ÿþ<HTML> <BODY> <FONT FACE="ARIAL"> <P><B>((209))</B> </P> <P ALIGN="CENTER">STUDIUL IX <P ALIGN="CENTER"><B>BOTEZUL, MRTURIA ^I PECETEA SPIRITULUI SFÂNT AL ÎMPCRII</B> <BLOCKQUOTE> <P ALIGN="JUSTIFY">Botezul spiritului, numai unul &#151; În trei prci &#151; Semnificacia acestui botez &#151;  Cheile Împrciei cerului &#151; Alt botez al spiritului promis  peste orice fptur &#151; Semnificacia lui &#151; Rugciunea pentru spirit &#151; Mrturia spiritului &#151; Importanca lui &#151; Nici o pace cu Dumnezeu fr el &#151; Pucini _tiu dac-l au sau nu &#151;  Acesta-i un lucru pe care a_ dori s-l cunosc &#151; Cum s recunoa_tem mrturia spiritului &#151; Deosebirile de administrare &#151; Mrturia spiritului &#151;  Sfincici prin Duh &#151;  Plini de Duh &#151; Pecetea spiritului &#151;  Fgduinca pe care o pecetluie_te &#151; Pentru ziua eliberrii &#151; Cea mai Înalt realizare care trebuie cutat &#151; ^i pstrat </BLOCKQUOTE> <P ALIGN="JUSTIFY"> În ziua Cincizecimii erau toci împreun în acela_i loc. Deodat a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic _i a umplut toat casa unde stteau ei. Ni_te limbi ca de foc au fost vzute împrcindu-se printre ei _i s-au a_ezat pe fiecare dintre ei. ^i toci au fost umpluci cu Duh Sfânt _i au început s vorbeasc în alte limbi, dup cum le da Duhul s vorbeasc. Fapt. 2:1-4. <P ALIGN="JUSTIFY">ZIUA Cincizecimii a fost foarte însemnat în istoria Bisericii Evangheliei. Ea a artat c Rscumprtorul nostru Se înfci_ase înaintea lui Dumnezeu pentru noi, ca Marele nostru Preot; c El prezentase înaintea Tatlui meritele sacrificiului Su sfâr_it la Calvar cu cincizeci de zile înainte de aceasta; c Tatl acceptase pe deplin sacrificiul _i c drept urmare apostolii _i credincio_ii care acceptaser pe Isus _i care doreau s se apropie de Tatl _i s devin <I>fii</I> ai lui Dumnezeu (Ioan 1:12) erau recunoscuci acum în aceast calitate &#151; Spiritul sfânt mrturisind astfel acceptarea lor: de aceea este numit  Spiritul înfierii în familia lui Dumnezeu. Era potrivit ca o chestiune atât de important <B>((210))</B> s fie clar demonstrat; era important nu numai ca apostolii _i credincio_ii s primeasc Spiritul sfânt, Spiritul favorii divine în inimile lor, ci _i s aib o manifestare exterioar care s fie o dovad satisfctoare nu numai pentru ei, ci _i pentru toci credincio_ii de mai târziu, c Dumnezeu acceptase deplin Biserica în calitate de fii _i mo_tenitori împreun cu Cristos. <P ALIGN="JUSTIFY">Dar nimic în legtur cu aceasta nu necesit în nici un sens al cuvântului ideea unui Spirit sfânt personal, separat de Tatl _i de Fiul. Chiar dimpotriv: faptul c Spiritul sfânt a fost primit de ctre toci implic de la sine c Spiritul sfânt nu este o persoan, ci o influenc, o putere exercitat de o persoan &#151; puterea sau influenca lui Dumnezeu în _i asupra copiilor Si nou-înfiaci. Acest lucru este dovedit _i de faptul c diferitele puteri _i talente ale apostolilor au fost puse în acciune, însuflecite _i lrgite prin aceast influenc. Apostolul explic faptul c aici Domnul nostru Isus  a dat daruri oamenilor &#151; daruri spirituale (Ps. 68:18; Efes. 4:8). Marele dar al propriei Sale vieci fusese dat deja _i constituise <I>precul de rscumprare</I> pentru întreaga lume &#151; _i o parte din marele numr de oameni rscumpraci, o turm mic, fiindu-I dat în mod special lui Cristos ca s fie mo_tenitoare împreun cu El _i asociat în Împrcie, _i seleccia acestei turme mici fiind deja început, a_a cum este reprezentat prin aceia care au a_teptat binecuvântarea de la Cincizecime, timpul ca ei s fie recunoscuci venise. Tatl a fost Cel care a recunoscut Biserica lui Cristos, în sensul c împrcirea Spiritului sfânt, ca influenc _i putere, a implicat reconcilierea credincio_ilor, astfel c ei nu mai erau trataci ca pcto_i _i strini, nici chiar ca servitori; acum, ca fii, ei erau fcuci  prta_i darului ceresc . Suntem informaci c acest Spirit sfânt, influenc sfânt, putere sfânt, care eman de la sursa lui, Tatl, a fost turnat totu_i în mod potrivit de ctre reprezentantul onorat al lui Dumnezeu prin care a venit _i va veni fiecare <B>((211))</B> Binecuvântare a lui Dumnezeu, _i anume, Isus Cristos Domnul _i Capul nostru. <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul Petru, vorbind sub influenca inspiratoare a Spiritului sfânt, a explicat chestiunea, c era <I>de la</I> Tatl _i <I>prin</I> Fiul, spunând:  îIsus_ fiind înlcat prin dreapta lui Dumnezeu _i primind de la Tatl fgduinca Duhului Sfânt, a turnat ce vedeci _i ce auzici (Fapt. 2:33). Ca atare, nu se pune destul accent pe acest botez al Spiritului sfânt, vzând c el marcheaz acceptarea Bisericii _i c fr el n-am avea nici o dovad a acceptrii sacrificiului Domnului nostru _i a îndreptcirii noastre. <P ALIGN="JUSTIFY">Totu_i, noi trebuie s obiectm cu putere la ideea comun dar gre_it _i cu totul nescriptural care predomin printre mulci cre_tini foarte serio_i, în sensul c trebuie a_teptate _i cutate frecvente botezuri ale Spiritului sfânt. Astfel de a_teptare nu numai c nu este justificat de nici o promisiune dat în Cuvântul lui Dumnezeu, dar este _i complet în contradiccie cu aranjamentul divin prezentat acolo. Ar trebui observat c Scriptura mencioneaz numai trei botezuri ale Spiritului sfânt; iar necesitatea fiecruia dintre acestea, fr a mai trebui _i altele, este evident &#151; cele trei fiind prci sau diviziuni ale singurului botez. (1) Botezul Domnului nostru Isus. (2) Botezul de la Cincizecime. (3) Botezul lui Corneliu, primul convertit dintre neamuri acceptat ca  fiu . S examinm aceste botezuri ale Spiritului în aceast ordine. <P ALIGN="JUSTIFY">1) Botezul Domnului nostru cu Spiritul sfânt nu numai c a fost necesar pentru El, ca s poat fi prta_ puterii divine, ca agentul divin _i ca garancia mo_tenirii Sale, a conceperii Sale la natura divin, ci a fost _i potrivit s existe o astfel de manifestare exterioar sau recunoa_tere a Lui care s permit altora s-L cunoasc drept Unsul lui Dumnezeu. Manifestarea a fost sub forma unui porumbel coborând _i a_ezându-se peste El. Nu ni se d de înceles c oamenii în general au fost martorii acestei manifestri a favorii divine; încelegerea este mai degrab c Ioan <B>((212))</B> Boteztorul, care pe vremea aceea fcea o lucrare reformatoare în Israel _i care era recunoscut ca profet, servitor al Domnului, a fost singurul martor la coborârea Spiritului peste Domnul nostru _i care a mrturisit despre acest fapt. Declaracia este:  ^i Ioan a <I>mrturisit</I> spunând: «Am vzut Duhul coborânduSe din cer ca un porumbel; _i a rmas peste El. Eu nu-L cuno_team [nu _tiam c El era Mesia]; dar Cel care m-a trimis s botez cu ap mi-a zis: «Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se _i rmânând, Acela este Cel care boteaz cu Duh Sfânt.» ^i eu am vzut _i am mrturisit c El este Fiul lui Dumnezeu» . Ioan 1:32-34. <P ALIGN="JUSTIFY">2) Botezul Bisericii la Cincizecime, cum explic Ioan aici, urma s fie fcut de ctre Cristos:  El v va boteaza cu Duh Sfânt . Petru confirm aceasta, dup cum am vzut, spunând c Cristos a turnat Spiritul Su sfânt. El singur poate boteza astfel, fiindc El a rscumprat lumea, i-a cumprat pe toci cu sângele Su precios, _i fiindc nimeni nu vine la Tatl decât prin El _i fiindc Tatl nu judec pe nimeni, ci a încredincat toat judecata Fiului, _i fiindc Fiul, mult înlcat, lucreaz ca reprezentant al Tatlui ca s-i introduc în prt_ie deplin cu