ÿþ<HTML> <HEAD> <TITLE>O mrturie coroborativ (sprijinitoare)</TITLE> </HEAD> <BODY> <FONT FACE="ARIAL"> <P ALIGN=CENTER> <B>O mrturie coroborativ (sprijinitoare)</B> </P> <P ALIGN=CENTER> a DIVINULUI martor _i profet din piatr MAREA PIRAMIDA din Egipt </P> <P ALIGN=CENTER> Prefat (Capitolul 10) </P> <P ALIGN=CENTER> Un comentariu amical asupra acestui capitol fcut de stimatul Prof. C. Piazzi Smyth, F.R.S.E., F.R.A.S, fost astronom regal în Scocia </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C737))</B> Fratele William M. Wright avînd cuno_tinc aprofundat despre Marea Piramid ceru s citeasc acest capitol înainte de a fi dat la tipar. Am consimcit cu bucurie _i i-am exprimat dorinca noastr de a-i face orice critic posibil. Dup ce a luat cuno_tinc de manuscris, fratele Wright afind c noi am dori o critic se cuget c aceasta ar fi cu atît mai de valoare cu cît ar proveni de la o autoritate reconoscut. Fcu deci o copie la ma_in a manuscrisului _i, cu autorizacia noastr, o trimise Prof. C. Piazzi Smyth cu rugmintea s-o examineze cu atencie _i s-i fac orice critic ce va gsi necesar în interesul adevrului. Profesorul C. Piazzi Smyth e recunoscut în deob_te ca cel mai bun cunosctor din lume a construcciei _i msurilor Marei Piramide. Scrisoarea sa însocit de copia manuscrisului pe care î_i notase observaciile, fu trimis, dup primire, autorului. Mulcumim fratelui Wright _i prof. Smyth pentru bunvoinca artat. Am cinut seam de cercetrile semnalate, cari de_i în numr de trei, nu erau de mare importanc, dup cum am avut plcerea s constatm, O singur critic s-a adus în ceea ce prive_te msurile. Diferenca nu era decît de un col (27 mm), ceea ce am rectificat cu plcere. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C738))</B> Socotind c scrisoarea prof. Piazzi Smyth ar putea interesa pe cititorii no_tri, o reproducem aici mai jos: </P> <P ALIGN=CENTER> Clova, Ripon, Anglia, 21 Dec. 1890 Ctre Dl. Wm. Wright, </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C739))</B> Am întîrziat mai mult decît socoteam cu studierea manuscrisului prietenului D-voastr, C. T. Russell, din Alleghany, Pennsylvania, dar l-am examinat serios, în toate amnuntele lui. De altminteri este cel mai pucin ce puteam face deoarece dvs. aci avut o a_a de mare grij s-mi trimiteci acest manuscris factilografiat _i în plic recomandat. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C740))</B> Singurele lucruri ce mi-au atras mai întîi privirea au fost acele lapsus calami (gre_eli de scris) ale dactilografei; totu_i pe msur ce înaintam cu cititul, puterea, caracterul special _i trsturile distincte ale autorului se conturau în chip minunat. A_i fi fost fericit s-mi notez numeroase pasaje pentru a le cita cu numele autorului în viitoarea edicie a propriei mele lucrri asupra Piramidei. Bineînceles c nu am fcut aceasta, _i voi a_tepta cu rbdare _i recuno_tinc momentul cînd autorul Studiilor în Scripturi va publica aceast lucrare care concine multe lucruri minunate cu privire la datele cuprinse în diferite prci ale Piramidei, în deosebi indicaciunile cronologice ale primului pasaj ce duce sus _i ale închizaturii lui de granit; a marei galerii ilustrînd vieaca Domnului; a minunatului paralelism între camera regelui cu prcile ei de granit _i tabernacolul lui Izrael cu prcile lui din aur. Mai vedem într-însul o minunat expunere care scoate în relief armonia desvîr_it între Sfintele Scripturi _i Piramida cea Mare. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C741))</B> Pe de alt parte, v sînt mult îndatorat pentru darul ce mi-aci fcut, deja de mai mult timp, cu primele dou volume ale Studiilor în Scripturi. La început m mrginisem s citesc numai partea prim din volumul întîi, subiectul neprîndu-mi prea nou; dar acum, dup ca mi-a folosit atît de mult citirea capitolului special din volumul trei în legtur cu Marea Piramid, m-am hotrît s pun din nou mîna pe primele dou volume pentru a le studia cu atencie. V restitui acest manuscris în plic recomandat. Cu mulcumiri, al D-voastr respectuos, </P> <P ALIGN=JUSTIFY> C. Piazzi Smyth<BR> </P> <P ALIGN=CENTER> Capitolul 10 </P> <P ALIGN=CENTER> Marea Piramida Din Egipt Confirma Marturia Bibliei </P> <P ALIGN=CENTER>  In ziua aceea va fi un altar pentru Iehova în cara Egiptului, _i un stîlp (un monument--S., un obelisc--Cr.) la hotarele lui pentru Iehova. ^i va fi drept semn _i mrturie pentru Iehova, Dumnezeul o_tirilor, în pmîntul Egiptului .--Is. 19:19,20. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C742))</B> Cei vechi considerau piramida cea mareura citirea prezentei expuneri ne-am luat îngduinca s scriem  Marea Piramid cu litere mici.--Red. ca prima dintre cele _apte minuni arhitecturale ale lumii. Ea e situat în Egipt, num departe de ora_ul de astzi Cairo. Prin mrecia ei, ea nu poate fi comparat cu nicio alt oper arhitectural din lume. Unul dintre principalii antreprenori de cariere din acea car, care a cercetat-o, se exprim în aceste cuvinte:  Unele blocuri de piatr ale piramidei sînt de trei sau de patru ori mai grele decît un obelisc. Am vzut unul din aceste blocuri a crui greutate este evaluat la 880 de tone. Sînt acolo pietre de treizeci picioare (9.15 m) lungime atît de exact ajustate (potrivite), încît dac se plimb lama unui briceag pe suprafaca lor nu li se poate descoperi încheietura cu toate c nu sînt lipite cu mortar (tencuial). Astzi nu exist nicio ma_in atît de perfeccionat care s poat _lefui dou suprafete de 30 picioare lungime _i s le ajusteze atît de impecabil (perfect) ca minunatele pietre ale marei piramide . Ea acopere o suprafac de treisprezece acre (52.609 m. p. sau ceva mai bine de 5 hectare). Inlcimea ei este de 486 picioare (148 m) iar o latur de la baz msoar 764 picioare (232,9 m). Se evalueaz la _ase milioane tone greutatea marei piramide; _i pentru a o transporta, ar trebui _ase mii de locomotive cu aburi fiecare remorcînd cîte 1000 de tone (sau 100 vagoane a 10 tone fiecare). Bogciile Egiptului n-ar ajunge pentru plata lucrtorilor angajaci s-o drîme. Rezult deci din toate acestea c oricine ar fi fost marele ei arhitect, el avea în vedere s construiasc un monument perpetuu. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C743))</B> Marea piramid este, în toate privincele, construccia cea mai remarcabil din lume. La lumina cercetrilor fcute în perioada celor din urm _asezeci de ani, ea a devenit obiectul unui interes crescînd pentru toci cre_tinii înaintaci în studiul Cuvîntului lui Dumnezeu, cci ea ne d în chip minunat un tablou cuprinztor al planului lui Dumnezeu în trecut, din prezent _i din viitor, a_a cum îl arat toci profecii. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C744))</B> Afar de marea priamid, despre care este vorba aici, mai sînt _i alte piramide, unele din piatr, altele din crmid, dar toate sînt numai ni_te imitacii, inferioare în toate privincele marei piramide--prin grandoarea, excantitatea _i întocmirile lor interioare. S-a dovedit deasemeni cm spre deosebire de marea piramid, ele nu concin niciun învcmînt simbolic, cci au fost în mod vdit construite s serveasc de morminte familiilor regale ale Egiptului. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C745))</B> Este recunoscut c marea piramid este un izvor de adevruri importante pe trîm _tiincific, istoric _i profetic, _i mrturia ei este în perfect armonie cu Biblia. Ea exprim trsturile esenciale ale adevrurilor sale prin simboluri superbe _i bine potrivite. Ea nu e nicidecum un adaus la Revelaciunea scris, care formeaz un tot perfect, neavînd trebuinc de nici-un supliment, dar ea e un puternic martor sprijinitor al planului lui Dumnezeu. Cea mai mare parte din cei ce studiz cu îngrijire marea piramid observ armonia mrturiei sale cu cea a Cuvîntului scris, _i ajung la concluzia c construirea ei a fost proectat _i dirijat de aceea_i încelepciune divin care a inspirat pe profeci _i c, prin acest fapt, ea este tocmai semnul _i mrturia desore care vorbe_te profetul Isaia.--Is. 19:19,20. