _i s se nasc? Sau vrei s spui c pocinca propovduit de Ioan Boteztorul, reprezentat prin botezul în ap, este cumva o <I>na_tere</I> simbolic? Observ c ucenicii Ti propovduiesc _i boteaz la fel. Este oare necesar aceast nou na_tere pentru aceia care vreau s vad sau s intre în împrcia Ta? </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Isus: Naciunea noastr este o naciune consacrat, un popor de legmânt. Toci au fost botezaci în Moise, în mare _i în nor când au prsit Egiptul. Dumnezeu i-a acceptat în Moise, mijlocitorul legmântului lor la Sinai, dar ei _i-au uitat legmântul, unii triesc fci_ ca vame_i _i pcto_i, _i mulci alcii sunt fcarnici, încrezuci; deci, propovduirea lui Ioan _i aceea a ucenicilor Mei este <I>pocinca</I> -- întoarcerea la Dumnezeu _i recunoa_terea legmântului fcut, iar botezul lui Ioan înseamn aceast pocinc _i reformare a inimii _i viecii, _i <I>nu na_terea cea nou.</I> Dar, dac nu faci mai mult decât atât, nu vei vedea niciodat împrcia. Dac pe lâng reformarea simbolizat prin botezul lui Ioan nu prime_ti o concepere _i o na_tere din Spirit, nu poci vedea Împrcia Mea. Pocinca te va aduce înapoi la o stare îndreptcit; în starea aceea vei putea repede s M recuno_ti ca Mesia, antitipul lui Moise; _i astfel <B>((A280))</B> consacrându-te Mie vei fi <I>conceput</I> de Tatl la o viac nou _i la natur divin, care, dac se dezvolt _i devine activ, îci va asigura <I>na_terea</I> ca nou creacie, fiinc spiritual, la întâia înviere; _i în acest fel nu numai vei vedea, ci _i vei avea parte de Împrcie. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Schimbarea care se va produce prin aceast na_tere nou din Spirit este cu adevrat mare, Nicodime; pentru c ceea ce se na_te din carne este carne, dar ceea ce se na_te din Spirit este Spirit. Nu te mira, deci, de prima mea declaracie, c trebuie s fii <I>conceput</I> de sus înainte de a putea încelege, cunoa_te _i aprecia lucrurile despre care întrebi.  Nu te mira c ci-am zis: Trebuie s fici nscuci din nou. Diferenca dintre starea ta prezent, nscut din carne, _i starea celor nscuci din Spirit, care vor intra sau vor constitui Împrcia pe care Eu o propovduiesc, este foarte mare. S-ci dau o ilustracie prin care îci vei face o idee despre fiincele care, nscute din Spirit, vor constitui acea Împrcie:  Vântul sufl încotro vrea _i-i auzi vuietul, dar nu _tii nici de unde vine, nici încotro merge. Tot a_a este cu oricine este nscut din Duhul . Când vântul sufl încoace _i încolo nu-l poci vedea, de_i exercit influenc peste tot în jurul tu. Nu _tii de unde vine _i încotro merge. Aceasta este cea mai bun ilustracie pe care ci-o pot da despre cei nscuci din Spirit la înviere, cei care vor  intra în sau vor constitui Împrcia pe care Eu o propovduiesc acum. Ei toci vor fi la fel de invizibili ca vântul; _i oamenii, care nu sunt nscuci din Spirit, nu vor _ti nici de unde au venit, nici încotro merg. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Nicodim: Cum se poate a_a ceva? -- fiince invizibile! </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Isus:  Tu e_ti învctorul lui Israel _i nu încelegi aceste lucruri? -- c fiincele spirituale pot fi prezente _i totu_i s fie invizibile? Tu, care încerci s înveci pe alcii, n-ai citit niciodat despre Elisei _i despre servul lui, sau despre mgarul lui Balaam _i despre numeroasele exemple din Scripturi care ilustreaz acest principiu, c fiincele <B>((A281))</B> spirituale pot fi prezente printre oameni _i totu_i s fie invizibile? Mai mult, e_ti dintre Farisei, care, dup cum declar, cred în îngeri ca fiince spirituale. Dar aceasta ilustreaz ceea ce ci-am spus la început: dac un om nu este conceput de sus, nu poate vedea (_ti, cunoa_te sau încelege ca fiind racional) Împrcia lui Dumnezeu _i diferitele lucruri legate de ea. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dac vrei s intri _i s devii mo_tenitor împreun cu Mine în acea împrcie pe care Eu o vestesc, trebuie s urmezi lumina pas cu pas. Fcând a_a, îci va veni mai mult lumin, _i aceasta pe atât de repede pe cât vei fi pregtit pentru ea. Am propovduit aceste lucruri cuvenite acum, pe care le poci încelege, _i am fcut minuni, _i M recuno_ti ca învctor venit de la Dumnezeu, dar nu ci-ai pus în practic credinca, ca în mod deschis s-Mi devii ucenic _i urma_. Nu trebuie s a_tepci s vezi mai mult pân când nu trie_ti conform cu tot ceea ce vezi; atunci îci va da Dumnezeu mai mult lumin _i dovezi pentru pasul urmtor.  Adevrat, adevrat îci spun c noi vorbim <I>ce _tim</I> _i mrturisim ce am vzut _i voi (fariseii) nu primici mrturia noastr. Dac v-am vorbit despre lucruri pmânte_ti _i nu credeci, cum veci crede când v voi vorbi despre cele cere_ti? N-ar avea nici un rost s încerc s-ci vorbesc despre lucruri cere_ti pentru c n-ai fi convins, _i propovduirea Mea ci s-ar prea cu atât mai nechibzuit. Dac învctura dat de Mine, care avea un caracter pmântesc sau era ilustrat prin lucruri pmânte_ti, pe care le-ai putut încelege _i le încelegi, nu te-a fcut s te convingi destul în mintea ta pentru a te determina ca în mod deschis s-Mi devii ucenic _i urma_, n-ar fi mai convingtor pentru tine dac ci-a_ spune despre lucruri cere_ti, despre care nu _tii nimic, deoarece nimeni nu s-a înlcat vreodat la cer, deci nimeni nu Mi-ar putea confirma mrturia. Numai Eu, care M-am coborât din cer, pot încelege lucrurile cere_ti.  Nimeni nu s-a suit în cer <B>((A282))</B> afar de Cel care S-a coborât din cer, Fiul Omului *. O cuno_tinc despre lucrurile cere_ti se poate primi numai dup conceperea de Spirit; iar lucrurile cere_ti în sine, numai la na_terea din Spirit, fiince spirituale. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Cuvintele <I> care este în cer </I> (versetul 13) nu se gsesc în manuscrisele cele mai vechi _i mai demne de încredere. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Astfel s-a cerut rbdare din partea Domnului pentru a le vesti natura împrciei celor ale cror prejudecci _i educacie i-a împiedicat s vad orice altceva în afar de ideile deformate despre faza pmânteasc a ei. Cu toate acestea, alegerea unei clase potrivite de a participa la împrcia lui Mesia a continuat, de_i numai pucini au fost ale_i din Israel, cruia i-a fost exclusiv oferit timp de _apte ani. Dup cum prevzuse Dumnezeu, prin faptul c n-au fost gata pentru ea _i prin lipsa lor de a încelege _i de a fi de acord cu condiciile prezentate, privilegiul de a participa la împrcia lui Mesia a trecut de la ei ca popor, numai o rm_ic din ei primindu-l, _i a venit la neamuri ca s ia _i dintre ele  un popor pentru Numele Su . ^i printre ace_tia de asemenea numai o rm_ic, o  turm mic , apreciaz privilegiul _i sunt socotici vrednici de como_tenire în împrcia _i gloria Lui. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Grav a fost eroarea introdus în Biserica cre_tin nominal, care interpreteaz gre_it aceast împrcie promis ca fiind numai Biserica nominal în starea ei prezent, _i lucrarea ei numai o lucrare a harului în inimile credincio_ilor; _i la a_a o extrem s-a dus aceast eroare, încât alianca nesfânt _i domnia prezent a Bisericii nominale cu lumea este considerat de mulci a fi domnia Împrciei lui Dumnezeu pe pmânt. Adevrat, exist un sens în care Biserica este acum Împrcia lui Dumnezeu _i o lucrare de har se desf_oar acum în inimile credincio_ilor, dar a considera c aceasta este totul _i a nega o veritabil Împrcie viitoare a lui Dumnezeu care va fi stabilit sub întregul cer, în <B>((A283))</B> care se va face voia lui Dumnezeu ca _i în cer, înseamn a face goale _i fr sens cele mai tari _i cele mai clare fgduince consemnate de Domnul nostru, de apostoli _i de profeci, pentru încurajarea _i ajutorul nostru în învingerea lumii. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În pildele Domnului nostru Biserica este frecvent numit împrcie; iar apostolul vorbe_te despre ea ca despre împrcia peste care domne_te acum Cristos, spunând c Dumnezeu ne-a strmutat din împrcia întunericului în împrcia iubitului Su Fiu. Noi, care acum acceptm pe Cristos, recunoa_tem dreptul Lui de domnie, pe care l-a cumprat, _i-I dm ascultare _i supunere voluntar înainte ca El s-^i stabileasc domnia prin forc în lume. Noi recunoa_tem diferenca între legile dreptcii, pe care El le va aplica, _i împrcia întunericului suscinut în prezent de uzurpator, princul acestei lumi. Credinca în fgduincele lui Dumnezeu ne schimb supunerea _i noi ne socotim supu_ii noului princ, _i, prin favoarea Lui, mo_tenitori împreun cu El în acea împrcie care se va stabili în putere _i glorie mare. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar acest fapt în nici un caz nu anuleaz fgduincele c în cele din urm împrcia lui Cristos va fi  de la o mare la alta _i de la Fluviu pân la marginile pmântului (Psalmul 72:8); c toate neamurile Îl vor servi _i-L vor asculta _i orice genunchi I se va pleca, atât al celor din ceruri cât _i al celor de pe pmânt (Daniel 7:27; Filipeni 2:10). Dimpotriv, alegerea  turmei mici acum, confirm mai degrab acele fgduince. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dac pildele Domnului nostru vor fi examinate cu grij, se va gsi c ele învac clar c venirea sau stabilirea Împrciei lui Dumnezeu în putere este viitoare; _i, natural, ea nu se stabile_te pân când vine Regele. Astfel, pilda tânrului bogat care pleac într-o car îndeprtat s primeasc o împrcie _i s se întoarc etc. (Luca 19:11-15), amplaseaz clar stabilirea Împrciei la întoarcerea lui Cristos. ^i mesajul trimis de Domnul ctre Biseric la mulci ani dup aceea, a fost:  Fii credincios pân la moarte <B>((A284))</B> _i-ci <I>voi da</I> cununa viecii (Apocalipsa 2:10). Din aceasta este evident c regii care vor domni cu El nu vor fi încoronaci, nici nu vor domni ca regi în <I>aceast</I> viac. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Biserica în prezent nu este, prin urmare, Împrcia lui Dumnezeu stabilit în putere _i glorie, ci este în starea ei incipient, embrionar. ^i, într-adevr, a_a arat toate expresiile Noului Testament cu referire la ea. Împrcia cerului sufer acum violenc din partea lumii; Regele a fost maltratat _i rstignit; _i oricine va clca pe urmele Lui va suferi persecucie _i violenc în vreo form. Se va observa c acest lucru este adevrat numai despre Biserica <I>adevrat,</I> _i nu despre cea nominal. Dar se ofer fgduinca c dac acum noi (Biserica, împrcia în embrion) suferim cu Cristos, la timpul cuvenit, când El Î_i va lua marea putere _i va domni, _i noi vom fi glorificaci _i vom domni cu El. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Iacov (2:5), în armonie cu învctura Domnului nostru, ne spune c Dumnezeu a ales pe cei sraci _i disprecuici dup normele acestei lumi, nu s domneasc acum, ci  ca <I>mo_tenitori</I> ai împrciei pe care a <I>fgduit-o .</I> Domnul spune:  Cât de greu vor intra în Împrcia lui Dumnezeu cei care au avucii (Marcu 10:23). Este evident c nu se refer la Biserica nominal, care domne_te acum împreun cu lumea, deoarece bogacii sunt împin_i spre ea. Petru îndeamn pe mo_tenitorii împrciei la rbdare, perseverenc, virtute _i credinc, spunând:  De aceea, fracilor, cutaci cu atât mai mult s v întrici chemarea _i alegerea voastr, cci, dac faceci lucrul aceasta, nu veci aluneca niciodat; cci în felul acesta vi se va da din bel_ug intrare în împrcia ve_nic a Domnului _i Mântuitorului nostru Isus Hristos . 2 Petru 1:10, 11. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Unii presupun c declaracia lui Pavel din Romani 14:17 se refer la o împrcie <I>figurativ;</I> dar, dac se examineaz în lumina contextului, este evident c pasajul înseamn pur _i simplu aceasta: noi, fracii, transpu_i acum în împrcia iubitului Fiu al lui Dumnezeu, avem anumite libertci cu <B>((A285))</B> privire la mâncare etc., pe care nu le-am avut ca evrei sub Lege (versetul 14); totu_i, mai bine s nu folosim aceast libertate dac ea face pe fracii care n-o pot încelege înc, s se poticneasc _i s-_i încalce con_tiinca. S nu distrugem pe fratele nostru, pentru care a murit Cristos, prin libertatea noastr cu privire la mâncare, ci s ne amintim c privilegiile împrciei, atât acum cât _i în viitor, constau în binecuvântri mult mai mari decât libertatea cu privire la mâncare, _i anume: în libertatea noastr cu privire la a face ce este drept, în pacea noastr cu Dumnezeu prin Cristos _i în bucuria noastr prin participarea la Spiritul sfânt al lui Dumnezeu. Aceste libertci ale împrciei (acum _i întotdeauna) sunt atât de mari, încât libertatea minor cu privire la mâncare poate fi bine sacrificat în prezent pentru binele fratelui nostru. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Astfel, indiferent din care punct de vedere scriptural privim, este contrazis ideea c promisiunile împrciei sunt amgiri legendare, sau c împrejurrile noastre prezente îndeplinesc aceste promisiuni. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În Biserica timpurie promisiunile de onoare în împrcie _i de mo_tenire împreun cu Învctorul au fost imbolduri puternice la credincio_ie sub încercrile _i persecuciile care existau atunci, pe care ei au fost prevenici s le a_tepte; _i dintre toate cuvintele de mângâiere _i încurajare din Apocalipsa, date celor _apte Biserici, nici unul nu strluce_te mai clar _i mai plin de forc decât cele care declar:  Celui care va birui îi voi da s stea cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dup cum _i Eu am biruit _i M-am a_ezat cu Tatl Meu pe scaunul Su de domnie ; _i,  Celui care va birui îi voi da stpânire peste neamuri . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Acestea sunt fgduince care în mod racional n-ar putea fi rstlmcite pentru a le aplica la o lucrare prezent a harului în inim _i nici la o domnie peste neamuri în viaca prezent, deoarece aceia care vor birui trebuie s fac aceasta prin <I>moarte</I> în serviciu, _i astfel s câ_tige onorurile împrciei. Apocalipsa 20:6. </P> <P> <B>((A286))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar natura uman caut s evite suferincele _i este întotdeauna gata s apuce onoarea _i puterea; astfel aflm c _i în zilele apostolilor unii din Biseric erau dispu_i s atribuie fgduincele de onoare _i putere viitoare la viaca prezent, _i începeau s accioneze ca _i când deja sosise timpul ca lumea s onoreze Biserica _i chiar s i se supun. Apostolul Pavel scrie, corectând aceast eroare, _tiind c astfel de idei ar avea un efect duntor asupra Bisericii prin cultivarea mândriei _i prin îndeprtarea de la sacrificiu. El le spune ironic:  O, iat-v stui! Iat-v ajun_i bogaci! Iat-v împrcind fr noi! Apoi adaug cu seriozitate:  ^i mcar de aci împrci, ca s putem împrci _i noi (apostolii persecutaci) împreun cu voi (1 Corinteni 4:8). Lor le plcea cre_tinismul lor, încercând s scoat din el _i cu el cât mai mult onoare posibil; _i apostolul bine _tia c dac ei ar fi fost <I>credincio_i</I> ca urma_i ai Domnului nu erau într-o astfel de stare. Deci el le aminte_te c dac într-adevr mult a_teptata domnie ar fi început, _i <I>el</I> ar domni la fel ca ei, _i c el a fost unul care prin credincio_ie a suferit pentru adevr, ceea ce era o dovad c <I>domnia lor</I> era prematur _i mai curând o capcan decât o mrire. Apoi, cu o nuanc de ironie, el adaug:  Noi (apostolii _i servii credincio_i) suntem nebuni pentru Hristos, dar voi încelepci în Hristos! Noi, slabi, dar voi tari! Voi pu_i în cinste, dar noi în disprec! Nu v scriu aceste lucruri numai ca s v fac s v ru_inaci. Am un obiectiv mai bun _i mai nobil -- S V ATRAG ATENbIA; deoarece calea onoarei prezente nu duce la gloria _i onoarea care <I>va fi</I> revelat; ci suferinca prezent _i negarea de sine sunt calea îngust spre glorie, onoare, nemurire _i como_tenire în împrcie. De aceea, v îndemn, fici <I>urma_i ai mei.</I> Suferici _i fici ocrâci _i persecutaci acum, ca s puteci avea parte cu mine la coroana viecii pe care Domnul, judectorul cel drept, mi-o va da în <I>ziua aceea,</I> _i nu numai mie, ci tuturor celor care iubesc artarea Lui. 1 Corinteni 4:10-17; 2 Timotei 4:8. </P> <P> <B>((A287))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar, dup ce Biserica timpurie a îndurat cu credincio_ie mult persecucie, au început s se rspândeasc teoriile c misiunea Bisericii era s cucereasc lumea, s stabileasc împrcia cerului pe pmânt _i s domneasc peste neamuri <I>înainte</I> de a doua venire a Domnului. Acest lucru a pus temelia pentru intrig, pomp _i mândrie lumeasc, spectacol _i ceremonie ostentativ în Biseric, destinate s impresioneze, s captiveze _i s impun veneracie lumii, _i, pas cu pas, acestea au dus la marile pretencii ale papalitcii c, fiind împrcia lui Dumnezeu pe pmânt, avea dreptul s cear respectul _i ascultarea de legile _i de reprezentancii ei de la fiecare neam, naciune _i popor. Sub aceast pretencie fals (_i ei, dup cât se pare, se în_elau pe sine ca _i pe alcii), papalitatea a încoronat _i a detronat pentru un timp pe regii Europei _i înc mai pretinde autoritatea pe care acum nu o poate excercita. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Prin papalitate aceea_i idee a ajuns la protestantism, care de asemenea pretinde, de_i mai vag, c într-un fel <I>domnia</I> Bisericii este în progres; _i, asemenea corintenilor, aderencii lui sunt  stui _i  bogaci _i domnesc  ca împraci , a_a cum expresiv a descris Domnul nostru (Apocalipsa 3:17, 18). Astfel s-a întâmplat c membrii doar nominal ai Bisericii -- cei neconvertici cu adevrat, care nu sunt grâu cu adevrat, ci neghin, doar imitacii ale grâului -- dep_esc cu mult ca numr pe adevracii ucenici ai lui Cristos. ^i ace_tia sunt mult opu_i oricrui sacrificiu real _i oricrei lepdri de sine, nu sufer persecucie pentru dreptate (pentru adevr), _i, în schimb, cin cel mult doar la o form de post etc. Ei cu adevrat domnesc împreun cu lumea _i nu sunt pe linia pregtirii pentru a avea parte în împrcia adevrat, care trebuie s fie stabilit de Domnul nostru la a doua Sa prezenc. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Pentru orice observator atent exist o nepotrivire evident între aceast vedere _i învctura lui Isus _i a apostolilor. Ei au învcat c nu poate fi nici o împrcie pân nu vine Împratul (Apocalipsa 20:6; 3:21; 2 Timotei 2:12). <B>((A288))</B> Ca atare, împrcia cerului trebuie s sufere violenc <I>pân</I> când va fi stabilit în glorie _i putere. </P> <P ALIGN="CENTER">Dou faze ale Împrciei lui Dumnezeu </P> <P ALIGN="JUSTIFY">De_i este adevrat, cum a declarat Domnul nostru, c Împrcia lui Dumnezeu <I>nu vine</I> -- nu-_i face la început aparicia -- cu manifestare exterioar, totu_i la timpul cuvenit ea se va manifesta pentru toci prin semne exterioare vizibile, neîndoielnice. Când va fi stabilit pe deplin, Împrcia lui Dumnezeu va fi compus din dou prci: o faz spiritual sau cereasc _i o faz pmânteasc sau uman. Cea spiritual va fi întotdeauna invizibil pentru oameni, deoarece aceia care o compun vor fi de natur divin, spiritual, ceea ce nici un om n-a vzut, nici nu poate vedea (1 Timotei 6:16; Ioan 1:18); totu_i prezenca _i puterea ei se vor manifesta cu trie, în principal prin reprezentancii ei umani care vor constitui faza pmânteasc a Împrciei lui Dumnezeu. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Cei care vor constitui faza spiritual a împrciei sunt sfincii biruitori din Veacul Evanghelic -- Cristosul, cap _i corp -- glorificat. Învierea _i înlcarea lor la putere precede pe aceea a tuturor celorlalci, pentru c prin aceast clas vor fi binecuvântaci toci ceilalci (Evrei 11:39, 40). A lor este <I>întâia înviere</I> (Apocalipsa 20:5)*. Marea lucrare care-i st <B>((A289))</B> în fac acestei companii glorioase unse -- Cristosul -- necesit înlcarea lor la natur divin; nici o alt putere n-ar putea s-o îndeplineasc, decât cea divin. Lucrarea lor este o lucrare care nu aparcine numai acestei lumi, ci tuturor lucrurilor <I>din cer _i de pe pmânt</I>, atât printre fiincele spirituale, cât _i printre cele umane. Matei 28:18; Coloseni 1:20; Efeseni 1:10; Filipeni 2:10; 1 Corinteni 6:3. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*În acest verset, cuvintele: <I> Ceilalci morci n-au înviat pân nu s-au sfâr_it cei o mie de ani ,</I> sunt adugate. Ele nu se gsesc în manuscrisele cele mai vechi _i mai demne de încredere: Sinaitic, Vatican nr. 1209, 1160 _i Siriac. S nu uitm c numeroasele pasaje gsite în copiile moderne sunt <I>adugiri</I> care nu aparcin în mod cuvenit Bibliei. Deoarece se porunce_te s nu se adauge la Cuvântul lui Dumnezeu, datoria noastr este s respingem astfel de adugiri imediat ce le este stabilit caracterul ilegitim. Cuvintele indicate s-au strecurat în text probabil accidental, în secolul al cincilea, deoarece nici un manuscris de dat mai timpurie (grecesc sau siriac) nu concine aceast propozicie. Probabil c la început a fost numai un <I>comentariu marginal</I> fcut de un cititor care _i-a exprimat gândul lui asupra textului, _i a fost copiat în corpul textului de unul care a transcris ulterior, nefcând distinccie între text _i comentariu. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Totu_i, respingerea acestei propozicii nu este esencial pentru  Plan , a_a cum este prezentat aici, deoarece ceilalci morci -- lumea în mas -- nu vor <I>tri</I> iar_i în sensul deplin, în sensul perfect în care <I>a trit</I> Adam înainte de a pctui _i a veni sub sentinca  vei <I>muri</I> negre_it . Viaca perfect, fr slbiciune sau moarte, este singurul sens al cuvântului în care Dumnezeu recunoa_te <I>viaca.</I> Din punctul Lui de vedere, toat lumea _i-a pierdut deja viaca, moare, _i acum ar putea fi descris mai potrivit ca <I>moart</I> decât ca <I>vie.</I> 2 Corinteni 5:14; Matei 8:22. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Cuvântul<I> înviere </I>(grece_te,<I> anastasis)</I> înseamn <I>ridicare.</I> În legtur cu omul, înseamn <I>ridicarea</I> omului la starea de la care a czut, la perfecciunea deplin a umanitcii -- ceea ce s-a pierdut prin Adam. Perfecciunea <I>la care</I> se vor ridica treptat, în timpul Veacului Milenar de restabilire sau înviere (ridicare), este perfecciunea <I>de la care</I> a czut rasa noastr. Veacul Milenar nu este numai veacul de încercare, ci _i veacul de binecuvântare; _i prin învierea sau restabilirea la <I>viac</I> se va reda tot ceea ce <I>s-a pierdut,</I> tuturor celor care, atunci când vor _ti _i vor avea posibilitatea, se vor supune cu bucurie. Procesul învierii va fi treptat, necesitând întregul veac pentru realizarea lui complet, de_i simpla trezire la o msur de viac _i la con_tienc, a_a cum avem în prezent, va fi desigur o lucrare de moment. Prin urmare, pân când se va sfâr_i mia de ani, omenirea nu va ajunge deplin la msura viecii pierdute în Adam. ^i, deoarece orice stare lipsit de viac perfect este o stare de moarte parcial, rezult c, de_i cuvintele de mai sus nu sunt deloc parte din relatarea inspirat, ar fi strict adevrat s spunem c ceilalci <I>morci nu vor tri din nou</I> (nu vor recâ_tiga deplintatea viecii pierdute) pân când mia de ani de restabilire _i binecuvântare va fi complet. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Lucrarea fazei pmânte_ti a Împrciei lui Dumnezeu va fi limitat la aceast lume _i la omenire. Iar cei atât de mult onoraci încât s aib o parte în ea vor fi cei mai înlcaci _i <B>((A290))</B> mai onoraci de Dumnezeu dintre oameni. Ace_tia sunt clasa la care se face referire în capitolul 8 (pag. 145), a cror zi de judecat a fost înainte de Veacul Evanghelic. Fiind încercaci _i gsici credincio_i, la înviere nu vor fi adu_i iar_i la judecat, ci vor primi imediat rsplata credincio_iei lor -- o înviere instantanee la perfecciune ca <I>oameni.</I> (Ceilalci, în afar de ace_tia _i de clasa spiritual, vor fi <I>treptat</I> ridicaci la perfecciune în timpul Veacului Milenar). Astfel, aceast clas va fi gata imediat pentru marea lucrare care-i st în fac, ca _i agenci umani ai Cristosului în restabilirea _i binecuvântarea restului omenirii. Dup cum natura spiritual este necesar pentru realizarea lucrrii lui Cristos, tot a_a natura uman perfect este corespunztoare pentru realizarea lucrrii de fcut în viitor printre oameni. Ace_tia vor servi printre oameni _i vor fi vzuci de ei, în timp ce gloria perfecciunii lor va fi un exemplu constant _i un imbold pentru alci oameni de a se strdui s ating aceea_i perfecciune. ^i faptul c ace_ti vrednici din vechime vor fi în faza pmânteasc a împrciei _i vzuci de omenire este pe deplin atestat de cuvintele lui Isus ctre evreii necredincio_i care-L respingeau. El a spus:  Veci vedea pe Avraam, pe Isaac _i Iacov _i pe toci prorocii în Împrcia lui Dumnezeu . S se remarce de asemenea c Învctorul nu mencioneaz c El sau apostolii vor fi vzuci cu Avraam. De fapt oamenii vor vedea faza pmânteasc a împrciei _i vor face parte din ea, dar nu din cea spiritual; _i unii, fr îndoial, vor fi supraci s afle c au respins o a_a mare onoare. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Nu ni se dau informacii explicite referitoare la maniera exact în care aceste dou faze ale împrciei cere_ti vor opera armonios, dar avem o ilustracie a manierei în care <I>se poate</I> s opereze, în purtarea lui Dumnezeu cu Israel prin reprezentancii lor: Moise, Aaron, Iosua, profecii etc. -- de_i manifestrile viitoare ale puterii divine le vor dep_i mult <B>((A291))</B> pe cele din veacul acela tipic; deoarece lucrarea veacului viitor cuprinde trezirea tuturor morcilor _i restabilirea la perfecciune a <I>celor asculttori.