Tatl pe aceia care vin la Tatl prin El. Am vzut deja c acest botez al Bisericii cu Spiritul sfânt a fost necesar, ca o mrturie, ca o dovad, în aceea_i manier în care a fost necesar ca botezul Spiritului asupra Domnului nostru Isus s fie vzut _i mrturisit. <P ALIGN="JUSTIFY">Rafala de vânt care a umplut locul _i  limbile ca de foc vzute împrcindu-se printre ei , care  s-au a_ezat pe fiecare dintre ei (probabil numai peste cei unsprezece apostoli &#151; desemnându-i ca reprezentanci speciali ai Domnului _i purttorii de cuvânt ai Spiritului sfânt &#151; vezi versetul 14), n-au fost ele însele Spiritul sfânt, ci au fost doar <I>manifestri</I> pentru simcurile lor, reprezentând ceea ce era invizibil. La fel porumbelul pe care l-a vzut Ioan n-a fost Spiritul, ci o manifestare pentru simcurile lui. Porumbelul, simbolul pcii _i puritcii, a reprezentat în mod potrivit plintatea spiritului iubirii lui Iehova în Isus; dup cum <B>((213))</B> limbile ca de foc au reprezentat în mod potrivit misiunea viitorilor apostoli, sub Spiritul sfânt, ca s mrturiseasc în calitate de  <I>martori </I>. Fapt. 2:32; 3:15; 5:32; 10:39, 41; 13:31. <P ALIGN="JUSTIFY">(3) O manifestare special a puterii divine în legtur cu acceptarea lui Corneliu, primul convertit dintre neamuri, a fost necesar fiindc pân atunci neamurile fuseser respinse, inacceptabile pentru Dumnezeu chiar _i ca servitori; prin urmare credincio_ii evrei n-au gândit c neamurile vor fi acceptate în înalta pozicie de <I>fii</I> ai lui Dumnezeu, decât dac era acordat în acea privinc o manifestare evident a favorii divine. <P ALIGN="JUSTIFY">Dup cum s-a vzut deja, programul divin n-a fost ca vreunul dintre neamuri s fie acceptat pân la sfâr_itul celor  _aptezeci de sptmâni de favoare special iudaic, la trei ani _i jumtate dup Cincizecime*; ca atare, faptul c converticii dintre neamuri urmau s fie confraci mo_tenitori (la egalitate) cu converticii dintre evrei nu putea fi indicat prin botezul Spiritului de la Cincizecime. ^i în vederea prejudeccilor adânc înrdcinate ale apostolilor precum _i ale altor evrei, era foarte potrivit ca acceptarea lui Corneliu s fie <I>manifestat</I> simcurilor apostolului prin <I>acelea_i</I> dovezi date la Cincizecime. Nu este nici necesar s presupunem c  limbile ca de foc s-au a_ezat peste Corneliu; el în comun cu converticii la iudaism a primit probabil unele dintre  darurile care au venit peste <I>toci</I> la Cincizecime. <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Vezi Studii în Scripturi, Vol. II, Cap. 7 <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Cum altfel am fi putut _ti vreodat c neamurile au fost acceptate de Domnul? Dac botezul Spiritului _i binecuvântrile Cincizecimii ar fi venit numai peste credincio_ii care erau din smânca natural a lui Avraam, aceasta ne-ar fi putut lsa în îndoial de-a lungul Veacului Evanghelic în privinca situaciei poporului Domnului care prin descendenc natural erau neamuri. Dar prin botezul Spiritului sfânt care a venit asupra lui Corneliu, Domnul a artat pe deplin faptul c nu mai era nici o deosebire între <B>((214))</B> evrei _i neamuri, robi _i slobozi, brbaci _i femei, în privinca acceptrii în Cristos din partea Sa. Nimeni nu este acceptabil prin sine, în propria sa nedreptate &#151; ca atare numai cei care vin la Tatl prin Cel Preaiubit sunt acceptaci în El. 1 Cor. 12:13. <P ALIGN="JUSTIFY">În afar de aceste trei botezuri ale Spiritului sfânt nu este nici o alt referinc la acest subiect în Scripturi; prin urmare, ideea multora din poporul Domnului, c ei trebuie s a_tepte, s lucreze _i s se roage pentru alt botez sau pentru botezuri repetate ale Spiritului sfânt este cu totul nejustificat. Astfel de botezuri nu sunt nicidecum necesare, fiindc acel singur botez de la Cincizecime, suplimentat de cel al lui Corneliu, împline_te toate cerincele. Acele botezuri n-au venit numai asupra persoanelor care s-au bucurat de binecuvântare, ci în mod reprezentativ au fost pentru _i asupra Bisericii, Corpul lui Cristos, ca un întreg. Faptul c aceast lucrare reprezentativ pentru Biseric a fost fcut în dou prci &#151; asupra primilor credincio_i evrei la Cincizecime _i asupra primilor credincio_i dintre neamuri în casa lui Corneliu, este numai în armonie cu declaracia Domnului nostru fcut lui Petru asupra acestui subiect, înainte de rstignirea Sa, zicând:  Îci voi da cheile împrciei cerurilor (Mat. 16:19). O cheie semnific puterea de a deschide, iar chei, la plural, implic faptul c nu doar o u_ trebuia deschis. De fapt erau numai dou u_i _i numai dou chei; _i apostolul Petru a folosit ambele chei &#151; fcând lucrarea de deschidere, atât pentru evrei, cât _i pentru neamuri, a_a cum prezisese Domnul. El a folosit prima cheie la Cincizecime, unde a fost primul, cel mai important, principalul vorbitor, care a introdus noua dispensacie a Spiritului celor trei mii care au crezut imediat _i au intrat prin u_ (Fapt. 2:37-41). Iar_i, când a venit timpul s se propovduiasc neamurilor Evanghelia, Domnul, conform alegerii Sale, l-a trimis pe Petru s fac aceast lucrare, spunându-i lui Corneliu s trimit dup Petru _i spunându-i lui Petru s mearg la Corneliu _i s-i spun lui _i casei sale cuvintele Evangheliei. Cu aceast ocazie Petru a folosit cealalt cheie, deschizând u_a Evangheliei în faca neamurilor, <B>((215))</B> Dumnezeu dând mrturie despre acest fapt prin manifestrile miraculoase ale Spiritului Su sfânt asupra lui Corneliu _i asupra celorlalci credincio_i consacraci dintre neamuri care erau cu el. <P ALIGN="JUSTIFY">Ideea potrivit în privinca botezului Spiritului sfânt este aceea de turnare, vrsare, ungere, care îns este atât de complet (<I>acoperind</I> pe fiecare membru al corpului) încât poate fi numit în mod potrivit <I>scufundare,</I> sau  botez . ^i aceea_i ungere sau acela_i botez continu asupra Bisericii de-a lungul veacului &#151; acoperind, ptrunzând, sfincind, binecuvântând, ungând, de atunci pân acum, pe fiecare persoan care <I>intr</I> în corpul  uns . ^i aceasta va continua pân când ultimul membru va fi fost primit _i uns pe deplin. Apostolul Ioan vorbind _i el despre acest botez, numindu-l ungere, spune:  Ungerea pe care aci primit-o de la El rmâne în voi (1 Ioan 2:27; Ps. 133:2). El nu spune numeroasele ungeri pe care le-aci primit, ci <I>ungerea,</I> singura ungere, mai multe fiind cu totul de prisos _i nefiind în armonie cu aranjamentul divin. <P ALIGN="JUSTIFY">Din punctul de vedere divin întreaga Biseric este recunoscut ca una &#151; ca un întreg, cci,  dup cum trupul este unul _i are multe mdulare ... tot a_a este _i Hristos. ... Voi sunteci trupul lui Hristos _i fiecare în parte mdularele Lui (1 Cor. 12:12, 27). În armonie cu acest gând, prezentarea scriptural a acestei chestiuni este c de_i Domnul ne prive_te individual _i în multe privince lucreaz cu noi individual, totu_i starea noastr înaintea Tatlui nu este atât de mult ca unitci separate, ci ca membri sau prci ale unei unitci, unitate care este Cristos, Cap _i corp. Ca atare suntem informaci c dup ce am crezut, pasul nostru urmtor este s intrm în corpul lui Cristos &#151; s fim botezaci în corpul Su. <P ALIGN="JUSTIFY">Nu vom discuta aici subiectul botezului în general, lsândul pentru o analiz viitoare, ci remarcm faptul c credincio_ii sunt invitaci s fie botezaci în Cristos, pentru ca ei s poat intra în sau sub botezul Su cu Spirit