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C746))</B> Dac marea piramid a fost construit sub cluzirea lui Dumnezeu spre a fi oamenilor un martor al su, satunci putem pe bun dreptate s presupunem c Scripturile vorbesc despre ea. Dar fiindc era evident c Dumnezeu intencionase s cin ascunse pîn la timpul sfîr_itului elementele planului su, despre care d mrturie piramida cea mare, credem c aluzia ce se face în Scripturi despre ea va fi acoperit cu un vl pentru a nu fi înceleas pîn la timpul cuvenit. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C747))</B> Profetul Isaia vorbe_te despre un altar _i un monument care  va fi un semn _i o mrturie pentru Iehova Dumnezeul o_tirilor, în pmîntul Egiptului . Contextul ne spune c aceasta va fi o mrturie în ziua cînd marele Mîntuitor _i Liberator va veni pentru a sfrîma lancurile asupririi _i a pune in libertate pe robii pcatului--toate lucrurile pe care Domnul nostru Isus le-a vestit la întîia sa venire. (Luca 4:18.) Scopul acestei profecii ar rmînea totu_i de neînteles, dac nu s-ar recunoa_te c Egiptul este un simbol, un tip al lumii, al omenirii, împreun cu de_artele ei filosofii, cari nu numai c îi rpesc orice putere de încelegere, dar o împiedec s cuprind adevrata lumin, Dup cum Izrael tipifica lumea care va fi eliberat din robia pcatului sub conducerea adevratului mijlocitor pentru care Moise nu era decît un tip, iar Aaron, marele preot, un tip al lui Christos care oferi jertfa pentru pcatele lumii, tot astfel Egiptul reprezint împrcia pcatului, puterea morcii (Evr. 2:14) care a cinut atîta vreme în lancurile robiei un numr a_a de mare de oameni, cari vor fi fericici s scape din aceast stare _i s serveasc lui Dumnezeu sub conducerea unui profet asemntor lui Moise, îns mult mai mare decît el.--Fapte 3:22,23. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C748))</B> Caracterul simbolic al Egiptului este indicat de mai multe texte ale Scripturilor, de exemplu de Osea 11:1 _i Mat. 2:13-15. Aici, faptul c Domnul nostru, în copilria sa _i poporul lui Izeael au locuit în Egipt, are evident o însemntate simbolic adînc. Fiul lui Dumnezeu a venit în lume pentru un timp ca s o rscumpere _i s-o elibereze, dar el fu chemat din Egipt, spre a fi înlcat la treapta cea mai înalt, la natura divin. Tot a_a, cei ce sînt chemaci s devin fracii si, cumo_tenitorii si,  membrii corpului su , adevratul Izrael al lui Dumnezeu, sînt la fel chemaci din Egipt, dup cum mrturisesc cuvintele Invctorului:  Eu nu sînt din lume, dup cum nici eu nu sînt din lumn .--Ioan 17:14-16. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C749))</B> Profetul Isaia (31:1,5) referindu-se la timpurile de tulburri de astzi, a profecit în aceste cuvinte:  Vai de cei ce se pogoar în Egipt (în lume) dup ajutor (dup idei _i planuri lume_ti pentru a _ti cum s accioneze în criza din ziua aceasta mare) cari se bizuiesc pe cai (cari se cznesc s clreasc _i mai departe cu tot bagajul vechilor _i faselor lor învtturi), (_i se încred în mulcimea carlor) a organizaciunilor din lume) _i în puterea clrecilor (a conductorilor spirituali cari predic învcturi mincinoase), dar nu privesc spre Sfîntul lui Izrael, _i nu caut pe Domnul! (siguranca _i victoria nu vor fi de partea mulcimilor în acea zi de strîmtorare). . . . Cci Egipteanul este om nu Dumnezeu, _i caii lui sînt carne nu spirit. Doar mîna s-_i întind Domnul (puterea adevrului su _i alci factori, ceea ce va face în scurt timp), _i ocrotitorul se va cltina, iar cel ocrotit (de puterile Egiptului--teoriile, ideile lumii) va cdea, _i vor pieri cu tocii . </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C750))</B> Cîndomul va vedea nimicirea tuturor planurilor sale, cînd î_i va da seama cît de pctos este, atunci el va începe s cheme în ajutor pe Dumnezeu, _i Iehova se va descoperi lui ca mare Mîntuitor. El a pregtit mai dinainte marea piramid ca unul din mijloacele prin care va convinge lumea despre încelepciunea sa, despre pre_tiinca sa _i despre bogata sa mil.  Aceasta va fi pentru Domnul o_tirilor un semn _i o mrturie (o mrturile a pre_tiincei sale _i a planului su de iubire pentru mîntuirea oamenilor, dup cum vom vedea îndat) în cara Egiptului. Ei (Egiptenii--biata omenire disperat în timpul marei strîmtorri care se apropie) vor striga ctre Domnul din pricina asupritorilor, _i el va trimite un Mîntuitor _i un Aprtor, care s-i izbveasc. Atunci Domnul se va descoperi Egiptenilor (oamenilor), _i Egiptenii vor cunoa_te pe Domnul în ziua aceea (în ziua sau vîrsta milenar, care va urma timpului de strîmtorare). Vor aduce jertfe _i daruri de mîncare, vor face juruince Domnului _i le vor împlini. Astfel, Domnul va lovi pe Egipteni (pe oameni) în timpul strîmtorrii celei mari care începe, îi va lovi, dar (tot el) îi va tmdui. Ei se vor întoarce la Domnul, care-i va asculta _i-i va vindeca .--Is. 19:19-22. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C751))</B> Aceast mrturie suplimentar dat de marea piramid, care vine s confirme Cuvîntul lui Dumnezeu va fi o pricin de mare bucurie pentru toci sfincii. Cu toate acestea, în mod special ea e destinat pentru omenire în epoca milenar. Declaraciunile acestui martor particular _i remarcabil îi yor da o baz nou, solid, pentru credinca sa, iubirea sa _i zelul su cînd, la timpul cuvenit, inimile vor fi pregtite s primeasc adevrul. E într-adevr vrednic de notat c acest martor de piatr (asemntor în aceasta planului vîrstelor cuprins în Cuvîntul scris) a pstrat tcerea pîn în aceast zi, pîn în momentul cînd mrturia lui trebuie s fie dat (Egiptului) lumii. Sfincii, prietenii lui Dumnezeu fac de cari Tatl nu ascunde nimic, au privilegiul s aud aceast mrturie chiar astzi, înainte ca lumea s o poat ea înssi aprecia. Dar numai dac sîntem gata s ascultm de Domnul vom putea aprecia _i încelege mrturiile lui. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C752))</B> Profetul Ieremia (32:20), vorbind despre faptele mrece ale lui Dumnezeu, spune c el a  fcut minuni _i semne mari în cara Egiptului, cunoscute pîn în ziua de astzi . Desigur Dumnezeu fcu semne mari _i minuni în Egipt cînd a scos de acolo în mare triumf pe poporul lui Izrael; dare el a fcut de asemeni  semne _i minuni cari dinuesc pîn în zilele noastre. ^i noi credem c piramida cea mare este principala din aceste semne _i minuni. Ea vorbe_te acum savancilor în propriul lor limbaj _i, prin ei, tuturor oamenilor. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C753))</B> Intrebrile pe care Domnul le-a pus lui Iov (38:3-7) cu privire la pmînt se potrivesc de minune piramidei celei mari care este, în oare_care msur, o înfci_are a pmîntului prin întocmirile _i dimensiunile ei; ea arat planul lui Dumnezeu relativ la pmînt. Ilustratia întrebuincat este cea a unui edificiu care nu poate fi altul decît structura unei piramide. Aceste cuvinte, cu toate c denumesc din capul locului pmîntul, sînt enuncate în a_a fel c pot foarte bine s se refere _i la marea piramid. Baza sau stînca pe care sînt a_ezate temeliile acestui monument este mencionat în primul loc; apoi se vorbe_te despre dimensiunile care sînt un element esencial al marei piramide care concine un mare numr de msuri semnificative.  Cine a întins frînghia de msurat peste el? Forma desvîr_it a piramidei celei mari _i exactivatea ei dovedesc sub toate raporturile, c construirea ei fu condus de un arhitect supra-maestru.  Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Marea piramid posed patru pietre unghiulare de baz care se înfig în stînca solid.  Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului? O piramid obi_nuit are cinci pietre unghiulare, dar aceea despre care este vorba aici este o piatr unghiular deosebit--piatra din vîrf. Celelalte patru pietre unghiulare de baz care ptrund în stînc au fost deja mencionate. Piatra din vîrf este cea mai remarcabil din tot edificiul. Ea e prin ea îns_i o piramid perfect ale crei muchii (colcuri) în prelungire formeaz piramida întreag. Intrebarea pus lui Iov de ctre Tatl ceresc cu privire la aceast piatr unghiular este foarte semnificativ; ea atrage atencia noastr asupra proprietcilor (însu_irilor) speciale ale acestei pietre, asupra încelepciunii _i istecimii cu care a fost pregtit _i a_ezat ca piatr din vîrf. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C754))</B> La aceast structur piramidal antic Scripturile fac adesea aluzie, _i avem certitudinea c, dac acest  martor al lui Dumnezeu în cara Egiptului ar fi interogat (întrebat), el ar da o mrturie în totul spre onoarea lui Iehova _i ar confirma în toate punctele Cuvîntului su scris. In acest chip am voit s prezentm cititorului pe acest  martor . Inspiracia mrturiei lui va fi, fr îndoial, tot a_a de contestat ca _i cea a Sfintelor Scripturi de ctre princul întunericului, dumnezeul acestei lumi _i de ctre cei pe cari i-a orbit ca s nu vad strlucirea luminei adevrului. </P> <P ALIGN=CENTER> Pentru ce, cînd _i de cine fu construit Piramida cea Mare </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C755))</B> In ultimii ani aceast chestiune a fost mult discutat din punct de vedere _tiincific _i scriptural. Timp de multe veacuri ea a rmas nerezolvat. Vechea teorie, dup care ea ar fi cavoul sau mormîntul unui rege egiptean, este acum respins, deoarece, dup cum vom vedea, ar trebui o întelepciune _i pricepere somenease mult mai mare decît cea de astzi--fr s mai nici vorbim de cea a Egiptului, de acum patru mii de ani--pentru a ridica un asemenea monument. De altiminteri acesta nu concine nici sarcofagii, nici mumii (corpuri îmblsmate), nici inscripcii. Totul a rmas obscur pîn la epoca numit de Daniel  timpul sfîr_itului , perioad în care cuno_tinca trebuia s creasc _i cei încelepci s înceleag planul lui Dumnezeu. (Dan. 12:4,9,10.) Ace_tia au început atunci s ptrund tainele marei piramide, iar diferitele întrebri primir un rspuns potrivit. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C756))</B> Prima scriere important despre acest subiect, dovedind c marea piramid ascunde date _tiincifice, apru în 1859. Autorul ei este un englez, cu numele John Taylor. Atenciunea mai multor persoane calificate (competente) s-a îndreptat de atunci spre studierea _i cercetarea mai departe a mrturiei acestui martor însemnat. Profesorul Piazzi Smyth, astronom regal din Scocia, a vizitat marea piramid. Timp de mai multe luni, el îi studie particularitcile (însu_irile deosebite) _i prezent publicului caracteristicile principale ale construcciei _i dimensiunile ei precum _i concluziunile ce se desprind dint însa. Lucrrii sale _tiincifice, intitulat  Mo_tenirea noastr în Marea Piramid îi datorm aproape toate datele _i informaciunile noastre, din care am reprodus _i cîteva cli_ee din cele douzeci _i cinci cari împodobesc ultima edicie a acestei lucrri. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C757))</B> Cîciva ani dup reîntoarcerea profesorului P. Smyth s-a pus în circulacie ideea c marea piramid ar fi martorul lui Iehova a crui mrturie este tot a_a de important pentru adevrul divin ca _i pentru _tiinca pur. Acest cuget era nou pentru prof. Smyth. Primul care suger aceast idee fu un tînr scocian, Robert Menzies, care studiind datele _tiincifice ale marei piramide descoperi c aceasta concinea _i învcminte profetice _i cronologice. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C758))</B> S-a putut încelege atunci c scopul construirii sale a fost de a cuprinde în ea o mrturie despre planul lui Dumnezeu de mîntuire a omenrii _i despre încelepciunea dumnezeiasc manifestat prin datele astronomice, cronologice, geometrice _i alte adevruri importante. Cu toate acestea, ace_ti savanti n-au putut vedea întreage însemntate _i mrecie a planului de mîntuire descoperit în Scripturi _i m-au putut încelege însu_irile cele mai minunate ale mrturiei piramidei celei mari în acest domeniu. Noi vedem acum c aceast mrturie este în armonie cu planul vîrstelor, cu diferitele sale perioade cronologice, timpuri _i anotimpuri, astfel cum ne sînt descoperite în Cuvîntul lui Dumnezeu _i cum sînt înfci_ate în acest volum _i în celelalte ale  Studiilor în Scripturi . Noi vedem mai departe c acest izvor de cuno_tince, asemntor în aceasta cu cea mai mare parte a Bibliei, a fost anume sigilat pîn în momentul cînd mrturia lui fu necesar _i putut s fie apreciat. Oare nu înseamn aceasta c marele ei arhitect _tia c va veni un timp cînd aceast mrturie va fi necesar? Cu alte cuvinte, c va veni un timp cînd Cuvîntul scris al lui Dumnezeu va fi pucin considerat (dac nu chiar de loc) _i autenticitatea lui chiar contestat, atunci cînd în schimb, filosofia oamenilor, sub numele de _tiinc, va fi preamrit _i toate lucrurile vor fi msurate, examinate _i cernute prin ea? Oare Dumnezeu a hotrît s se menifesteze _i s-_i dovedeasc încelepciunea prin aceste probe? A_a se pare. Aceast monumental cldire va face s ro_easc încelepciunea celor încelepti  în ziua aceea care a început deja, cci ea este un  martor al lui Iehova, Dumnezeul o_tirilor. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C759))</B> Prof. Smyth fu de prere c piramida a fost construit în anul 2170 înainte de Christos. El ajunse la aceast concluzie mai întîi prin observaciuni astronomice. Constatînd c pasajul ce duce în sus corespundea axei unui telescop iar  pasajul de intrare la  cuttorul (mic lunet auxiliar a telescopului) astronomului, el calcul care era steaua asupra creia a putut fi îndreptat acesta din urm în trecut. Calculele sale demonstrar c steaua  a din constelacia  Dragonului se gsea, la miezul nopcii echinocciului de toamn din anul 2170 înainte de Christos, într-o astfel de pozicie pe cer c privea direct în  pasajul (orificiul) de intrare . Considerîndu-se apoi pe sine ca un astronom care, la acea dat, ar fi îndreptat  cuttorul (ochitorul) su asupra stelei  a din constelacia Dragonului _i admicînd c pasajul ascendent (ce duce sus) fu însu_i telescopul, el calcul care era constelacia sau steaua important cintit (ochit) la aceea_i dat de telescop _i conchise c aceasta trebuia s fie constelacia Pleiadelor (Clo_ca cu pui). O coincidenc atît de minunat îl convinse c data construirii marei piramide era indicat chiar de acest fapt. Intr-adevr, steaua  a din constelacia Dragonului simbolizeaz tot a_a de perfect pcatul _i pe autorul su, Satan, dup cum Pleiadele simbolizeaz pe Dumnezeu _i centrul universului. Astfel marea piramid arat c Arhitectul ei cuno_tea greutatea covîr_itoare a rului _i influenca lui dominatoare asupra mersului degradant al omenirii; ea mai arat--ceea ce întrece orice pricepere a oamenilor--c unica speranc a omenirii este în Iehova. Concluziunile profesorului Smyth cu privire la data construirii marei piramide au fost confirmate mai tîrziu de unele dimensiuni ale ei prin care ea îns_i arat data propriei sale construiri. Faptul c structura marei piramide ne vorbe_te despre o încelepciune pe care Egiptenii n-o aveau, despre o încelepciune dumnezeiasc, care s-a manifestat sub conducerea unui slujitor inspirat al lui Dumnezeu, a dus la ipoteza (presupunerea) c Melchisedec ar fi constructorul ei. El era  regele Salemului (adic regele pcii) _i preot al Celui Prea Inalt _i avea o pozicie atît de înalt ca om _i ca tip încît binecuvînt pe Avraam _i primi de la el zeciuial. Noi nu cunoa_tem multe lucruri despre acest mare personaj, dar _tim c a fost un rege mare _i pa_nic, c a trit în timpul acela _i nu departe de locul unde se afl marea piramid. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C760))</B> De_i Melchisedec n-a fost Egiptean, se presupune totu_i c el a folosit Egiptenii la construirea acestui edificiu. Tradiciile Egiptului par s confirme aceast presupunere; ele învac c Egiptul a fost invadat în vremea aceea de un popor artat simplu sub numele de Hyksos (adic regi pstori sau regi pa_nici). Se pare c ace_ti invadatori n-au voit s rstoarne organizacia guvernamental a Egiptului. Dup ce au locuit un oarecare timp în acea car, cu un scop pe care tradicia nu-l pomene_te, ei o prsir tot a_a de lini_tit, cum veniser. Se presupune c Melchisedec a fost unul din ace_ti Hykso_-i sau regi pa_nici cari, dup cum se crede, au construit marea piramid, acel  altar _i  martor al lui Dumnezeu în cara Egiptului. Istoricul Iosef (Flavius) _i alcii la fel redau cuvintele urmtoare ale unui preot _i scrib egiptean, cu numele Manetho: </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C761))</B>  Aveam cîndva un rege al crui nume era Timaus. Sub domnia lui s-a întîmplat, nu _tiu cum, c divinitatea s-a aprins foarte împotriva noastr _i au venit din Rsrit, într-un mod cu adevrat ciudat, ni_te oameni de neam nedemn (nu erau rzboinici), Hykso_-ii, cari au avut curajul s ne invadeze cara _i o supuser u_or, fr lupt, prin puterea lor mare. Iar dup ce se vzur stpîni pe car, ei drîmar templele zeilor no_tri . </P> <P ALIGN=CENTER> Pozicia ei deosebit </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C762))</B> Marea piramid e situat nu departe de Cairo, pe un _es ridicat _i pietros, de unde ea domin Nilul. Exist o legtur geografic important între pozicia acestui monument _i delta Nilului; aceasta din urm se mrgine_te la Nord cu marea Mediteran; ea are forma unui sfert de cerc al crui unghiu inferor este tocmai piramida cea mare. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C763))</B> Aceast pozicie deosebit a marei piramide a fost descoperit de M. Henry Mitchell, inginer hidrograf, _eful serviciului topografic al coastelor din Statele Unite, care vizit Egiptul în anul 1868 pentru a constata progresele lucrrilor canalului de Suez. Cu aceast ocazie el observ curba regulat a prcii de nord a Egiptului _i cut s vad care ar putea fi punctul central al formrii fizice _i originale a deltei, _i constat c acest centru era în mod precis ocupat de marea piramid. Mare îi fu mirarea _i exclam:  Acest monument ocup o pozicie fizic mai important decît oricare alt construccie ridicat de oameni! </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C764))</B> O linie tras de la pasajul de intrare, în direccia nord, ar trece prin punctul cel mai de miaznoapte al coastei Egiptului. Diagonalelel (linii piezi_e) nord-est _i nord-vest prelungite de la baza edificiului ar limita exact delta de fiecare parte, închizînd astfel între ele cara a_ezat în form de evantaliu a Egiptului de jos. Piramida este a_ezat pe punctul cel mai nordic al stîncilor de la Gizeh _i pare a contempla sectorul sau cara în form de evantaliu a Egiptului de jos. Se poate spune foarte bine c ea e a_ezat la hotarul _i în mijlocul Egiptului, a_a cum a spus profetul:  În ziua aceea va fi un altar pentru Iehova în mijlocul Egiptului _i un stîlp (o piramid) la hotarele lui pentru Iehova. ^i va fi drept semn _i mrturie pentru Iehova, Dumnezeul o_tirilor, în pmîntul Egiptului . Un fapt vrednic de notat este c marea piramid e situat în centrul geografic al suprafecei continentelor, inclusiv cele dou Americi cari rmaser înc mult vreme necunoscute dup construirea acestei piramide. </P> <P ALIGN=CENTER> Invcmintele ei _tiincifice </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C765))</B> Marea piramid nu ne vorbe_te cu ajutorul hieroglifelor sau a zugrvelilor, ci simplu prin structura _i prin dimensiunile ei. Singurele semne sau figuri originale ce s-au gsit erau în  camerele construcciei dar nicio inscripcie, de niciun fel, nu s-a gsit în pasajele (coridoarele) _i camerele propriu-zise ale piramidei. Lsm de o parte învcmintele _tiincifice ale acestui monument, fiindc numai un mic numr de cititori ar putea încelege _i aprecia valoarea dovezilor _tiincifice, dar mai ales fiindc aceasta nu face parte din misiunea noastr care este de a vesti Evanghelia. E suficient s artm cum învac _i inspir pe savanci marea piramid. Constatm spre exemplu c perimetrul bazei, msurat la nivelul  pietrelor unghiulare de la baz , numr tot atîcia coci piramidali cîte zile sînt în patru ani, inclusiv anul bisect. Suma celor dou diagonale de la baz msurate cu policarul piramidal este egal cu numrul anilor cuprin_i în ciclul precesiunii (adic a mi_crii retrograde) a echinocciilor. Dup astronomi, durata acestui ciclu este de 25.827 ani _i piramida confirm concluziunile lor. Distanca de la pmînt la soare este de asemeni indicat de înlcimea piramidei care este de 148 metri, distanca celor doi a_tri fiind de 148 milioane de kilometri. Marea piramid are de asemeni un mod special de a indica valoarea exact a unitcilor de greutate _i de msur cele mai potrivite _i cele mai logice, bazate pe dimensiunile _i greutate pmîntului, ceea ce acest monument arat deopotriv. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C766))</B>  Profesorul astronom Piazzi Smyth determin în mod pur _tiincific valoarea unitcii de lungime care a servit lo construirea marei piramide; acesta este «policarul piramidal» care e foarte pucin superior policarului englez (1000 policari englezi fiind egali cu 999 policari piramidali). Policarul piramidal are 25,42 milimetri. Unitatea superioar este cotul, egal cu 25 de policari sau cu 636 milimetri . (Red.) </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C767))</B> Rev. Iosif Seiss comuntînd mrturia _tiincific _i pozicia acestui martor strlucit, scrie: </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C768))</B>  Un gînd mrec e înc cuprins în acest monument minunat. Unul din cele cinci vîrfuri ale lui are o importanc special _i anume, acela spre care se îndreapt fecele _i colcurile exterioare: este piatra unghiular din vîrf care î_i îndreapt indicele (arttorul) în mod solemn spre soarele dela miazzi. Prin deprtarea sa de baz piramidei ea arat distanca soarelui de pmînt. Dac ne-am întoarce cu gîndul la data construirii piramidei _i am cuta s vedem spre ce se îndrepta indicele su la miezul nopcii, am gsi acolo o indicacie mult mai sublim înc. Stiinca a dovedit c soarele nu este un centru mort, stacionar, cu planete care se mi_c în jurul lui. Acum este dovedit c _i soarele e în mi_care, c el descrie o traectorie în jurul unui alt centru de atraccie mai puternic, antrenînd dup sine în spaciu întreaga sa suit splendid de comete _i de planete împreun cu satelicii lor. Astronomii îns, nu sînt înc în totul de acord asupra a ceea ce este acest centru de atraccie _i asupra poziciei lui în spaciu. Totu_i, unii dintre ei cred c au gsit direccia mi_crii lui _i c aceasta ar fi constelacia Pleiadelor _i în mod deosebit Alcion, steaua central a acestei constelacii. Cinstea acestei descoperiri îi revine distrinsului astronom german, profesorul J. H. Maedler. Alcion ar fi deci, dup stiinc, tronul ascuns care ar constitui sediul cental al întregului sistem de gravitacie, centrul din care Atot-Puternicul ar cîrmui Universul. La aceasta corespunde o coincidenc minunat: În anul construirii marei piramide, în ziua echinocciului de toamn, la miezul nopcii, dat ce marcheaz începutul exact al anului, dat s-a pstrat în tradiciile mai multor popoare; ea e începutul anului evreesc, introdus prin ziua isp_irilor.--vezi Vol. 2 al «Studiilor în Scripturi». Pleiadele se gseau deasupra meridianului pe care e a_ezat marea piramid, iar Alcion era exact pe aceast linie. Exist deci în aceasta o indicacie sublim pe care _tiinca nici mcar n-a bnuit-o _i care d o întindere nea_teptat _i mreac cuvintelor lui Dumnezeu cînd El întreab pe Iov: «Poci tu s strîngi mai tare legturile Pleiadelor?»