</I> Aceast lucrare va necesita stabilirea unui guvern perfect printre oameni, cu oameni perfecci în pozicii de control, pentru ca ei s poat pune în ordine în mod drept afacerile statului. Va necesita stabilirea de înlesniri educacionale adecvate, de toate felurile, ca _i msuri filantropice de diferite feluri. ^i aceast nobil lucrare de ridicare în acest fel a omenirii, prin pa_i siguri _i stabili (sub direccia membrilor spirituali nevzuci ai aceleia_i împrcii), este înalta onoare la care sunt numici vrednicii din vechime _i pentru care vor ie_i afar pregtici, curând dup prbu_irea final a împrciilor acestei lumi _i dup legarea lui Satan, princul lor. ^i ca reprezentanci onoraci divin ai împrciei cere_ti, ei vor primi neîntârziat onoarea _i cooperarea tuturor oamenilor. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">A câ_tiga un loc în faza pmânteasc a împrciei lui Dumnezeu, va însemna a gsi satisfacerea fiecrei dorince _i ambicii a inimii omene_ti perfecte. Va însemna o parte glorioas _i satisfctoare chiar de la intrarea în ea; _i totu_i gloria va cre_te pe msur ce timpul va înainta _i lucrarea binecuvântat va progresa. ^i când, la sfâr_itul miei de ani, marea lucrare de restabilire va fi îndeplinit prin Cristosul (în mare msur prin intermediul acestor nobili colaboratori umani), când întregul neam omenesc (în afar de cei incorigibili -- Matei 25:46; Apocalipsa 20:9) va sta aprobat, fr pat, fr încrecitur sau ceva de felul acesta, în prezenca lui Iehova, ace_tia, care au avut o contribucie esencial în lucrare, vor strluci printre semenii lor _i înaintea lui Dumnezeu, a lui Cristos _i a îngerilor,  ca stelele în veac _i în veci de veci (Daniel 12:3). Lucrarea _i osteneala lor din iubire nu va fi niciodat uitat de semenii lor recunosctori. Ei vor fi pstraci în amintire ve_nic. Psalmul 112:6. </P> <P> <B>((A292))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar mare cum va fi gloria crescând a acelor oameni perfecci care vor constitui faza pmânteasc a împrciei, gloria celor cere_ti va fi o glorie mai mare. În timp ce primii vor strluci ca stelele în veci, cei din urm vor strluci ca strlucirea bolcii cere_ti -- ca soarele (Daniel 12:3). Onorurile cerului _i ale pmântului vor fi puse la picioarele Cristosului. Mintea omeneasc poate aproxima, dar nu poate concepe clar gloria care va fi descoperit în Cristosul de-a lungul veacurilor nenumrate ale eternitcii. Romani 8:18; Efeseni 2:7-12. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Prin aceste dou faze ale împrciei va fi adeverit fgduinca fcut lui Avraam:  Toate familiile pmântului vor fi binecuvântate în tine _i în smânca ta .  Smânca ta va fi ca nisipul de pe crmul mrii <I>_i </I>ca stelele cerului -- o smânc pmânteasc _i una cereasc, ambele fiind mijloace ale lui Dumnezeu de binecuvântare a lumii. Ambele faze ale fgduincelor au fost vzute clar _i au fost intencionate de Dumnezeu de la început, dar numai cea pmânteasc a fost vzut de Avraam. ^i totu_i Dumnezeu a ales din smânca natural pe cei mai importanci din clasa spiritual (apostolii _i alcii) _i a oferit binecuvântarea cea mai important, cea spiritual, tuturor din acea naciune care triesc la timpul cuvenit pentru aceast chemare cereasc, aceasta fiind în plus fac de cât a vzut vreodat Avraam în legmânt -- favoare peste favoare. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Pavel (Romani 11:17) vorbe_te despre legmântul avraamic ca despre o rdcin din care a crescut <I>natural</I> Israelul trupesc, dar în care au fost <I>altoici</I> credincio_ii dintre neamuri când ramurile naturale au fost tiate din cauza necredincei. Aceasta dovede_te dubla împlinire a fgduincei în dezvoltarea celor <I>dou semince:</I> pmânteasc (uman) _i cereasc (spiritual), care vor constitui cele dou faze ale împrciei. Acest legmânt-rdcin poart aceste dou feluri distincte de ramuri, fiecare din ele aducând la înviere propriul fel distinct de roade perfecte: clasele umane _i <B>((A293))</B> spirituale în puterea împrciei. În ordinea dezvoltrii, întâi a fost cea natural (pmânteasc), apoi conductorii cere_ti; dar în ordinea grandorii poziciei _i timpului instalrii, întâi va fi cea spiritual, dup aceea cea natural; _i astfel cei din urm vor fi cei dintâi _i cei dintâi vor fi cei din urm. Matei 19:30; Luca 16:16. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Fgduinca fcut lui Avraam, la care se refer ^tefan (Faptele 7:5) _i în care Israel a crezut, a fost pmânteasc: se referea la <I>car.</I> Dumnezeu  i-a fgduit c i-o va da în stpânire , a spus ^tefan. ^i Dumnezeu i-a zis lui Avraam:  Ridic-ci ochii _i, din locul în care e_ti, prive_te spre miaznoapte _i spre miazzi, spre rsrit _i spre apus; cci toat <I>cara</I> pe care o vezi, ci-o voi da cie _i semincei tale pentru totdeauna. Îci voi face smânca ca pulberea pmântului, a_a c dac poate numra cineva pulberea pmântului, va putea s fie numrat _i smânca ta. Scoal-te, strbate cara în lung _i-n lat; cci cie ci-o voi da (Geneza 13:14-17). ^tefan arat c aceast fgduinc <I>trebuie înc</I> s fie îndeplinit, deoarece el declar c Dumnezeu n-a dat lui Avraam (în cara aceea)  nimic de mo_tenire, nici mcar o palm de loc . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul scriind despre aceea_i clas a vrednicilor din vechime -- Avraam printre alcii -- este de acord cu declaracia lui ^tefan c fgduinca fcut lui Avraam n-a fost înc împlinit; _i merge mai departe _i arat c acele fgduince pmânte_ti nu pot _i nu vor fi împlinite pân când se vor împlini fgduincele înc mai înalte, cere_ti, referitoare la Cristosul (Cap _i corp). El spune despre ei: Toci ace_tia, mcar c au primit mrturie prin credinc, totu_i n-au primit (împlinirea a) ce le fusese fgduit, pentru c Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi (Cristosul), ca s nu ajung <I>ei</I> la desvîr_ire fr <I>noi</I> (Evrei 11:13, 39, 40). Astfel, din nou se arat c Rscumprtorul _i Restauratorul este spiritual, predându-_i umanul ca sacrificiu pentru toci, _i c de la <B>((A294))</B> aceast clas spiritual, când va fi mult înlcat, trebuie s porneasc toate binecuvântrile, oricare ar fi cei onoraci ca instrumente sau agenci ai ei. Romani 12:1; Galateni 3:29. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Se vede astfel c faza pmânteasc este israelit; _i în jurul acestui fapt se înmnunchiaz acele multe profecii legate de proeminenca acestei naciuni în planul lui Dumnezeu pentru binecuvântarea viitoare a lumii, când cortul lor czut în crân va fi restabilit _i Ierusalimul va fi o laud pe întregul pmânt. Gsim declaracii fcute atât de profeci cât _i de apostoli, care arat clar c în vremurile restabilirii Israelul ca naciune va fi primul dintre neamuri care va veni în armonie cu ordinea cea nou de lucruri; c Ierusalimul pmântesc va fi rezidit pe vechile lui drâmturi _i c statul lor va fi restabilit ca la început sub princi sau judectori (Isaia 1:26; Psalmul 45:16; Ieremia 30:18). ^i ce s-ar putea a_tepta mai racional decât ca Israelul s se bucure mai întâi în a-i recunoa_te pe profeci _i pe patriarhi, _i ca obi_nuinca lor cu legea _i îndelungata lor disciplinare sub lege s-i fi pregtit pentru supunere _i ascultare sub autoritatea împrciei? ^i în timp ce Israelul va fi primul dintre neamuri care va fi recunoscut _i binecuvântat, de asemenea este scris despre Israel:  DOMNUL va mântui mai întâi corturile lui Iuda . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Nu considerm important a intra în discucie în legtur cu locul unde trebuie cutate  seminciile pierdute ale lui Israel. Poate este sau poate nu este adevrat ceea ce pretind unii, c acele  semincii pierdute pot fi urmrite pân la anumite naciuni civilizate din prezent. Dar, de_i unele dintre dovezile sugerate nu sunt iracionale, totu_i ca întreg, în mare parte este deduccie _i presupunere. Dar, chiar dac ar fi demonstrat clar c unele din naciunile civilizate sunt descendente din seminciile pierdute, aceasta n-ar dovedi pentru ele <I>nici un avantaj</I> sub  chemarea cereasc ,  de sus , care de la respingerea lor nacional nu cunoa_te nici o diferenc între iudeu _i grec, rob sau slobod. Dac asemenea dovezi ar deveni <B>((A295))</B> odat clare (ceea ce pân acum nu sunt), ar fi în perfect armonie cu profeciile _i cu fgduincele referitoare la aceast naciune, care înc î_i a_teapt împlinirea în _i sub faza pmânteasc a împrciei. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Ata_amentul natural, precum _i o msur de încredere în fgduincele mult vreme neîmplinite, care înc mai supraviecuie_te, _i toate prejudiciile lor naturale, vor fi favorabile pentru acceptarea general _i grabnic de ctre Israel a noilor conductori; în timp ce obi_nuinca cu ascultarea de lege într-o anumit msur va fi de asemenea favorabil armoniei lor grabnice cu principiile noului guvern. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Deoarece Ierusalimul a fost sediul imperiului sub Împrcia tipic a lui Dumnezeu, el va ocupa iar_i aceea_i pozicie _i va fi  cetatea Marelui Împrat (Psalmul 48:2; Matei 5:35). O cetate este un simbol al unei împrcii sau stpâniri, _i astfel Împrcia lui Dumnezeu este simbolizat prin Noul Ierusalim, noua stpânire venind din cer pe pmânt. La început ea va consta numai din clasa spiritual, Mireasa lui Cristos, care, a_a cum a fost vzut de Ioan, va veni treptat pe pmânt, adic va veni treptat în putere, în timp ce imperiile prezente se sfrâm în bucci, în timpul zilei Domnului. Totu_i, la timpul cuvenit, va fi stabilit faza pmânteasc a acestei cetci, din care vrednicii din vechime vor fi prci sau membri. Nu vor fi dou cetci (guverne), ci o cetate, un guvern ceresc, cel pe care l-a cutat Avraam,  o cetate care are temelii -- un guvern stabilit în dreptate, fiind întemeiat pe stânca de temelie sigur a dreptcii lui Cristos Rscumprtorul, pe valoarea rscumprrii omului pe care El a dat-o _i pe fermitatea dreptcii divine care nu poate s condamne pe rscumpraci, dup cum n-a putut scuza înainte pe pcto_i. Romani 8:31-34; 1 Corinteni 3:11. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Glorioas Cetate a Pcii! ale crei ziduri înseamn mântuire, proteccie _i binecuvântare pentru toci care intr <B>((A296))</B> în ea, a crei temelie pus în dreptate nu poate fi niciodat mi_cat _i al crei ziditor _i proiectant este Dumnezeu! În lumina care va strluci de la aceast cetate (împrcie) glorioas a lui Dumnezeu, neamurile (oamenii) vor merge pe marea cale a sfinceniei în sus spre perfecciune _i spre armonie deplin cu Dumnezeu. Apocalipsa 21:24*. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Cuvintele <I> _i cinstea </I> din acest verset lipsesc din manuscrisele cele mai vechi _i mai autentice. Din versetul 26 de asemenea lipsesc aceste cuvinte. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Când omenirea va ajunge la perfecciune, la sfâr_itul Veacului Milenar, dup cum s-a artat deja, oamenii vor fi admi_i ca membri ai Împrciei lui Dumnezeu _i li se va da întreaga stpânire a pmântului, a_a cum s-a intencionat la început -- fiecare om un suveran, un rege. Acest lucru este artat clar în profecia simbolic a lui Ioan (Apocalipsa 21:24-26), deoarece în viziune el a vzut nu numai oamenii umblând în lumina ei, ci _i <I>regii</I> intrând în ea în glorie; totu_i nimeni care s-o pângreasc nu va putea intra în ea. Nici unul care n-a fost întâi încercat amnuncit nu se poate identifica cu acea cetate (împrcie), nici unul care ar face sau i-ar plcea s fac în_elciune _i nedreptate, numai cei pe care Mielul îi va scrie ca vrednici de viac ve_nic _i crora le va spune:  Venici, binecuvântacii Tatlui Meu, de mo_tenici împrcia care v-a fost pregtit . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar s nu se uite c de_i cetatea literal a Ierusalimului fr îndoial va fi rezidit, _i de_i probabil va deveni capitala lumii, totu_i multe profecii care mencioneaz Ierusalimul _i gloriile lui viitoare se refer în simbol la Împrcia lui Dumnezeu care va fi stabilit în mare splendoare. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Referitor la gloria viitoare a fazei pmânte_ti a împrciei, a_a cum este reprezentat prin Ierusalim, profecii vorbesc în termeni înflcraci, spunând:  Izbucnici cu toate în strigte de bucurie, drâmturi ale <B>((A297))</B> Ierusalimului! Cci DOMNUL mângâie pe poporul Su, El a rscumprat Ierusalimul .  