sfânt. Spiritul sfânt nefiind o persoan, ci un Spirit sau o putere sfânt posedat de Biseric, toci care vreau s aib aceast binecuvântare <B>((216))</B> trebuie s vin în relacie cu <I>aceast Biseric,</I> corpul lui Cristos. Nu poate fi obcinut altfel. Nici nu vrem s spunem c aceasta înseamn a fi membru într-o Biseric pmânteasc &#151; un corp metodist, un corp presbiterian, un corp luteran, un corp romano-catolic, sau orice alt corp de organizare uman. Vrem s spunem c înseamn a face parte din <I>ecclesie,</I> ai crei membri pot fi recunoscuci în mod sigur numai prin posesia Spiritului sfânt al iubirii &#151; atestat de diferitele lui roade _i demonstrat dup cum am vzut în cele precedente. <P ALIGN="JUSTIFY">Oricine ajunge s fie într-adevr unit cu Cristos _i astfel într-adevr unit cu toci membrii corpului lui Cristos, nu trebuie s se roage pentru binecuvântri ale Cincizecimii prezente sau viitoare, ci se poate uita în urm cu bucurie _i încredere la binecuvântrile iniciale ale Cincizecimii _i la binecuvântrile asupra lui Corneliu, ca dovezi pe care le-a dat Tatl prin Cristos c a acceptat Biserica în ansamblul ei: _i toci trebuie s fie pe deplin mulcumici cu aranjamentul divin. Nu spunem c Domnul este mânios pe acei care, având gânduri gre_ite, cer, contrar voincei Lui, numeroase Cincizecimi; mai degrab vom presupune c El va avea comptimire în privinca ignorancei lor _i a rugciunilor îndreptate în direccie gre_it, _i fr s-^i schimbe planurile _i aranjamentele va turna peste ei o binecuvântare &#151; atâta binecuvântare cât vor permite a_teptrile lor eronate _i neglijarea Cuvântului Su &#151; acceptând suspinele spiritului lor dup comuniune cereasc. <P ALIGN="JUSTIFY">Este ciudat c ace_ti prieteni dragi care se roag continuu pentru botezuri ale Spiritului n-au observat niciodat c apostolii nu s-au rugat pentru Cincizecimi viitoare, nici nau instruit Biserica s se roage astfel. Oare astfel de prieteni se cred mai încelepci decât apostolii inspiraci, sau mai sfinci decât ei, sau mai nerbdtori s fie umpluci cu Spirit? Noi avem încredere c ei nu au astfel de închipuiri egoiste _i îndrznece _i c simcmintele lor sunt numai ca ale copiilor ignoranci, care cu nesocotinc _i uneori cu încpcânare sâcâie pe princii indulgenci pentru binecuvântri _i îndurri care nu le sunt necesare _i promise, care nu le pot fi acordate. <P><B>((217))</B> </P> <P ALIGN="CENTER">Botezul general al spiritului <P ALIGN="CENTER"> Dup aceea, voi turna Duhul Meu peste orice fptur. Ioel 2:28. <P ALIGN="JUSTIFY">Spiritul sfânt trebuie s fie mijlocul de reconciliere între Atotputernicul _i rasa pcto_ilor rscumpraci cu viaca precioas a lui Cristos. Dup cum obiectivul sacrificiului lui Cristos a fost s deschid calea prin care Dumnezeu a putut fi drept _i totu_i s fie îndreptcitorul tuturor celor care cred în El, _i care caut s vin la Tatl prin El, tot a_a lucrarea Lui, în calitate de Mijlocitor glorificat, este s aduc înapoi în prt_ie deplin cu Dumnezeu pe toci din rasa rscumprat care vor fi dispu_i s se întoarc atunci când li se va da deplin cuno_tinc _i ocazie. Am vzut c aceast lucrare de aducere a membrilor rasei deczute înapoi în armonie cu Dumnezeu este împrcit în dou prci: (1) Biserica din acest Veac Evanghelic _i (2) toci din restul omenirii care vor vrea, în veacul viitor, Veacul Milenar. <P ALIGN="JUSTIFY">Am vzut c baza armoniei nu este faptul c Dumnezeu trece cu vederea pcatul _i-l scuz, _i ne permite s ne întoarcem în favoarea Sa ca pcto_i, ci pcto_ii trebuie s se lase de pcatele lor, s accepte din inim standardul dreptcii divine _i s vin înapoi în armonie deplin cu Dumnezeu, a_a încât ei s caute _i s obcin, prin mijloacele stabilite _i sub supravegherea lui Cristos, Spiritul sfânt, mintea, voinca sau dispozicia Tatlui ceresc &#151; primind-o ca mintea, voinca sau dispozicia lor proprie, _i astfel s fie transformaci prin înnoirea mincii lor. Acesta, care a_a cum am vzut este programul lui Dumnezeu pentru Biseric, este de asemenea artat a fi programul lui Dumnezeu, prin Cristos, pentru reconcilierea lumii cu Sine în veacul viitor. Nici o iot din legea divin nu va fi modificat; pcatul _i imperfecciunea nu vor fi scuzate _i socotite ca perfecciune _i dreptate. <P ALIGN="JUSTIFY">Omenirea va fi în mâinile lui Cristos pentru reformare _i restaurare la chipul lui Dumnezeu, pierdut de Tatl Adam prin înclcare; _i ca parte din mijloacele de aducere a lumii înapoi în armonie cu Dumnezeu, influenca lui Satan, care <B>((218))</B> este acum asupra lumii, legând _i orbind omenirea, va fi îndeprtat (2 Cor. 4:4; Apoc. 20:2), _i dup aceea lumea, în loc s fie sub influenca sau sub spiritul în_elrii _i erorii, ignorancei _i supersticiei, va fi sub influenca sau Spiritul adevrului, dreptcii _i iubirii. Influencele din afar, în loc s fie o presiune asupra inimii oamenilor, ca s le umple de mânie _i rutate, ur, ceart _i egoism, aceste influence sau acest spirit va fi restrâns _i în cele din urm distrus, _i influenca contrar sau Spiritul dreptcii, buntcii, îndurrii, simpatiei, iubirii, va fi dezvoltat. Astfel, prin Cristos, Spiritul sfânt al lui Dumnezeu va fi turnat peste omenire &#151; mai întâi luminându-i, apoi ajutându-i, întrindu-i s biruie propriile lor tendince mo_tenite, _i în al treilea rând, instruindu-i _i conducându-i înapoi la chipul _i asemnarea lui Dumnezeu, pierdute prin neascultarea tatlui Adam. <P ALIGN="JUSTIFY">De_i aceste privilegii _i binecuvântri viitoare pentru lume sunt glorioase _i ne bucur inimile cu mult mai mult decât orice a vzut poporul Domnului în trecut, totu_i ele nu ofer nici o mângâiere pentru vrjma_ii Domnului sau pentru cei care, atunci când au ocazia, refuz s primeasc din Spiritul Su sfânt _i s fie umpluci cu el. Acesta va fi turnat pentru toat carnea, dar va fi necesar ca aceia care vor vrea s se bucure de el _i s le fie spre beneficiu, s se foloseasc de privilegiile lui; întocmai cum este necesar ca credincio_ii din acest Veac Evanghelic, cei care vreau s vin sub Spiritul sfânt _i s fie binecuvântaci prin el, s se foloseasc de mijloace &#151; s se consacre _i s se hrneasc din adevr, ca s poat avea  Spiritul adevrului . Când Marele Profet _i Dttor de viac, marele Preot dup rânduiala lui Melhisedec (Cristos, cap _i corp, complet), va ie_i în fac s binecuvânteze lumea, va fi o binecuvântare pentru toci cei care vor primi cuvintele acelui Profet, vor asculta de ele _i vor obcine binecuvântarea viecii ve_nice, prin ascultare; _i va însemna nimicirea în Moartea a Doua pentru toci cei care vor refuza s-L asculte, dup cum este scris:  ^i oricine nu <B>((219))</B> va asculta de Prorocul acela, va fi nimicit din mijlocul poporului . Fapt. 3:23. <P ALIGN="JUSTIFY">Se va observa c profecia lui Ioel este declarat în ordine invers fac de aceea a împlinirii ei; întâi spune despre binecuvântarea întregii fpturi, iar apoi despre binecuvântarea Bisericii. <P ALIGN="JUSTIFY">Fr îndoial c aceast ordine a declaraciei a fost intencionat de Domnul, a_a încât s acopere sau s ascund unele din aspectele glorioase ale acestei mari fgduince pân când î_i va avea timpul s fie înceleas (Dan. 12:9, 10). De_i a fost citit de-a lungul secolelor, ea nu _i-a putut deschide _i dezvlui toate comorile ei minunate pân când a venit  timpul potrivit al lui Dumnezeu. În tot acest Veac Evanghelic Domnul a turnat Spiritul Su numai peste robii _i roabele Sale; _i binecuvântat