--Iov 38:31, textul fr. </P> <P ALIGN=CENTER> Mrturia ei cu privire la planul de mîntuire </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C769))</B> Cu toate c fiecare parte a învcmintelor piramidei celei marei e important _i prezint un interes mare, totu_i atenciunea noastr întreag se concentreaz asupra simbolului ei tcut, dar mult gritor care este planul lui Dumnezeu, sau planul vîrstelor. Dar ar fi fost cu neputint de înceles acest plan a_a cum ni-l înfci_eaz acest monument dac nu ni s-ar fi descoperit mai întîi în Biblie. ^i credinca noastr se între_te cînd vedem c acest plan ni se înfci_eaza din nou într-un chip atît de minunat. Este de asemeni un întritor al credintei faptul de a constata c legile naturii _i adevrurile Revelaciunii (divine) erau cunoscute de marele Arhitect al tuturor lucrurilor care le-a adeverit în aceast piatr  martor . </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C770))</B> Marea piramid vzut în forma ei exterioar are o mare însemntate _i reprezint planul lui Dumnezeu înfptuit astfel cum se va realiza el la sfîr_itul vîrstei milenare. Piatra care va încununa atunci totul va fi Christos recunoscut drept Capul sau Conductorul tuturor _i al totului. Fiecare alt piatr vie va fi a_ezat _i potrivit în mod exact în acest edificiu mrec, astfel complet _i perfect. Dup ce dltuitul (cioplitul), fasonatul _i lustruitul fiecrei pietre se va termina, toate vor fi adunate _i cimentate unele de altele _i de Capul lor prin iubire dumnezeiasc. Dac, în ansamblul ei, marea piramid reprezint planul lui Dumnezeu în întregime terminat, piatra unghiular din vîrf simbolizeaz pe Christos, cci Dumnezeu l-a înlcat mai presus de toate, ca el s fie Capul tuturor. Acest lucru e confirmat nu numai de faptul c aceast piatr este un simbol al lui Christos minunat de potrivit,i harta Vîrstelor din Vol. 1, lit. x, y, z, W. dar _i pentru c profecii, apostolii _i însu_i Domnul Isus au vorbit despre ea adesea. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C771))</B> Isaia (28:16) profetizînd despre Christos, zice:  Iat, pun ca temelie în Sion o piatr . . . o piatr de prec, piatr din capul unghiului cldirîi . Zaharia (4:7), vorbind despre punerea acestei pietre în vîrful edificiului, în mijlocul unor bururii mari, zice:  El va pune piatra cea mai de seam în vîrful Templului, în mijlocul strigtelor de: Îindurare, îndurare cu ea . Fr îndoial constructorii piramidei au fost cuprin_i de o mare bucurie cînd piatra din vîrf fu pus, _i toci se interesar de încununarea operii isprvite. In Iov (38:6,7) se vorbe_te de asmeni despre marea bucurie ce avu loc cînd principala piatr unghiular fu pus; el deosebe_te limpede Capul _au piatra unghiular a încununrii mencionînd mai întîi celelalte patru pietre ale unghiului de la baz, cînd zice:  pe ce sînt sprinjinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului, atunci cînd stelele diminecii izbucneau în cîntri de bucurie, _i cînd toci fiii lui Dumnezeu scoteau strigte de veselie? Profetul David, fcînd _i el aluzie la Domnul nostru Isus, se serve_te de o figur care corespunde perfect aceleia a martorului de piatr din Egipt; vorbind de vremile viitoare el zice în mod profetic:  Piatra pe care au lepdat-o zidarii, a ajuns s fie pus în capul unghiului cldirii. Domnul a fcut lucrul acesta: _i este o minuncie înaintea ochilor no_tri. Aceasta este ziua (ziua milenar a gloriei lui Christos, Capul _i Suveranul lumii), pe care a fcut-o Domnul: s ne bucurm _i s ne veselim în ea! (Ps. 118:22-24.) Izraelul dup trup a refuzat s primeasc pe Christos ca fiind piatra din vîrful cldirii; de aceea s-a luat de la acest popor favoarea de a forma casa special a lui Dumnezeu, de a deveni Izraelul spiritual care este cldit în Christos, Capul sau Conductorul. Ne aducem aminte c Domnul nostru _i-a aplicat-o sie_i aceast profecie, artînd c el însu_i fu piatra lepdat, iar cei ce au lepdat-o au fost Izraelicii reprezentaci de conductorii lor--preocii _i fariseii.--Mat. 21:42,44; Fapte 4:11. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C772))</B> Cît de minunat ilustreaz toate acestea piatra din vîrful piramidei celei mari! Aceast piatr principal terminat trebuia s serveasc de model pentru întreaga cldire, ale crei unghiuri _i proporcii trebuiau s fie potrivit cu cele ale pietrei din vîrf. Nu e greu s ne închipuim cum a fost ea lepdat, batjocorit de ziditori înainte de a fi recunoscut ca atare; unii poate cugetau c nu exist niciun loc potrivit pentru ea în cldire. Cele cinci fece, cinci vîrfuri _i _asesprezece unghiuri diferite ale acestei pietre o fceau nepotrivit pentru cldire pîn în momentul cînd trebuiau s fie pus la loc. Numai atunci putea fi folosit, cci ea îndeplinea singur condiciunile pietrei unghiulare din vîrf. De-a lungul anilor lungi în cursul crora lucrarea de cldire progresa, aceast piatr principal a unghiului fu  o piatr de poticnire _i o  stînc de zdruncinare pentru cei ce nu cuno_teau nici întrebuincarea ei, nici locul ei. Este tocmai ceea ce se petrece cu Christos _i ceea ce va continua s se petreac pîn cînd cea mai mare parte dintre oameni Il vor vedea glorificat _i fcut piatra unghiului din vîrf sau Capul, încununarea planului lui Dumnezeu. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C773))</B> Forma piramidei reprezint plintatea _i desvîr_irea. Ea expune planul lui Dumnezeu în simboluri artînd c  la plinirea vremilor, î_i va uni iar_i într-unul (intr-o singur familie, în armonie desvîr_it, de_i pe diferite trepte de existenc) în Christos toate lucrurile (sub un singur Cap), cele din ceruri, _i cele de pe p_mînt . Iar toci acei cari nu se vor conforma pietrei unghiulare vor fi nimicici.--Efes 1:10; 2:20-22 (textul fr. de D.). </P> <P ALIGN=CENTER> Cum înfci_eaz planul de mîntuire întocmirile interioare ale marei piramide </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C774))</B> Dac mrturia formei exterioare a acestui mare edificiu este desvîr_it _i în armonie cu Cuvîntul scris al lui Dumnezeu, învcmintele ascunse în întocmirile ei interioare sînt înc _i mai minunate. In timp ce structura exterioar reprezint ansamblul (întregul) planului de mîntuire, construccia interioar, în schimb, arat _i înfci_eaz fiecare trstur important a acestui plan a_a cum s-a desf_urat el de-a lungul veacurilor pîn la completa _i glorioasa lui împlinire. Pietrele, formînd rînduri succesive la niveluri diferite, reprezint, perfecciunea tuturor acelora cari, sub conducerea lui Isus Christos, Capul sau Conductorul nostru, vor fi devenit confirm voincei desvîr_ite a lui Dumnezeu, astfel cum învac mrturia Scripturilor. Unii vor fi fcuci desvîr_ici la natura omeneasc iar alcii pe treapta sau la natura spirituala _i divin. Pardoseaua din  camera regelui este la nivelul celui de al cincizecilea rînd (de pietre) al zidriei; cea din  camera reginei este la nivelul celui de al douzeci _i cincilea rînd, iar captul de jos al  primului pasaj suitor prelungit orin  dopul (astupu_ul) de granit pîn la punctul deîntretiere cu solul  pasajului suitor determin un punct la nivelul uneia din liniile de baz ale piramidei. Astfel întreaga piramid privit de jos de la baz pîn la vîrf pare a fi o emblem (un semn, un simbol) al planului divin de mîntuire, artînd eliberarea omenirii din legturile pcatului _i ale morcii, apoi regenerarea ei. Linia de baz a piramidei corespunde de altminteri cu data întririi fgduincei lui Dumnezeu ctre Izraelul tip--dat marcînd începutul lucrrii de regenerare _i de eliberare a omenirii. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C775))</B> Unstudiu atent al diagramei (schicei) de alturi, care arat întocmirile interioare ale acestui monument mrec, este plin de învcminte. Marea piramid nu e prevzut decît cu o singur intrare propriu-zis. Pasajul ascendent este uniform, scund _i foarte înclinat; el duce la o încpere spat în stînc-- Camera subteran . Construccia acestei camere este ciudat; plafonul e complet terminat pe cînd perecii sînt abia începuci iar pardoseal peste msur de scofîlcit (scobit) _i neisprvit. Aceast camer a sugerat unor persoane ideea unui  abis fr fund , expresiune folosit în Scripturi spre a simboliza dezastrul, incon_tienca _i nimicirea. Acest  pasaj de intrare reprezint foarte bine mersul în jos al omenirii spre distrugere.  Camera subteran prin construccia ei neregulat ilustreaz în mod perfect marea strîmtoare, dezastrele, nimicirea-- plata pcatului ctre care se îndreapt omenirea în mersul ei degradant. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C776))</B> Primul pasaj ascendent care pleac de la  pasajul coborîtor ore aceea_i lrgime ca _i acesta. El e mic, jos _i greu de urcat, iar la captul de sus d într-un coridor elegant _i spacios numit  marea galerie , a crei înlcime e de _apte ori mai mare decît cea a pasajului care duce într-însa.  