Cci voi crea Ierusalimul s fie un jubileu _i poporul lui o bucurie.  Bucuraci-v împreun cu Ierusalimul _i înveselici-v pentru el, . . . ca s v desftaci de plintatea slavei lui. Cci a_a vorbe_te DOMNUL: «Iat, voi îndrepta spre el pacea ca un râu _i slava poporelor ca un torent ie_it din matc».  În timpul acela, Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al DOMNULUI; toate poporele se vor strânge la Ierusalim.  ^i multe popoare se vor duce _i vor zice: «Venici, s ne suim la muntele (împrcia) DOMNULUI, la casa Dumnezeului lui Iacov, ca s ne învece cile Lui _i s umblm pe crrile Lui.» Cci din Sion (faza spiritual) va ie_i legea _i din Ierusalim (faza pmânteasc) cuvântul DOMNULUI . Isaia 52:9; 65:18; 66:10-12; Ieremia 3:17; Isaia 2:3. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Când considerm multele fgduince scumpe de binecuvântare viitoare fcute lui Israel _i a_teptm o împlinire exact a lor pentru acest popor, este potrivit s ne amintim c ei ca popor sunt atât tipici, cât _i reali. Într-un aspect sunt tipici pentru toat omenirea, _i Legmântul Legii lor, de ascultare _i viac, a fost tipic pentru Noul Legmânt care va fi stabilit cu lumea în timpul Veacului Milenar _i al veacurilor viitoare. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Sângele isp_irii sub legmântul lor tipic _i preocimea care-l aplica acelei naciuni a simbolizat sângele Noului Legmânt _i Preocimea Regal, care în timpul Mileniului va aplica curcirile _i binecuvântrile lui întregii lumi. Astfel, preocimea lor a simbolizat pe Cristosul, iar acea naciune a tipificat pe toci aceia pentru care s-a fcut sacrificiul real _i pentru care vor veni binecuvântrile reale:  fiecare om ,  întreaga lume . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apoi s ne amintim c de_i binecuvântrile viitoare, ca _i cele trecute, vor fi întâi pentru evrei _i apoi pentru neamuri, va fi numai o chestiune de timp faptul c evreii vor avea întâietate la favoarea divin; _i am artat c <B>((A298))</B> aceasta va fi o urmare natural a pregtirii lor sub Lege, care la timpul cuvenit î_i va servi scopul de a-i aduce la Cristos. De_i la prima venire a adus numai o rm_ic din ei, la a doua venire îi va aduce ca popor _i vor fi ca popor un prim-rod printre neamuri. În cele din urm toate binecuvântrile promise lui Israel, în afara celor aparcintoare claselor alese, î_i vor avea nu numai împlinirea real în acest popor, dar _i împlinirea lor antitipic în toate familiile pmântului. Sub acel guvern  Dumnezeu va rsplti fiecruia dup faptele lui: slav, cinste _i pace va veni peste oricine face binele, întâi peste iudeu, apoi peste grec. Cci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faca omului . Romani 2:6, 10, 11. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul Pavel ne atrage atencia în mod special asupra sigurancei fgduincelor lui Dumnezeu ctre Israel în viitor _i arat ce favoruri au pierdut prin necredinc _i ce favoruri sunt înc sigure. El spune c datorit mândriei, împietririi inimii _i necredincei, Israelul ca popor <I>n-a obcinut</I> ceea ce a cutat -- locul principal în favoarea _i serviciul divin. Referinca lui Pavel aici nu este la toate generaciile lui Israel de la Avraam încoace, ci la acele generacii care au trit pe timpul primei veniri; _i cuvintele lui s-ar aplica la toate generaciile care au trit în timpul Veacului Evanghelic, veac în care a fost oferit favoarea principal: chemarea de sus la natur divin _i la mo_tenire împreun cu Isus. Israelul ca popor n-a recunoscut _i n-a cinut la aceast favoare. ^i de_i Dumnezeu a cercetat neamurile _i a chemat pe mulci dintre ei prin Evanghelie, ei, ca Israel trupesc, nu vor obcine premiul ceresc. Totu_i, o clas, o rm_ic, o turm mic dintre toci cei chemaci d atencie chemrii, _i prin ascultare _i sacrificiu de sine î_i asigur chemarea _i alegerea. Astfel, ceea ce n-a obcinut Israelul ca popor _i ceea ce nici Biserica cre_tin nominal nu obcine i se d clasei alese sau seleccionate, credincio_ii --  trupul lui Hristos -- ale_ii <B>((A299))</B> (dup cuno_tinca mai dinainte a lui Dumnezeu) prin sfincirea duhului _i credinca adevrului. 2 Tesaloniceni 2:13; 1 Petru 1:2. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar, de_i prin respingerea lui Mesia Israel a pierdut toat aceast favoare special, totu_i Pavel arat c aceasta nu i-a dovedit cu totul îndeprtaci din favoare, deoarece ei aveau înc acela_i privilegiu de a fi altoici în Cristos _i în favorurile spirituale de care se bucura restul omenirii, dac în timpul când se fcea chemarea ei acceptau acest lucru în credinc; deoarece, argumenteaz Pavel, Dumnezeu poate tot atât de bine s-i altoiasc iar_i precum altoie_te ramurile slbatice _i este tot atât de dispus s fac aceasta, dac ei nu continu în necredinc. Romani 11:23, 24. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Mai mult, Pavel argumenteaz c de_i Israel a pierdut binecuvântarea principal  pe care o cuta , locul principal în împrcia lui Dumnezeu, totu_i înc rmâne ca mari fgduince s se împlineasc pentru acest popor, deoarece, argumenteaz el, darurile lui Dumnezeu, chemrile, legmintele _i fgduincele nu vor fi retrase neîmplinite. Dumnezeu _tia sfâr_itul de la început, El _tia c Israel va respinge pe Mesia; _i având aceast cuno_tinc, fgduincele Lui fr echivoc pentru ei ne dau asigurarea c Israel va fi folosit înc de Domnul în serviciu, ca mijlocul Lui în binecuvântarea lumii, de_i  Israel n-a cptat ce cuta -- favoarea principal. Apoi Pavel continu s arate c fgduincele prin legmânt fcute de Dumnezeu lui Israel erau de a_a natur încât s lase deschis _i nedefinit faptul c ei ca popor vor fi smânca cereasc ori pmânteasc -- dac vor mo_teni _i vor împlini slujba mai înalt ori mai joas mencionat în fgduince. Dumnezeu a cinut în secret favoarea spiritual mai înalt pân la timpul cuvenit, _i fgduincele fcute lor mencionau numai favoarea pmânteasc, de_i El i-a favorizat oferindu-le întâi _i favorurile spirituale, _i astfel le-a oferit mai mult <B>((A300))</B> decât le promisese vreodat. Într-un cuvânt, fgduincele cere_ti erau ascunse în cele pmânte_ti. Aceste fgduince, spune Pavel, nu pot da gre_, iar oferirea întâi a favorii ascunse _i respingerea oarb a ei de ctre Israel în nici un fel nu dezminte sau nu anuleaz cealalt trstur a fgduincei. Deci el declar c de_i Israelul ca naciune este respins din favoare în timpul când atât dintre evrei cât _i dintre neamuri se alege Mireasa lui Cristos, totu_i va veni timpul când, Salvatorul (Cristos, Cap _i corp) fiind complet, favoarea divin se va întoarce la Israelul trupesc _i gloriosul Salvator va îndeprta nelegiuirea de la Iacov*, _i în felul acesta tot Israelul va fi mântuit (restabilit în favoare), dup cum este scris prin profet. Cuvintele apostolului sunt: </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Israelul spiritual nu este numit niciodat Iacov. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY"> Fracilor, pentru ca s nu v socotici singuri încelepci, nu vreau s nu _tici taina aceasta: împietrire într-o msur s-a întâmplat lui Israel (Diaglott, B. Wilson -- n. e.)<I> . . . pân</I> va intra plintatea neamurilor (pân când numrul deplin ales dintre neamuri este completat). ^i în felul acesta tot Israelul va fi mântuit, dup cum este scris: «Salvatorul (Cristos, Cap _i corp) va veni din Sion _i va îndeprta nelegiuirile de la Iacov. Acesta va fi legmântul Meu pentru ei, când le voi _terge pcatele». În ce prive_te EVANGHELIA, ei sunt vrjma_i, spre binele vostru; dar în ce prive_te alegerea, sunt iubici din cauza princilor lor. Cci darurile de har _i chemarea lui Dumnezeu sunt fr schimbare. Dup cum voi (neamurile) odinioar n-aci ascultat de Dumnezeu, iar acum, prin neascultarea lor, aci cptat îndurare, tot a_a _i ei n-au ascultat acum, pentru ca, prin îndurarea artat <I>vou,</I> s capete _i ei îndurare (de la Biserica glorificat). Fiindc Dumnezeu a închis pe toci în neascultare, ca s aib mil de toci (Compar Romani 5:17-19). O, adâncul bogciei încelepciunii _i cuno_tincei lui Dumnezeu! Romani 11:25-33. </P> <P> <B>((A301))</B> </P> <P ALIGN="CENTER">Mo_tenitori ai Împrciei </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Cine va putea s se suie la muntele (simbol al împrciei) DOMNULUI? Cine va sta în locul (templul) Lui cel sfânt? Cel care are mâinile nevinovate _i inima curat. Psalmul 24:3, 4. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Cetatea Ierusalimului a fost zidit pe vârful unui munte, un vârf dublu, deoarece era separat de valea Tiropeon în dou prci. Totu_i era o singur cetate înconjurat de un zid, cu poduri care legau cele dou desprcituri. Pe unul din aceste vârfuri de munte a fost construit Templul. Aceasta s-ar putea încelege c simbolizeaz unirea calitcilor împrte_ti _i preoce_ti la Biserica glorificat, sau acea unic Împrcie a lui Dumnezeu cu dou faze ale ei: templul spiritual, nu de origine pmânteasc, ci de o natur nou, cereasc sau spiritual (Evrei 9:11), separat _i totu_i unit cu faza pmânteasc. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">David pare c se refer la cele dou locuri. Oricum era o onoare s fii din cetate, _i înc o mai mare onoare s urci la templul sfânt, în teritoriul sacru unde numai preocilor le era permis s intre. ^i David arat c puritatea viecii _i onestitatea inimii sunt necesare oricui vrea s ajung la vreuna dintre onoruri. Cei care vor s fie din preocimea împrteasc sunt îndemnaci la curcenie, întocmai cum Marele Preot al mrturisirii noastre este curat, dac vreau s fie socotici vrednici de mo_tenire împreun cu El. Iar cel ce are aceast speranc în El se curce_te pe sine, întocmai cum El este curat. Dup cum deja s-a artat, aceasta este o curcenie a <I>intenciei,</I> socotit nou ca o curcenie absolut sau real, curcenia lui Cristos atribuit nou, care ne completeaz deficienca inevitabil _i compenseaz slbiciunile noastre inevitabile, în timp ce umblm <I>dup</I> spirit, nu <I>dup</I> trup. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar s nu se uite c puritatea, sinceritatea _i întreaga consacrare fac de Dumnezeu sunt esenciale pentru toci aceia care vreau s intre în Împrcia lui Dumnezeu, în oricare din <B>((A302))</B> faze. A_a a fost cu acei vrednici din vechime care vor mo_teni faza pmânteasc a împrciei sub Cristos. Ei au iubit dreptatea _i au urât nelegiuirea, _i erau adânc întristaci _i aveau remu_cri atunci când erau surprin_i într-o gre_eal ori împiedicaci de o slbiciune sau ispit. Tot a_a a fost _i cu credincio_ii Veacului Evanghelic, _i a_a va fi cu toci în Veacul Milenar când spiritul lui Dumnezeu, spiritul adevrului, va fi turnat peste toat carnea. Învingtorii acelui veac de asemenea vor trebui s se strduiasc pentru puritatea inimii _i a viecii, dac vor vrea s aib dreptul, sub aranjamentul lui Dumnezeu, s intre în cetate -- împrcia pregtit pentru ei de la întemeierea lumii -- stpânirea originar restabilit. </P> <P ALIGN="CENTER">Domnia de fier </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Mulci presupun gre_it c atunci când Împrcia Milenar a lui Cristos va fi inaugurat fiecare va fi mulcumit de conducerea ei. Dar nu este a_a. Reglementrile ei vor fi cu mult mai exigente decât ale oricrui alt guvern anterior, _i libertcile oamenilor vor fi restrânse pân la un grad într-adevr suprtor pentru mulci care vocifereaz acum pentru cre_terea libertcii. Libertatea de a induce în eroare, de a denatura, de a câ_tiga necinstit _i a în_ela pe alcii, va fi complet oprit. Libertatea de a folosi abuziv mâncare sau butur pentru sine sau pentru alcii, sau de a corupe în vreun fel bunele moravuri, le va fi complet negat tuturor. Libertatea sau permisiunea de a face vreun ru nu va fi acordat nimnui. Singura libertate acordat cuiva va fi adevrata _i glorioasa libertate a fiilor lui Dumnezeu -- libertatea de a face bine pentru sine _i pentru alcii în oricare mod, dar nu va fi permis nici un ru _i nici o nimicire în toat acea Împrcie sfânt (Isaia 11:9; Romani 8:21). Prin urmare, acea domnie va fi simcit de mulci ca sever, stricând toate obiceiurile _i datinile anterioare, precum _i instituciile prezente fondate pe aceste obiceiuri _i idei false de <B>((A303))</B> libertate. Datorit fermitcii _i vigorii ei, este numit simbolic domnia de fier --  El le va pstori cu un toiag de fier (compar Apocalipsa 2:26, 27; Psalmul 2:8-12 _i 49:14). Astfel va fi împlinit declaracia:  Voi face din judecat o linie _i din dreptate un fir cu plumb; _i grindina (judecata dreapt) va surpa locul de scpare al neadevrului _i apele (adevrul) vor îneca adpostul ascuns , _i orice lucru ascuns va fi descoperit. Isaia 28:17; Matei