a fost experienca tuturor celor care lau primit &#151; a tuturor celor care au fost scufundaci în corpul lui Cristos _i au fost fcuci prta_i ungerii Sale ca fii; _i la acest aspect s-a referit apostolul Petru în discursul su la Cincizecime. El a citat ambele prci ale profeciei, dar, sub conducerea Spiritului sfânt, el n-a explicat sau n-a clarificat prima parte, fiindc nu venise timpul ca ea s fie înceleas. De aceea, în loc s explice <I>deosebirea</I> între Spiritul sfânt peste robi _i roabe în timpul acestui Veac Evanghelic ( <I>în</I> zilele acelea ), _i Spiritul sfânt peste toat carnea <I> dup aceea ,</I> în veacul urmtor, el spune doar, referindu-se la Spiritul sfânt asupra sa _i asupra celorlalci credincio_i:  <I>Aceasta </I>este ceea ce a fost spus prin prorocul Ioel &#151; o parte din aceea, începutul lucrrii despre care s-a spus. Nu toat va fi complet pân la turnarea Spiritului sfânt peste toat carnea, ceea ce nu este înc. Mai mult, profetul mencioneaz _i alte lucruri, care nu sunt împlinite înc. El se refer la întunecarea soarelui _i a lunii _i la venirea zilei mari _i însemnate a Domnului, care sunt evenimente aproape sosite acum, marea zi a mâniei care intervine _i face desprcirea între turnarea Spiritului sfânt peste Biseric,  robi _i roabe în aceste zile _i peste  orice fptur dup aceea. <P><B>((220))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dup cum am vzut, nu va fi nici o deosebire între Spiritul lui Dumnezeu cum va veni peste lume în veacul viitor _i Spiritul lui Dumnezeu cum vine peste Biseric în acest veac, fiindc este <I>acela_i</I> Spirit al adevrului, Spirit al dreptcii, Spirit al sfinceniei, Spirit al armoniei cu Dumnezeu &#151; Spiritul sau influenca pe care Dumnezeu o va exercita în favoarea dreptcii, buntcii _i adevrului. Cu toate acestea, atunci nu va însemna în fiecare amnunt acela_i lucru cum înseamn acum. A primi acum Spiritul sfânt al lui Dumnezeu _i a tri în armonie cu el, înseamn în mod necesar un conflict cu spiritul lumii care abund pretutindeni. Pentru acest motiv, cei care primesc acum Spiritul sfânt al lui Dumnezeu _i care umbl în armonie cu el, sunt instruici s a_tepte persecucie _i opozicie din partea tuturor celor care nu au Spiritul &#151; marea majoritate. <P ALIGN="JUSTIFY">A primi Spiritul sfânt în viitor, nu va însemna persecucie, fiindc ordinea, aranjamentul, guvernarea din veacul viitor vor fi foarte diferite de cele prezente: în timp ce princul lumii acesteia este Satan, princul lumii sau veacului viitor va fi Cristos; _i în timp ce majoritatea din omenire sunt acum sub influenca lui Satan, cu sau fr voie, _tiind sau ne_tiind, în veacul viitor întreaga lume va fi sub influenca lui Cristos _i a guvernului Su drept. Adevrul va fi atunci liber _i la îndemâna tuturor, de la cel mai mic pân la cel mai mare. Deoarece legea veacului viitor va fi legea dreptcii, adevrului, buntcii, _i va <I>stpâni</I> ca Împrcie a lui Dumnezeu, cei care vor veni în armonie cu acel guvern _i cu legea lui, _i care vor avea Spiritul Adevrului, nu vor suferi persecucie ca rezultat al acesteia, ci, dimpotriv, vor avea favoare _i binecuvântri _i vor progresa în msura în care vor primi acel Spirit al sfinceniei. <P ALIGN="JUSTIFY">Posesia Spiritului sfânt în timpul Veacului Milenar nu va însemna, ca _i în acest veac, o <I>concepere</I> a Spiritului la o natur spiritual, nici nu va însemna o acceptare la mo_tenire împreun cu Cristos în Împrcie. Aceast fgduinc aparcine <B>((221))</B> numai acestui Veac Evanghelic, clasei robilor _i roabelor, care primesc Spiritul sfânt _i sunt însuflecici de el în timpul acestui veac, când, ca urmare a predominrii actuale a rului, sunt obligaci s <I>sufere pentru dreptate, </I>_i peste care, prin urmare,  Se odihne_te Duhul <I>slavei</I> _i al lui Dumnezeu . 1 Pet. 4:14. <P ALIGN="JUSTIFY">Posesia Spiritului sfânt în timpul Veacului Milenar va însemna doar c primitorul va fi venit în armonie cu Cristos, Mijlocitorul, _i în acea msur va fi în armonie cu Dumnezeu _i în acord cu binecuvântrile pe care Dumnezeu le-a pregtit pentru omenire în general, binecuvântri care nu sunt o <I>schimbare</I> de natur, la cea divin, ci o <I>restabilire</I> la tot ce a fost pierdut prin e_ecul primului Adam (Fapt. 3:19-21). Posesia Spiritului sfânt de ctre ace_tia va fi o dovad c lucrarea <I>re</I>generrii fcute de ctre al doilea Adam, la perfecciunea naturii umane  cumprate pentru ei prin marea jertf pentru pcat, a început în ei, _i c, dac va fi continuat, în cele din urm va aduce perfecciunea restabilirii la asemnarea uman a Tatlui divin. <P ALIGN="JUSTIFY">Trebuie s ne amintim c binecuvântrile pe care le va da Cristos lumii în timpul Veacului Milenar, ca regenerator al lumii, vor fi binecuvântri pe care El le-a cumprat pentru ei prin jertfirea de Sine. Dup cum El S-a dat pe Sine, ca  Omul Hristos Isus , un prec corespunztor pentru omul Adam peste care a venit condamnarea, tot a_a starea de om matur, drepturile, privilegiile, viaca _i împrcia lui Adam au fost cumprate prin marele sacrificiu pentru pcate; _i aceste lucruri cumprate sunt lucrurile care trebuie s fie <I>redate</I> lumii regenerate, prin regeneratorul sau tatl ei, Cristos Isus Domnul nostru, al doilea Adam. Efes. 1:14; Fapt. 3:19-23. <P ALIGN="JUSTIFY">Faptul c Domnul nostru Isus n-a fost al doilea Adam pe când era înc în trup, ci este al doilea Adam ca fiinc spiritual (de la învierea Sa), n-ar sugera c El, ca al doilea tat al rasei, va da omenirii viac spiritual sau existenc spiritual la regenerarea ei. Dimpotriv, s nu uitm c ideea dat prin cuvântul  tat este <I>numai</I>  dttor de viac , fr referire la <B>((222))</B> natur. Astfel, tatl Adam la creare a fost numit fiu al lui Dumnezeu, fiindc a fost creat în asemnarea moral _i în chipul lui Dumnezeu, _i nu ca _i cum ar sugera c a fost creat de natur divin; pentru c _tim c el a fost din pmânt, din crân, în timp ce Dumnezeu este un spirit. Principiile ce stau la baza acestei puteri prin care Dumnezeu, ca dttor de viac, a devenit Tatl întregii creacii, prin agentul Su activ, Domnul nostru, sunt artate mai în amnunt într-un capitol anterior, sub titlul  Cel fr pat ; aici doar atragem atencia asupra acestei chestiuni pentru a ne feri de o încelegere gre_it. Scopul lui Dumnezeu în legtur cu crearea lumii _i a omului ca locuitor _i domn al ei, _i a animalelor inferioare ca supu_i ai lui, n-a fost schimbat din cauza neascultrii permise _i a cderii: planul originar rmâne ca la început. Dup ce rul încercat de ctre Adversar va fi în cele din urm lichidat, planul divin, a_a cum a fost inicial întocmit, va fi pe deplin realizat prin Cristos. Biserica acestui Veac Evanghelic, care va fi, dup cum am vzut, mult înlcat _i glorificat ca Mireasa lui Cristos _i mo_tenitori împreun cu El, este o excepcie de la restabilirea omenirii: ea este chemat _i aleas pentru un scop special, _i este în amnuncime probat _i încercat, potrivit _i pregtit pentru marea înlcare, mo_tenire împreun cu Cristos &#151; schimbare de la natura uman la o natur mai presus de a celei îngere_ti &#151;  cu mult mai presus de îngeri, stpâniri _i puteri , prta_i naturii divine. <P ALIGN="JUSTIFY">Dar în timp ce nu trebuie s ne rugm pentru <I>botezuri</I> noi ale Spiritului sfânt nepromise, suntem învcaci foarte clar s cutm s ne rugm pentru Spirit ca o parte satisfctoare. <P ALIGN="CENTER">A ne ruga pentru