Pasajul suitor , putin ridicat, reprezint dispensacia legii _i pe Izrael ca naciune de la ie_irea lui din Egipt. Din acel moment, Izraelicii se deosebir de naciunile lumii, renuncat s mai triasc în degradare pentru a deveni naciunea sfînt a lui Dumnezeu supus legii, oferindu-se s urmeze o cale de regenerare mai grea, mai anevoioas decît acea pe care umbl lumea pgîn; ei trebuiau, într-adevr, s pzeasc legea divin.  Marea galerie ilustreaz perioada chemrii evanghelice; ea formeaz o pant (un povîrni_) greu de urcat, dar, contrar de ceea ce se prezint în pasajul suitor, ea e fr obstacol. Inlcimea _i lrgimea mai mare a acestui pasaj simbolizeaz sperancele mai minunate _i liberttile mai mari ale dispensaciunii cre_tine. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C777))</B> Sub  marea galerie , la nivelul pardoselii sale _i al captului su de jos, ia fiinc un  pasaj orizontal care duce la o odic de obiceiu numit  camera reginei . La captul de sus al  Marei galerii se afl un pasaj scund (mic) care duce într-o mic încpere numit  anticamer a crei construccie deosebit face s te gînd_ti la o sal de scoal, la un loc de predarea învcmîntului _i de prob. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C778))</B> Camera principal a marei piramide, atît prin dimensiunile ei cît _i prin imortanca poziciei sale, face înc legtura cu anticamera de care e desprtit printr-un culoar (gang) de mic înlcime. Aceast încpere este  camera regelui . Deasupra se afl mici încperi suprapuse (puse unele peste altele) sau  camere de construccie . Incelesul lor simbolic, dac totu_i au unul, n-are legtur nici cu omul, nici cu alte creaturi vizibile, ci cu fiince spirituale. O diagram artînd forma acestor camere ne arat ni_te pereci _i un plafon (tavan) lucrate cu echerul (dreptarul) _i terminate; în schimb, ele nu au pardoseal cu suprafac regulat.  Camera regelui concine o  lad sau un chivot de piatr, unica mobil ce se afl în marea piramid. Dou canaluri de aer sînt prevzute pentru ventilacia (aerisirea)  camerei regelui . Ele pleac din doi pereci opu_i _i strpung zidria pîn la suprafaca dinafar. Unii presupun c ar mai exista _i alte camere _i pasaje necunoscute, dar noi nu împrtcim aceast prere; dimpotriv, noi credem c pasajele _i camerele cunoscute astzi sînt cu totul suficiente pentru a ilustra planul lui Dumnezeu deoarece ele aduc mrturie despre întreg planul su. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C779))</B> Exist _i un alt pasaj neregulat ce duce în jos, strbtînd zidria, numit  puc ; el ea fiinc la extremitatea nordic sau de jos a  marei galerii în partea de vest; acest culoar (gang) merge în jos pîn unde se întîlne_te cu pasajul de intrare coborîtor. Punctul de întîlnire între  puc _i  marea galerie este foarte neregulat. S-ar prea c la început pasajul ce duce la  camera reginei a fost mascat de lespezi de piatr ce formau pardoseala  marei galerii ; s-ar prea de asemeni c o lespede a acoperit gura  pucului . Dar acum, toat partea de jos a  marei galerii pare s fi fost violent smuls _i ridicat lsînd descoperit pasajul ce duce la  camera reginei _i demascînd de asemeni _i  pucul . Acei cari au fcut cercetri la faca locului spun c gura pucului pare s fi fost deschis de o explozie venit de jos, care a aruncat în aer toat partea de sus a pucului. Noi credem totu_i c o asemenea explozie n-a avut loc niciodat, dar c lucrurile au fost lsate într-adins în aceast stare de ctre constructori spre a arta precis ceea ce trebuie s ne învece presupusa explozie, la care vom reveni mai tîrziu. Fapt sigur este c nici o piatr provenit dintr-o asemenea explozie nu se vede în nici o parte _i, cu toate acestea, ar fi fost foarte greu a le ridica. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C780))</B> Pardoseala de la camera regelui _i de la anticamer se prelunge_te pîn la  galeria cea mare la captul ei de sus sau de sud, _i acolo formeaz un fel de barier abrupt (prpstioas) sau treapt care înainteaz cu _asezeci _i unui de policari în interiorul galeriei, de la peretele su de sud. Acest perete mai prezint _i o alt particularitate: el nu e vertical, ci înclinat în direccia nord. Inclinacia total este de douzeci _i unu de policari la fîrf în raport (comparacie) cu baza. Vîrful acestui perete prezinta o deschiztur sau pasaj care duce la camerele de construccie situate deasupra  camerei regelui . </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C781))</B> Culoarele _i pardoselile piramidei, ca de altfel întreaga construccie, sînt din calcar (piatr de var). Singurele excepcii sînt  camera regelui ,  anticamera _i pasajul care le une_te, ale cror pardoseli _i tavanuri sînt din granit. Unica pies din granit ce se afl în alt parte în marea piramid este  dopul (astupu_ul) care astup puternic partea de jos a  primului pasaj suitor pe care constructorii îl lsaser sigilat la prtea sa de jos printr-o piatr unghiular ce se potrivea exact _i astupa orificiul (deschiztura) de comunicacie cu  pasajul de intrare . Aceast lucrare era atît de bine fcut încît  primul pasaj suitor , a rmas necunoscut pîn la  timpul hotrît , pîn la timpul cînd piatra czu. Aproape de captul de jos al  primului pasaj suitor , imediat în dosul acelei prime pietre, se afla  dopul de granit. Fasonat cam în form de pan (ic), el fu a_ezat în aceast pozicie, în scopul evident de a rmîne astfel bine fixat în acel loc, _i a rezistat într-adevr la toate încercrile fcute pentru a-l ridica. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C782))</B> Dup unii istorici,  pasajul de intrare era bine cunoscut de cei vechi, Totu_i califul arab, Al Mamun, nu cuno_tea pozicia lui exact de_i tradicia indica locul unde se afl, anume pe faca de nord a piramidei. Abia dup o munc grea _i costisitoare, în anul 825 al erei noastre, el scobi un pasaj de intrare, dup cum ne arat figura, în speranca c va gsi acolo comori mari. Dar, cu toate c piramida concinea în sine comori foarte mari de ordin intelectual, apreciate mult astzi, ea nu ascundea îns din acele pe care le cutau Arabii. Totu_i munca lor ne-a fost zadarnic. Cci în timp ce ei munciau, piatra care sigila  primul pasaj suitor se desprinse _i czu în  pasajul de intrare , descoperind astfel secretul _i scocînd la iveal prezenca  primului pasaj suitor . Arabii crezur c cu descoperit în sfîr_it drumul comorilor ascunse, dar neputincio_i a muta din los  dopul de granit, ei tiar un pasaj de-a lungul acestuia scobind calcarul mult mai moale _i mai u_or de ridicat. </P> <P ALIGN=CENTER> Marturia marei piramide cu privire la planul vîrstelor </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C783))</B> Tînrul scocian, Robert Menzies, care cel dintîi suger ideea c marea piramid ascundea învcminte religioase sau mesianice, spunea într-o scrisoare adresat profesorului Smyth: </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C784))</B>  De la captul de nord al marei galerii, urcînd rampa, aflm indicacii anii viecii Mîntuitorului nostru, exprimati în policari--un policar pentru un an--_i treizeci _i trei de policari ne duc exact la gura pucului . </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C785))</B> Acest  puc este a_a zicînd cheia întregei revelaciuni a marei piramide; el ilustreaz nu numai moartea _i punerea în mormînt a Domnului, ci _i învierea sa. Aceasta din urm este clar artat de faptul, deja notat, c gura  pucului _i împrejurimile lui nemijlocite par s fi ajuns în aceast stare drpnat în urma unei explozii violente ce s-ar fi produs de jos în sus. In acela_i chip a rupt _i Christos legturile morcii _i a scos la iveal viaca _i nemurirea, deschizînd astfel viecii o nou cale. (Evrei 10:20.) El nu era cu putinc s fie cinut în legturile morcii (Fapte 2:24)--asa par s ne arate _i s ne învece stîncile sfrîmate ce înconjoar partea de sus a  pucului . </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C786))</B> Numai prin  puc se putea intra la unul din pasajele suitoare ale marei piramide. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C787))</B> Dup cum  pucul era singura cale prin care se putea intra la unul din pasajele suitoare ale marei piramide, tot astfel moartea _i învierea lui Christos constituiesc singura cale a omenirii deczute de a putea ajunge la viac, pe oricare treapt. In piramid exista într-adevr  primul pasaj suitor , dar el era de nestrbtut; tot astfel legmîntul legii mozaice prea s fie o cale sau o perspectiv ce duce la viac, dar în realitate era o cale de nestrbtut, pe care nu se putea trece. Niciun membru al rasei omene_ti deczute n-a reu_it s ajung la viac urmînd prescripciile ei.  Cci nimeni nu va fi socotit neprihnit înaintea Lui, prin faptele Legii . (Rom. 3:20.) Precul de rscumprare, simbolizat prin  puc , este singura cale prin care un membru al omenirii condamnate poate s ajung la mrecele binecuvîntri cuprinse în planul lui Dumnezeu, adic la viac ve_nic. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C788))</B> Cu cîciva ani înainte de a se fi înceles c  marea galerie reprezenta dispensacia evanghelic, prof. Smyth, în urma unor observaciuni astronomice, determinase data construirii marei piramide _i gsi anul 2170 înainte de Christos. Cînd Dl Menzies suger ideea c lungimea rampei  marei galerii , în policari, reprezint ani, se crezu c dac aceast teorie era adevrat, msurtoarea rampei, începînd de la captul de jos al  marei galerii , coborînd apoi  primul pasaj suitor pîn la întretierea lui cu pasajul coborîtor _i de acolo urcînd spre ie_ire, trebuia s dea undeva un semn sau o indicacie care s confirme cifra gsit mai sus _i s dovedeasc dat construirii precum _i exactitatea teoriei c un policar reprezint un an. Aceast idee, care nu era nicidecum nechibzuit, era totu_i o prob decisiv. In 1872, un inginer civil fu însrcinat s msoare exact pasajele, camerele, etc., ale piramidei. Raportul su confirm pe deplin aceast idee. Msurtorile lungimii rampei artar c parcursul indicat mai sus era de 2170 _i jumtate policari pîn la o linie tras cu rigla _i gravat în perecii  pasajului coborîtor . Data construirii marei piramide este astfel îndoit adeverit, în timp ce lungimile pasajelor sînt verigile istoriei _i ale cronologiei cari pot fi considerate ca semne _i  o mrturie pentru Dumnezeu în mijlocul Egiptului. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C789))</B> Gracie msurtorilor precise ale tuturor pasajelor, furnizate de prof. Smyth, sîntem în msur s atingem prcile cele mai caracteristice ale mrturiei acestui  martor din piatr, care ne vorbe_te astzi. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C790))</B> Cînd am putut aprecia ceea ce am spus din capul locului despre acest martor, ne cugetam c dac marea piramid era o Biblie de piatr, dac ea expunea planurile ascunse ale marelui Arhitect al universului, dovedindu-i pre_tiinca _i întelepciunea, atunci ea ar trebui s fie _i va fi în armonie desvîr_it cu Cuvîntul scris. Faptul c secretele piramidei au fost pstrate pîn la sfîr_itul celor _ase mii de ani ai istoriei lumii, _i c ea începe acum s pun mrturie c zorile milenare apar, este în armonie cu Cuvîntul scris. In acela_i chip mreaca mrturie a Bibliei cu privire la planul glorios al lui Dumnezeu a fost cinut ascuns de la întemeierea lumii, _i abia acuma începe s strluceasc în toat plintatea _i mrecia ei. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C791))</B> Am expus deja în volumnle precedente _i în celelalte capitole ale acestui volum mrturia clar a Cuvîntului, artînd c sîntem în ajunul unei noi dispenscii, la revrsatul zorilor zilei milenare. Aceast dispenscie va aduce schimbarea domniei suverane asupra pmîntului. Autoritatea va fi luat de la  atpînitorul acestei lumi (Apoc. 11:15) _i de la credincio_ii si _i va fi predat Aceluia  care are drept la ea (Ezech. 21:27; Dan. 7:27) prin dreptul de rscumprare, precum _i sfincilor si credincio_i. O mare binecuvîntare va rezulta din aceast schimbare pentru lumea întreag; totu_i perioada de transferare, în tipul creia domnitorul actual,  omul cel tare , va fi legat _i despuiat (desbrcat) de orice putere (Mat. 12:29; Apoc. 20:2) va fi un timp de mare strîmtoare. (Is. 49:24,25.) Semnele timpului indicate de Scripturi ne arat c acest timp de strîmtorare nu va sosi decît dup cea de a doua venire a lui Christos (în Oct. 1874); c judecata naciunilor va începe atunci cînd lumina _i cuno_tincele se vor revrsa ca ni_te valuri în ziua lui Iehova. Marea piramid ilustreaz aceasta în modul urmtor: </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C792))</B>  Pasajul coborîtor care conduce de la intrarea în piramid la  puc sau la  camera subteran , reprezint calea urmat de lume în general (sub conducerea domnitorului acestei lumi, Satan) pîn la timpul de mare strîmtorare (simbolizat prin  puc ) în care se va termina domnia celui ru. Este întrucîtva u_or a determina lungimea acestei perioade _i a vedea cînd pucul strîmtorrii va fi atins: e suficient a pleca de la o dat determinat, clar artat în piramid _i a face apoi msurtoarea de la acest punct de plecare. Aceast dat sau acest punct de plecare e fixat de întîlnirea (joncciunea)  primului pasaj suitor cu  marea galerie . El arat na_terea Domnului nostru Isus, dup cum  pucul , 33 _i 1/2 policari mai departe, marchiaz moartea sa. Dac din acest punct msurm lungimea  primului pasaj suitor pîn la joncciunea (întîlnirea) lui cu  pasajul coborîtor , vom determina astfel o dat caracteristic asupra acestuia din urm. Lungimea acestui  prim pasaj suitor este de 1542 policari pîn la punctul de întretiere cu pasajul coborîtor, acest punct corespunde astfel anului 1542 înainte de Christos. Msurînd apoi  pasajul coborîtor de la acest punct determinat pîn la intrarea în  puc care reprezint timpul de mare strîmtorare _i de nimicire care va pune capt acestui veac, aducînd cu sine prbu_irea puterii celui ru, aflm 3457 de policari sau ani cari trebuiesc adugaci la data de mai sus --1542 înainte de Christos. Acest calcul indic deci c 1915 ani dup Christos ne duc la timpul de strîmtorare, cci 1542 ani înainte de Christos adunaci cu 1915 ani dup Christos ne dau 3457 ani. Marea piramid aduce deci mrturie c anul 1914 va fi începutul unui timp de strîmtorare cum n-a mai fost de cînd sînt naciunile _i nici nu va mai fi altul asemenea în veacurile viitoare. Vedem deci c acest martor confirm în totul mrturia Bibliei asupra acestui subiect.--vezi Vol. 2, cap. 7, al Studiilor în Scripturi. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C793))</B> Nimeni n-ar trebuis pun la îndoial faptul c cei patruzeci de ani cari începur de la sfîr_itul anului 1874 sînt anii seceri_ului, chiar dac strîmtorarea cea mare n-a atins înc punctul culminant _i critic, chiar dac acest timp de  seceri_ a fost, de la acea dat, o perioad în timpul creia cuno_tinca a crescut considerabil (foarte mult). Amintim c figurile _i ilustraciunile marei piramide, inclusiv diagrama  pucului , au fost schicate de profesorul Smyth fr s aib în vedere aceast aplicacie, adic în afar de orice consideracie religioas. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C794))</B> Cuvîntul lui Dimnezeu arat clar d judeccile executate în cursul acestui timp de strîmtorare vor începe cu biserica nominal; ele vor fi pentru ea preludiul (începutul) prbu_irii sale în mijlocul unor formidabile ciconiri de interese între capital _i munc, cari se organizeaz astzi pentru lupt. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C795))</B> Forma _i gradul de isprvire a acestei camere subterane sau  puc au o semnificacie cu totul deosebit; o parte din pereci _i tavalul sînt potrivite, dar ea nu are o pardoseal unit _i real; solul (padimentul) e scorburos, neisprvit _i coboar în povîrni_ neregulat din ce în ce mai prpstios spre peretele de rsrit, justificînd astfel numele de  abis fr fund ce i se d uneori. Aceast camer ne vorbe_te despre eliberare, despre libertate ca _i despre strîmtorare; despre ridicare ca _i despre degradare. In adevr, pasajul ce duce acolo e a_a de jos _i a_a de strîmt încît cel ce se duce spre  puc trebuie s ia o pozicie foarte aplecat _i prin urmare foarte neplcut. Dup ce a ajuns la aceast camer, tîrîndu-se, obosit, coboar pe sol pe o treapt înalt; de alt parte, tavalul este mai înalt; acest spaciu foarte mrit simbolizeaz o oarecare dezvoltare mintal a oamenilor cari merg spre desrobire, spre libertate. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C796))</B> Cît de adevrate sînt toate acestea comparîndu-le cu faptele reale! Oare nu vedem noi deja rspîndindu-se spiritul de libertate în sînul masselor populare, în sînul naciunilor civilizate? Nu vrem s discutm natura acestor libertci, nici s examinm dac sînt ele sau nu justificate; ne mrginim s constatm c ele sînt simbolizate de înlcimea tavanului _i despresiunea (scufundarea) solului (pardoselii); noi constatm numai faptul c lumina din epoca noastr, care este ziua lui Iehova, aduce cu sine spiritul de neatîrnare. Acest spirit de libertate în atingere cu mîndria de sine, cu bogcia _i cu puterea claselor conductoare va fi cauza strîmtorrii celei mari care, potrivit sfintelor Scripturi, are s urmeze. Cu toate c aceste lucruri abia au început, regii, împracii, oamenii de stat, capitali_tii, cu un cuvînt toci, vd apropiindu-se evenimentele _i  î_i dau sufletul de groaz, în a_teptarea lucrurilor cari se vor întîmpla pe pmînt; cci puterile cerurile vor fi cltinate . (Luca 21:26.) Organizaciunile civile, sociale _i religioase din  lumea rea de astzi vor disprea, se vor duce în nimicirea simbolizat prin  puc sau camera subteran.  Pucul este nu numai o ilustracie a turburrilor cari vor rsturna _i vor nimici preszenta ordine de lucruri (fiindc aceasta n-ar putea s se armonizeze cu ordinea de lucruri mai bun care va fi stabilit în împrcia lui Dumnezeu), ci el mai simbolizeaz _i sfîr_itul sigur al fiecrui individ care va continua s urmeze vreo cale rea _i care în deplina lumin a vîrstei milenare va refuza s se lase de pcate _i s umble pe calea dreptcii.--Is. 65:20; Ps. 101:8. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C797))</B> S notm un alt fapt în legtur cu cele de mai sus: Inclinacia  pasajului coborîtor este potrivit pîn în apropierea  pucului , apoi pasajul devine orizontal. Lungimea pasajului orizontal cuprins între intrarea în camera subteran sau  puc _i partea înclinat a pasajului coborîtor este de 324 policari; acest punct ar corespunde anului 1591 (1915-324=1591). Acest fapt pare s indice c pe la 1591 s-a petrecut un eveniment important care a influencat în a_a msur mersul civilizaciei încît ea încet s mai urmeze o cale care duce în jos. Ce s-a întîmplat deci în timpul acela? Fost-a la acea dat o mare mi_care social care a putut s exercite o asemenea influenc? </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C798))</B> Culoarul (gangul) strîmt _i înclinat reprezint mersul lumii în vreme ce pasagiile coborîtoare simbolizeaz alergarea Bisericii  chemate . Schimbarea suferit de pasajul coborîtor care din înclinat cum era devine orizontal, pare s indice aparicia luminii _i a reformelor politice sau morale cari s-au manifestat la epoca aceea; aceasta fu întrucîtva o ameliorare a drumului urmat de omenire pe calea ce duce în jos a pcatului. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C799))</B> Reformaciunea din veacul al 16-lea fu desigur favorabil primenirii morale; ea curti atmosfera moral de mult ignoranc _i supersticie. Protestancii _i un mare numr de catolici admit c ea a însemnat începutul unei noi ere pe drumul progresului universal. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C800))</B> Noi nu pretindem, cum pretind unii, c în zilele noastre totul merge spre mai bune. Exist chiar multe lucruri pe care noi nu le putem aproba, care nu sînt în armonie, nici cu civilizacia, nici o voinca divin. Noi nu facem altceva decît s constatm c în lume domne_te un spirit mai generos _i mai  umanitar , dar care este înc foarte departe de spiritul Domnului nostru Isus. Totu_i aceast stare de lucruri e mult mai de dorit decît supersticia _i ignoranca din trecut. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C801))</B> In realitate, tocmai aceast ameliorare social a dat na_tere  teoriei evoluciei . Acest progres social a fcut pe mulci s cread c lumea evolua cu repeziciune. Din acest fapt, s-a tras concluzia c un Mîntuitor _i opera sa de rscumprare nu erau necesare, c nu era nevoie nici de o împrcie viitoare, nici de o restatornicire a tuturor lucrurilor. In curînd biata lume va încelege c o regenerare bazat pe principiile egoismului nu poate decît s mreasc nemulcumirea _i chiar s duc la anarhie. Numai copiii lui Dumnezeu, cluzici de Cuvîntul su, pot vedea aceste lucruri sub adevrata lor lumin. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C802))</B> In timp ce dimensiunile mai sus indicate deuc o mrturie în armonie cu cea a Bibliei, o dimensiune totu_i prea s fie în dezacord cu Cuvîntul lui Dumnezeu; aceasta era lungimea  primului pasaj suitor care, dup cum s-a presupus, reprezenta perioada începînd cu exodul poporului lui Izrael din Egipt _i terminîndu-se la na_terea Domnului nostru Isus. cu aceea artat în Vol. 2 al Studiilor în Scripture, cap. 7 _i numit vîrsta iudee, care începu cu 198 de ani înainte de ie_irea lui Iacob _i nu se termin, decît în momentul cînd Domnul, pe care ei îl respinser, le ls casa pustie, cinci zile înainte de crucificarea sa.--Mat. 23:37,38. Perioadele biblice artate deja în Vol. 2 sînt exacte, sîntem siguri de aceasta _i exactitatea lor am dovedit-o în mai multe chipuri. Am vzut c de la ie_irea din Egipt pîn în anul 1 al erei cre_tine s-au scurs 1614 ani, iar lungimea rampei (sui_ului)  primului pasaj suitor nu msoar decît 1542 de policari. Pe de alt parte, _tim din Cuvintele Domnului _i ale profecilor c vîrsta legii sau timpul de  favoare acordat Izraelului dup trup nu s-a terminat la na_terea lui Isus ci trei ani _i jumtate dup moartea sa, la sfîr_itul celor 70 de sptmîni de favoare a lui Izrael, adic în anul 36 al erei noastre. Lungimea perioadei de la exod la sfîr_itul timpului de favoare este deci de 1650 ani (1614+36). Marea piramid trebuia totu_i, dup cît se pare, s indice lungimea complet a timpului de favoare acordat lui Izrael de_i, în anumite privince, mrecia _i binecuvîntrile nouei dispensacii începuser deja la na_terea lui Isus. (Luca 2:10-14,25-38.) Am putut constata c piramida exprim acest lucru într-un chip foarte ingenios. Lungimea  dopului de granit este exact acea care trebuie adugat la lungimea obcinut msurînd rampa (sui_ul)  primului pasaj suitor de la peretele de nord a  marei galerii pîn la captul de jos a dopului însu_i. Incelegem prin urmare de ce acest  dop era atît de solid fixat ca nimeni s nu-l poat mi_ca de la locul su. El fu a_ezat acolo de marele Arhitect în scopul vdit de a rmîne a_a pentru ca astzi noi s putem auzi mrturia lui care vine s întreasc pe cea a Bibliei--planul _i cronologia ei. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C803))</B> Pentru a msura lungimea  primului pasaj suitor noi îl vom considera drept un telescop al crui  dop de granit a fost scos afar din tocul su pîn ce captul lui de sus va ocupa pozicia captului de jos oprindu-se în axa (inima) pasajului suitor. Distanca de la intrarea de nord a  marei galerii pîn la captul de jos al  dopului de granit este de 1470 policari. Dac adugm acum la aceasta lungimea  dopului ie_it din  tocul su, care este de 179 policari, obcinem un total de 1649 policari reprezentînd 1649 ani. Diferenca de un plicar sau de un an între numrul acesta _i cel artat de cronologia Bibliei (1650), provine din faptul c  dopul a fost pucin tiat de ctre acei cari s-au trudit s-l mute de la locul su în culoar. </P> <P ALIGN=JUSTIFY> <B>((C804))</B> Astfel, acest  martor din piatr confirm pe deplin mrturia Bibliei _i ne arat c perioada începînd de la exodul lui Izrael din Egipt pîn la sfîr_itul favoarei lor nacionale în anul 36 dup Chr., este de 1650 ani. Aceast perioad nu trebuie confundat cu celelalte dou peri