Spirit sfânt <P ALIGN="JUSTIFY"> Deci, dac voi, care sunteci ri, _tici s daci daruri bune copiilor vo_tri, cu cât mai mult Tatl vostru cel din ceruri va da Duh Sfânt celor care I-L cer. Luca 11:13. <P ALIGN="JUSTIFY">De_i  toate sunt prin Fiul , totu_i aici ca _i peste tot El d gloria _i onoarea Tatlui, ca fiind fântâna binecuvântrii. <B>((223))</B> Întreaga lucrare a rscumprrii _i reconcilierii este lucrarea Tatlui &#151; prin Fiul. ^i Domnul nostru declar c buna plcere a Tatlui este ca noi s avem tot mai mult din Spiritul Su de sfincenie. El ne spune s cutm _i s cerem aceast binecuvântare, care este marea, suprema binecuvântare. În privinca binecuvântrilor pmânte_ti, Rscumprtorul nostru ne spune c Tatl nostru ceresc _tie de ce avem nevoie &#151; El _tie mai bine decât noi care binecuvântri pmânte_ti ne vor fi de folos _i care ne vor duna. De aceea, noi nu trebuie s ne gândim la binecuvântri pmânte_ti _i s ne rugm pentru ele, cum fac cei neregeneraci _i pgânii, ci mai degrab, fiind din aceia care au venit în relacie de fii _i care au încredere deplin în pregtirile Tatlui, noi ne putem a_tepta ca El s ne dea ce este mai bine _i putem rmâne mulcumici în promisiunea aceea _i în credinc. <P ALIGN="JUSTIFY">Tatlui ceresc Îi place ca noi s dorim _i s cerem tot mai mult Spirit sfânt &#151; o dispozicie tot mai mult în armonie cu Spiritul Su: _i tuturor celor care astfel îl doresc, îl cer _i îl caut, le vor fi împlinite dorincele acestea bune; Tatl va fi bucuros ca astfel s aranjeze afacerile acestora, încât piedicile spre obcinerea Spiritului, fie din ei, fie din mediul înconjurtor, s fie biruite, pentru ca Spiritul Su iubitor s poat prisosi în ei &#151; pentru ca ei s poat fi umpluci cu Spirit. Dar în aceasta nu este nici o sugestie la necesitatea unor botezuri noi cu Spiritul sfânt; botezul a venit la început, iar acum tot ce rmâne de fcut este s se deschid zgazurile în toate direcciile, a_a încât s lase Spiritul sfânt al iubirii _i adevrului s ptrund _i s infiltreze fiecare acciune, cuvânt _i gând al fiincelor noastre. Noi avem nevoie de ajutor divin, de operarea încelepciunii _i providencei Domnului, ca s ne arate ce blocheaz zgazurile _i s ne ajute s îndeprtm obstrucciile. <P ALIGN="JUSTIFY">Spiritul sfinceniei poate fi primit din abundenc numai de ctre aceia care-l doresc serios _i-l caut cu rugciune _i efort. Mintea sau spiritul lumii trebuie scos afar din inimile noastre, în msura în care vrem s le umplem cu Spiritul, mintea, influenca sfânt. Voinca proprie trebuie de asemenea <B>((224))</B> s cedeze locul. ^i fiindc în msura în care ne golim de toate celelalte lucruri suntem gata s primim din plintatea Lui, de aceea Domnul vrea ca noi s ajungem la aceast stare a dorincei sincere de umplere cu Spiritul Su de sfincenie, ca noi s putem fi dispu_i _i nerbdtori s scoatem _i s eradicm orice alt influenc _i voinc împotrivitoare. <P ALIGN="JUSTIFY">Evident c acesta este gândul apostolului în rugciunea sa pentru Biserica din Efes:  A_a încât Hristos [Spiritul lui Hristos] s locuiasc în inimile voastre prin credinc [în mod figurat El s stea ca împrat, conductor, îndrumtor al fiecrui cuvânt, gând _i fapt], fiind înrdcinaci _i întemeiaci în dragoste [Spiritul sau dispozicia sfânt], ca s puteci încelege pe deplin, împreun cu toci sfincii, care este lrgimea, lungimea, adâncimea _i înlcimea; _i s cunoa_teci dragostea lui Hristos, care întrece orice cuno_tinc, ca s v umpleci de <I>toat plintatea lui Dumnezeu </I> (Efes. 3:17-19). Cel care este umplut cu Spiritul lui Cristos _i cu o apreciere deplin a iubirii pe care El a manifestat-o, va avea Spiritul Tatlui în msur deplin. <P ALIGN="JUSTIFY">Nimic din scriptura pe care o examinm nu poate fi interpretat, în nici un fel, ca s implice c Tatl ceresc ar fi bucuros ca copiii Si s cear un alt Dumnezeu &#151; o a treia persoan dintr-o treime de dumnezei egali între ei. Un astfel de gând este incompatibil cu pasajul _i cu relaciile sale contextuale: iar cei care nutresc astfel de vedere eronat trebuie neaprat s fie orbici în acea msur fac de frumusecea _i forca adevrat a acestei fgduince. Ar fi într-adevr ciudat dac un membru al unei treimi de Dumnezei egali între ei ar spune despre altul c este în stare _i dispus s-l dea pe al treilea, <I>a_a cum</I> princii pmânte_ti dau pâine, pe_te _i ou copiilor lor. (Vezi versetele precedente.) Întregul pasaj este armonios numai când Spiritul sfânt este corect înceles, c este mintea sau influenca divin acordat în diferite feluri pentru mângâierea _i zidirea spiritual a copiilor lui Dumnezeu. <P ALIGN="JUSTIFY">Textul nostru face o comparacie între princii pmânte_ti buni care dau hran natural copiilor lor, _i Printele nostru ceresc bun, care d Spiritul Su sfânt <B>((225))</B> celor care I-l cer. Dar, dup cum printele pmântesc pune hrana la îndemâna familiei sale dar nu le-o impune cu forca, tot a_a Printele nostru ceresc a pus la îndemâna familiei Sale spirituale prevederile bune ale harului Su, dar nu ni le impune cu forca. Trebuie s ne fie foame _i sete dup ele, trebuie s le cutm, nu cu îndoial, ci cu credinc în privinca dispoziciei Lui de a ne da daruri bune. Prin urmare, când ne rugm pentru Spirit sfânt _i pentru a fi umpluci cu Spiritul Domnului, noi trebuie s privim în jurul nostru _i s gsim prevederea pe care El a fcuto ca rspuns la aceste rugciuni, pe care El astfel a inspirato _i a îndrumat-o. <P ALIGN="JUSTIFY">Gsim aceast prevedere în Cuvântul adevrului; dar nu este destul s gsim <I>unde</I> este: dac dorim s fim umpluci trebuie s mâncm; în mod sigur trebuie s ne împrt_im din ospc, altfel nu vom avea satisfaccia pe care mâncarea a fost intencionat s o dea. Cel care nu va mânca de la o mas plin, va fi gol _i mort de foame, ca _i cum n-ar fi deloc hran. Dup cum cererea binecuvântrii asupra hranei nu ne va stura, ci va trebui dup aceea s ne împrt_im din ea, tot a_a posesia Cuvântului lui Dumnezeu _i cererea noastr s fim umpluci de Spirit nu ne vor fi de ajuns; trebuie s mâncm Cuvântul lui Dumnezeu dac vrem s obcinem din el Spiritul Su. <P ALIGN="JUSTIFY">Învctorul nostru a spus:  <I>Cuvintele</I> pe care vi le-am spus Eu sunt duh _i sunt viac (Ioan 6:63); _i despre toci care sunt umpluci cu Spirit este adevrat, cum spune profetul,  Când am primit cuvintele Tale <I>le-am înghicit </I> (Ier. 15:16; Apoc. 10:9). Este absolut inutil s ne rugm, Doamne, Doamne, d-ne Spirit, dac neglijm Cuvântul adevrului pe care acel Spirit l-a dat pentru umplerea noastr. Dac noi doar ne rugm pentru Spirit _i nu folosim mijloacele potrivite s obcinem Spiritul adevrului, vom continua s fim cel mult  prunci în Cristos , cutând semne exterioare ca dovad a relaciei cu Domnul, în locul mrturiei interioare, prin Cuvântul adevrului, pe care El l-a dat. <P><B>((226))</B> </P> <P ALIGN="CENTER">Mrturia Spiritului sfânt <P ALIGN="CENTER"> Însu_i Duhul mrturise_te împreun cu duhul nostru c suntem copii ai lui Dumnezeu. Rom. 8:16. <P ALIGN="JUSTIFY">Pucine doctrine sunt de mai mare importanc pentru poporul lui Dumnezeu decât aceasta; pentru c de ea depinde în msur considerabil posesia  pcii lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere (Filip. 4:7). Cum pot avea ei  deplin siguranc a credincei (Evr. 10:22) dac le lipse_te mrturia Spiritului care dovede_te c sunt fii &#151; c sunt adoptaci în familia lui Dumnezeu? Totu_i, cât de pucini au chiar _i cea mai mic concepcie despre ceea ce înseamn aceast expresie  mrturia Spiritului , sau ce fel de experience trebuie s fie a_teptate _i cutate ca mrturie a Spiritului c suntem fii. <P ALIGN="JUSTIFY">Prin urmare este foarte important întrebarea: Cum mrturise_te Spiritul sfânt în privinca împcrii noastre cu Tatl, c am devenit fii ai lui Dumnezeu _i c sub prevederea divin suntem în pregtire pentru lucrurile glorioase pe care Dumnezeu le are în pstrare pentru cei care-L iubesc _i care vor fi mo_tenitori împreun cu Isus Cristos Domnul nostru în Împrcia Milenar? În pucine subiecte sunt cre_tinii mai încurcaci decât în acesta &#151; mrturia Spiritului. Ne_tiind ce este mrturia Spiritului, mulci dintre cei mai buni din poporul Domnului trebuie s mrturiseasc faptul c nu _tiu dac o au sau nu. Alcii, mai plini de siguranc decât de cuno_tinc, pretind c ei au mrturia Spiritului sfânt _i ca dovad se refer la <I>sentimentele</I> lor fericite. Dar mai curând sau mai târziu ace_tia, dac sunt sinceri, trebuie s mrturiseasc faptul c  mrturia pe care se bazeaz este foarte nesatisfctoare: îi prse_te când au cea mai mare nevoie. Când toci oamenii vorbesc bine despre ei, când sntatea este favorabil, când sunt prosperi din punct de vedere financiar, când au mulci prieteni, ei se simt fericici; dar în msura în care unele sau toate aceste condicii se <B>((227))</B> inverseaz, ei se simt nefericici: pierd ceea ce ei presupun a fi  Mrturia Spiritului _i strig în nelini_tea sufletului: <P ALIGN="JUSTIFY">  Unde-i fericirea ce-am cunoscut<BR> La început când pe Domnul L-am gsit? <P ALIGN="JUSTIFY">Ace_tia sunt în_elaci _i indu_i în eroare de sentimentele lor; ei se simt mai fericici _i cred c se apropie mai mult de Domnul când de fapt ei, sub conducerea Adversarului, intr direct în ispit. Aceasta este cauza frecventelor _i nea_teptatelor  cderi din har prin care trec unii _i care-i uimesc atât pe ei cât _i pe prietenii lor. În_elaci de o  mrturie pe care nu se pot baza, ei se simt siguri, nu s-au pzit _i au czut prad u_oar ispitei chiar la timpul când s-au simcit  atât de fericici în Domnul (?). Din nou, încercrile _i dezamgirile viecii, intencionate s ne apropie de Tatl nostru _i s ne fac s apreciem mai mult simpatia _i grija iubitoare a Mântuitorului nostru, sunt într-o msur zadarnice pentru aceast clas; din cauza pierderii mrturiei sentimentelor lor, pe care o consider în mod fals mrturia Spiritului, ei se consider atât de lipsici _i atât de flmânzi _i însetaci dup întoarcerea sentimentelor bune, încât pierd multe leccii precioase care se pot obcine numai când se sprijin încreztori pe pieptul Domnului _i au comuniune cu El, în timp ce trec prin experiencele Ghetsimane ale viecii. <P ALIGN="JUSTIFY">O alt clas de cre_tini care învac c nu se pot baza pe  mrturia <I>sentimentelor</I> par s conchid c Dumnezeu lea refuzat (lor cel pucin) orice dovad sigur a favorii Sale &#151; orice  mrturie sigur asupra subiectului acceptrii lor ca  fii în familia Sa. Îndoielile lor sunt exprimate în binecunoscutul imn: <P ALIGN="JUSTIFY">  Iat un punct pe care a_ vrea s-l cunosc,<BR> Pentru care atât de ades m nelini_tesc:<BR> Iubesc eu oare pe Domnul sau nu?<BR> Sunt eu oare al Lui ori nu-s? <P ALIGN="JUSTIFY">Aceast nesiguranc se ridic în parte _i dintr-o neîncelegere a doctrinei alegerii: _i totu_i ace_ti prieteni sunt destul de corecci în concluzia c sentimentele lor <B>((228))</B> schimbtoare n-ar putea fi un criteriu potrivit dup care s judece în privinca strii lor de fii. Alcii, fiindc Scripturile spun,  Tu vei cine în pace deplin pe cel care se sprijin pe Tine , judec starea lor de fii dup pacea mincii lor; dar când se uit la pgâni _i la cei lume_ti _i vd c aparent mulci dintre ei au de asemenea pacea mincii, opinia lor despre mrturia Spiritului se dovede_te insuficient ca s le suscin sperancele sau s le dea siguranc. Atunci vine ora întunecat _i ei spun: Ce u_or lucru este s fii în_elat; _i se chinuie ca nu cumva s fi întristat Spiritul &#151; fiindc  frica are cu ea pedeapsa . <P ALIGN="JUSTIFY">Persoanele cu mare credulitate (numit gre_it <I>credinc</I>) î_i imagineaz c aud  _oapta Spiritului într-o ureche interioar _i în consecinc se felicit pe ei în_i_i &#151; chiar dac ulterior vor trebui s recunoasc faptul c informacia  _optit a fost absolut neadevrat. Alci cre_tini cu o minte mai logic, care nu se pot în_ela astfel pe ei în_i_i, sunt nedumerici c prietenii lor suscin cu atâta încredere mrturia Spiritului, în timp ce ei nu au astfel de siguranc. <P ALIGN="JUSTIFY">Dificultatea const în mare msur în opinia eronat c Spiritul este o persoan _i în aceea care caut s atribuie personalitate mrturiilor lui. Când se recunoa_te faptul c Spiritul lui Dumnezeu este orice putere sau influenc pe care Dumnezeu binevoie_te s-o exercite, subiectul devine clar _i  mrturia Spiritului devine o chestiune u_or de deosebit. Pentru cei care au aceast mrturie va fi o binecuvântare s o _tie sigur; _i pentru cei care nu au aceast mrturie va fi o binecuvântare s recunoasc faptul c le lipse_te, a_a încât s poat împlini condiciile _i s obcin mrturia, fr de care nimeni nu este autorizat s se considere fiu al lui Dumnezeu, într-o stare acceptabil Tatlui. <P ALIGN="JUSTIFY">Dar ce bucurie _i pace divin vin pentru cei care au adevrata mrturie &#151; pentru cei care au experiencele corecte _i care au învcat cum s le citeasc! Pentru ei este întradevr bucurie în necaz, lumin în întuneric, mângâiere în mâhnire, trie în slbiciune. Iar îndrumrile depline _i explicite asupra acestui subiect, ca _i asupra tuturor <B>((229))</B> subiectelor, se gsesc în acea carte minunat, Cuvântul Tatlui nostru &#151; Biblia. În ea _i prin mrturiile ei, Spiritul lui Dumnezeu mrturise_te împreun cu spiritele noastre. <P ALIGN="JUSTIFY">  Ce ferm temelie, voi sfincii Domnului,<BR> Este pus pentru credinca voastr în minunatul Su Cuvânt.<BR> Ce altceva poate s v mai spun decât deja v-a spus:<BR> Vou, care aci fugit s gsici refugiu la Isus! <P ALIGN="CENTER">Cum s cunoa_tem mrturia Spiritului <P ALIGN="JUSTIFY">Mintea sau spiritul unui om se poate cunoa_te dup cuvintele _i conduita sa; _i la fel noi putem cunoa_te mintea sau Spiritul lui Dumnezeu dup cuvintele _i procedurile Sale. Mrturia Cuvântului Su este c oricine vine la El (prin credinc _i reformare de faptele rele _i de faptele moarte, prin Isus) este acceptat (Evr. 7:25). Ca atare, întrebrile pe care trebuie s _i le pun cei care caut o mrturie a Spiritului în privinca calitcii lor de fii sunt: <P ALIGN="JUSTIFY">Am fost eu vreodat atras spre Cristos? &#151; s-L recunosc pe El ca Rscumprtorul meu, singurul prin a crui dreptate a_ putea avea acces la Tatl ceresc _i s fiu acceptabil pentru El? <P ALIGN="JUSTIFY">Dac la aceasta se poate rspunde afirmativ, urmtoarea întrebare ar fi: <P ALIGN="JUSTIFY">M-am consacrat eu vreodat pe deplin &#151; viaca mea, timpul meu, talentele mele, influenca mea, tot ce-i al meu &#151; lui Dumnezeu? <P ALIGN="JUSTIFY">Dac _i la aceast întrebare se poate rspunde afirmativ, cel care se întreab poate rmâne pe deplin asigurat c a fost acceptat de Tatl, în Cel Preaiubit, _i a fost recunoscut de El ca fiu. ^i dac, examinându-_i atent dorincele _i sentimentele î_i gse_te inima înc încreztoare în meritul lui Isus _i consacrat înc s fac voia Domnului, el poate permite încrederii _i pcii plcute pe care le aduce acest gând, al armoniei _i relaciei cu divinitatea, s-i stpâneasc pe deplin inima. Aceast convingere despre harul Domnului fac de noi în Cristos, construit din fapte ale propriei noastre experience, zidit pe caracterul _i Cuvântul neschimbtor al lui Dumnezeu, <B>((230))</B> nu este supus modificrii, schimbrii, cum ar fi dac ar fi zidit pe nisipurile mi_ctoare ale sentimentelor. Dac în unele ceasuri întunecate intervin îndoieli _i temeri, trebuie numai s lum  Candela (Cuvântul lui Dumnezeu) _i s examinm din nou faptele _i temelia, _i dac inimile noastre sunt înc loiale Domnului, credinca, bucuria _i pacea se vor întoarce la noi imediat; dac constatm c ni se sfrâm credinca în  sângele precios _i ni se pierde consacrarea, noi cunoa_tem adevrata stare a lucrurilor _i putem face imediat reparaciile cuvenite _i astfel s restabilim  deplina siguranc a credincei (Evr. 10:22). Dar s se observe c fiecare persoan care vrea s aib aceast <I>siguranc</I> trebuie s  adevereasc [s pun pecetea &#151; subsol, n. e.] c Dumnezeu este adevrat (Ioan 3:33); c Domnul nostru nu se schimb, ci este  acela_i ieri _i azi _i în veci . Poporul Domnului, prin urmare, poate rmâne asigurat c odat venici în condiciile favorii divine, ei pot continua sub acele condicii atâta timp cât inimile lor sunt loiale lui Dumnezeu _i dorincele lor sunt în armonie cu voia Sa; atâta timp cât sunt asculttori în inim de poruncile divine &#151; pe scurt cuprinse în cuvântul Iubire &#151; fac de Dumnezeu _i fac de oameni. Evr.11:6; 13:8. <P ALIGN="JUSTIFY">Oricine a fcut pa_ii specificaci are siguranca,  mrturia Cuvântului lui Dumnezeu, c este copil al lui Dumnezeu; iar aceasta înseamn, în Veacul Evanghelic, c este o mldic a viei adevrate, un membru de prob al Bisericii adevrate (Ioan 15:1). Pentru ace_tia Cuvântul lui Dumnezeu <I>mrturise_te</I> c ei s-au alturat adevratei Biserici, care este Corpul lui Cristos. Aceast mrturie este dat spiritului lor, mincii lor, prin Spiritul lui Dumnezeu, care mrturise_te prin Cuvântul Su. ^i acela_i Spirit al Adevrului îi asigur pe ace_tia c dac inimile lor continu credincioase Domnului pân la încheierea probrii lor &#151; dac iau zilnic de bun voie _i cu bucurie crucea, cutând s urmeze cât pot de bine în urmele Învctorului, starea lor ca membri de prob în Biserica lui Cristos va fi schimbat curând la o stare de membri reali &#151; dup ce _i-au sfâr_it cursul _i au fost fcuci prta_i ai învierii Sale, întâia înviere. Filip. 3:10. <P><B>((231))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Totu_i, Spiritul lui Dumnezeu, prin Cuvântul Su, mrturise_te cu aceea_i claritate c este posibil ca aceia care au devenit deja mldice ale Vicei adevrate s fie tiaci, dac sunt necredincio_i &#151; dac nu aduc roadele potrivite ale Spiritului iubirii.  Pe orice mldic care n-aduce road în Mine El [Tatl] o taie; _i pe orice mldic care aduce road, o curce_te, ca s aduc _i mai mult road. Spiritul lui Dumnezeu, prin Cuvântul Su, mrturise_te astfel, sau ne d mrturie în privinca regulii Tatlui ceresc de a proceda cu fiii Si &#151; pedepse coreccionale, curciri, îndeprtarea impuritcilor _i dezvoltarea calitcilor productoare de roade. Prin urmare, a avea aceste experience, dup ce ne-am identificat cu  Vica , înseamn a avea mrturia Spiritului c suntem înc în  Vic _i înc recunoscuci ca  Mldice ale ei &#151; înc sub grija _i disciplinarea Domnului. Dimpotriv, dac cineva nu are aceste disciplinri, curciri etc., dup ce s-a identificat cu Vica, îi lipsesc aceste  mrturii ale spiritului , _i în mod corespunztor are motive s se îndoiasc de acceptarea sa de ctre Domnul. Evr. 12:7. <P ALIGN="JUSTIFY">Dac toci am fi perfecci, absolut perfecci, _i ne-am dovedi astfel prin probe, cazul ar fi diferit: Dumnezeu ne-ar iubi atunci pentru perfecciunea noastr _i pentru armonia noastr cu El; atunci pedepsele _i experiencele amare ar fi semne ale lipsei favorii din partea Sa. Dar a_a cum este, cu tocii _tim c suntem imperfecci, c niciunul nu ne putem ridica la standardul divin _i c numai inima noastr nou, voinca noastr nou, mintea sau spiritul nostru transformat, numai acestea sunt acceptabile pentru Dumnezeu &#151; _i aceasta prin meritul lui Cristos _i în sens de prob, în vederea încercrii, dezvoltrii _i desvâr_irii noastre finale. Numai în msura în care învcm s apreciem perfecciunile divine _i propriile noastre deficience putem aprecia lecciile multe _i importante care trebuie învcate, _i necesitatea experiencelor grele prin care ni se cere s trecem pentru a dezvolta în noi asemnarea divin. <P ALIGN="JUSTIFY">Scripturile ne informeaz c Tatl ceresc pregte_te un Templu spiritual glorios, în care _i prin care omenirea va avea privilegiul de a ajunge la împcare, la reconciliere cu El. În <B>((232))</B> Scripturi vedem idealul marelui Arhitect în privinca acestui templu &#151; c idealul întregului a fost reprezentat în persoana Domnului nostru Isus Cristos, piatra lui principal _i  piatra din vârf ,  a_ezat în cer . Putem vedea cu atât mai bine ce se cere de la toci cei care vor fi acceptabili pentru Dumnezeu ca  pietre vii ale acelui Templu &#151; s fie zidici împreun cu Cristos Capul,  ca ... o locuinc a lui Dumnezeu, în Duhul . ^i noi discernem starea noastr neprelucrat prin natur, lipsa noastr de armonie cu liniile gracioase ale Templului, trasate în  piatra din capul unghiului acestuia. Putem u_or vedea c pentru noi este absolut necesar mult dltuire _i mult _lefuire, dac vrem s fim potrivici _i pregtici pentru locul din Templu la care aspirm, prin harul lui Dumnezeu. ^i ca atare, cei care afl c nu primesc lovituri de la ciocanul _i dalta Domnului, nu au aceast  mrturie care, dup cum mrturise_te Spiritul lui Dumnezeu prin Cuvânt, trebuie s vin la toate pietrele vii ale Templului Su, _i de care nici chiar marea Piatr din Vârf n-a scpat. Dac providenca divin nu marcheaz pentru noi o  cale îngust cu o anumit dificultate _i împotrivire &#151; dac ni se permite pur _i simplu s ne odihnim fr necazuri, încercri etc., atunci putem _ti sigur c Dumnezeu nu lucreaz cu noi ca pietre vii care vor forma o parte din Templu &#151; fiii &#151; pentru c ne lipse_te aceast  mrturie a acceptrii _i pregtirii noastre. O încelegere c astfel este starea noastr, ar trebui s ne trimit prompt la Domnul ca s ne întrebm <I>de ce</I> nu avem deloc strâmtorri _i împotriviri _i s ne  cercetm ... pe noi în_ine dac suntem înc în credinc sau nu (2 Cor. 13:5) _i dac ne strduim înc s umblm cu credincio_ie în urmele Învctorului nostru sau nu, în deplintatea consacrrii fac de voinca Tatlui. Dar dac avem aceast  mrturie a dltuirilor, _lefuirilor, curcirilor, disciplinrilor, pedepselor coreccionale, s le lum cu rbdare, cu bucurie, cu apreciere, ca dovezi ale iubirii Tatlui nostru, esenciale pentru ajungerea noastr la chemarea de sus &#151; în deplin acord cu mrturia sau dovada Spiritului &#151; c suntem fii ai lui Dumnezeu,  mo_tenitori ai lui Dumnezeu _i împreun <B>((233))</B> mo_tenitori cu Hristos, [numai] <I>dac suferim cu adevrat împreun cu El,</I> ca s fim _i slvici împreun cu El . Rom. 8:17. <P ALIGN="CENTER"> Feluritele slujbe ale Spiritului <P ALIGN="JUSTIFY"> Domnul disciplineaz pe cine-l iube_te _i biciuie_te pe orice fiu pe care-l prime_te. Dar dac sunteci scutici de disciplinare, de care toci au parte, sunteci ni_te copii nelegitimi, iar nu fii (Evr. 12:6, 8). Necazuri _i strâmtorri vin peste lume, precum _i peste sfincii Domnului, dar acestea nu sunt <I>semne ale strii de fii,</I> decât pentru cei deplin consacraci voincei _i lucrrii Tatlui. Spiritul _i Cuvântul lui Dumnezeu  mrturisesc numai pentru fiii Si. Nici curcirile _i pedepsele coreccionale în familia Domnului nu sunt întotdeauna acelea_i. Dup cum copiii pmânte_ti cer diferite feluri _i grade de disciplinare, tot a_a este _i în privinca copiilor lui Dumnezeu: pentru unii o <I>privire</I> dezaprobatoare este suficient; pentru alcii este necesar un cuvânt mustrtor, în timp ce alcii trebuie lovici cu nuiaua, _i unii înc în mod repetat. Un printe pmântesc se bucur cel mai mult de copilul care ascult _i se supune prompt, pentru care cuvântul sau privirea de repro_ este suficient s curece rul; _i la fel Tatl nostru din cer Î_i exprim aprobarea fac de aceia care  tremur la cuvântul Lui . Isaia 66:5. <P ALIGN="JUSTIFY">Ace_tia coopereaz cu Dumnezeu la dezvoltarea caracterului lor, observându-_i defectele _i cutând s le corecteze &#151; ascultând vocea îndrumrii, instruirii sau mustrrii iubitoare a Tatlui _i cutând întotdeauna zâmbetul Su aprobator: sentimentele lor sunt bine descrise prin cuvintele poetului: <P ALIGN="JUSTIFY">  Soare al sufletului meu, iubitul meu Tat,<BR> Nu cunosc noapte s nu-mi fii aproape.<BR> O, nor pmântesc nu lsa s apar<BR> De-ai servului Tu ochi s te ascund . <P ALIGN="JUSTIFY">Aceasta este clasa despre care scrie apostolul, care se judec pe ei în_i_i, _i care, prin urmare, au nevoie de mai pucin corectare de la Domnul (1 Cor. 11:31). A fi din aceast <B>((234))</B> clas cere deplintatea consacrrii; _i ace_tia sunt _i vor fi biruitorii, care vor fi socotici vrednici s fie mo_tenitori împreun cu Cristos Isus Domnul lor în Împrcie. Acestei clase, asculttoare _i veghetoare, Domnul îi spune:  Te voi sftui cu ochiul asupra ta ;  Tu m vei cluzi cu sfatul Tu, apoi m vei primi în slav . Cei care pot fi îndrumaci numai prin lovire continu nu sunt clasa biruitoare _i nu vor fi socotici vrednici s fie din Mireasa Domnului _i s aib o astfel de  mrturie de la Domnul prin Spiritul Adevrului. Ps. 32:8; 73:24; compar cu Apoc. 7:9, 14. <P ALIGN="JUSTIFY">Pedepsele coreccionale nu sunt întotdeauna dovezi ale gre_elilor sau  mrturie a dezaprobrii Domnului. Dimpotriv, cum a fost cu Domnul nostru, a_a este _i cu urma_ii Si credincio_i, providenca divin conduce pe cei credincio_i _i asculttori pe crarea suferincei _i lepdrii de sine, nu ca pedeaps a unei voince contrare, ci ca probe, prin sacrificiu de sine, a msurii de iubire _i devotare voincei Tatlui _i cauzei dreptcii. Dup cum Domnul nostru a fost pedepsit pentru înclcrile noastre, nu pentru ale Sale, când a purtat pcatele multora, tot a_a urma_ii Si sufer în multe privince, nu pentru faptele lor gre_ite, ci pentru faptele gre_ite ale altora, pentru c ei sunt chemaci, dup cum declar apostolul, s  împlineasc ce lipse_te necazurilor lui Hristos pentru trupul Lui, care este Biserica . Col. 1:24. <P ALIGN="CENTER">Ce mrturise_te Spiritul sfânt <P ALIGN="JUSTIFY">În lumina celor precedente, fiecare fiu declarat al Domnului s se examineze dac are sau nu  mrturia Spiritului , dac este unul din copiii lui Dumnezeu: _i s repetm examinarea frecvent _i astfel s  veghem _i s ne pstrm în iubirea lui Dumnezeu, bucurându-ne în mrturia Spiritului Su. <P ALIGN="JUSTIFY">Suntem noi curcici continuu? Trecem noi prin asemenea experience, mari sau mici, care îndeprteaz de la noi mai rapid sau mai lent tendincele carnale, care se rzboiesc împotriva sufletului &#151; mânia, rutatea, ura, invidia, cearta, egoismul, <B>((235))</B> lipsa de politece _i toate câte sunt contrare legii Spiritului viecii în Isus Cristos &#151; Spiritul iubirii? Dac este a_a, în msura în care putem vedea aceast lucrare de curcire înaintând, fr îndoial vom putea recunoa_te cre_tere în direccia potrivit &#151; în smerenie, rbdare, blândece, buntate frceasc, iubire. Dac cineva, dup o examinare atent în privinca acestora, marcate în Cuvântul Domnului, poate observa astfel de experience în desf_urare, poate _ti c este acceptat de Dumnezeu în continuare, fiindc are <I>aceast mrturie a Spiritului.</I> <P ALIGN="JUSTIFY">Iar_i, Spiritul mrturise_te c  Oricine este nscut [conceput] din Dumnezeu nu pctuie_te (1 Ioan 5:18). Copilul lui Dumnezeu poate fi supraîncrcat de vechea sa natur (socotit <I>moart</I>, dar nu deplin, nu în realitate moart); el poate fi surprins într-o gre_eal, poate gre_i în judecat sau cuvânt, dar el nu va înclca niciodat <I>cu voia</I> legea divin. Astfel deci, dac inimile noastre pot rspunde c ne place s facem voia lui Dumnezeu _i n-am înclca-o cu voia sau în vreun fel s ne împotrivim ei &#151; c mai degrab vrem s se fac voia lui Dumnezeu _i s se împlineasc planul Su, chiar dac ni s-ar sfrâma cele mai dragi sperance _i ni s-ar rupe fiecare legtur delicat &#151; atunci avem aceast mrturie c spiritul sau mintea noastr este de acord cu mrturia Spiritului Adevrului consemnat aici; _i aceasta este o mrturie nu numai c am fost odat acceptaci în familia lui Dumnezeu, dar c suntem înc în ea. <P ALIGN="JUSTIFY">Spiritul mrturise_te prin Cuvântul lui Dumnezeu, c acei care sunt din poporul Domnului sunt separaci de lume &#151; c sperancele, scopurile _i spiritul, dispozicia lor general sunt diferite.  Dac aci fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru c nu sunteci din lume _i pentru c Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea lumea v ur_te.  De fapt, toci cei care voiesc s triasc în evlavie în Hristos Isus vor fi persecutaci. Ioan 15:19; 2 Tim. 3:12. <P ALIGN="JUSTIFY">Pot inimile noastre mrturisi c aceste cuvinte reprezint propriu-zis experienca noastr în viac? Dac pot, Spiritul (mintea) lui Dumnezeu iar_i mrturise_te astfel împreun cu spiritul (mintea) nostru c suntem ai Lui. S nu uitm <B>((236))</B> nici aceea c lumea despre care vorbe_te Domnul nostru include pe toci cei cu o minte lumeasc, în care spiritul lumii are teren. În zilele Domnului nostru acest lucru a fost adevrat în legtur cu Biserica nominal iudaic: de fapt toate persecuciile Lui au venit din partea celor care pretindeau a fi religio_i. Ca atare, nu trebuie s ne mirm dac toci care merg în urmele Domnului nostru trebuie s aib o experienc la fel de dezamgitoare _i s afle c Spiritul lumii, în forma lui cea mai antagonist, va fi manifestat acolo unde în mod natural l-am a_tepta cel mai pucin &#151; printre cei care pretind a fi copii ai lui Dumnezeu. Religio_ii cei mai de seam din zilele Domnului nostru au fost aceia care L-au numit Beelzebul, princul diavolilor. ^i Spiritul sfânt mrturise_te prin Cuvântul Domnului nostru zicând:  Dac pe Stpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult vor numi a_a pe cei din casa Lui? (Mat. 10:25). Dac, prin urmare, am fost vorbici de ru, datorit identificrii noastre cu Adevrul _i a serviciului nostru pentru el, avem în aceasta o dovad în plus sau o mrturie a Spiritului c suntem pe calea cea bun. <P ALIGN="JUSTIFY">Dac Domnul nostru ar fi dat mâna cu conductorii populari din Biserica iudaic _i S-ar fi abcinut s vorbeasc adevrul în iubire, S-ar fi abcinut s arate doctrinele false din zilele Sale, n-ar fi fost  urât , nici  persecutat , dimpotriv, ar fi fost probabil  înlcat între oameni . Dar, dup cum El Însu_i a spus, mult din  ce este înlcat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu . Luca 16:15. <P ALIGN="JUSTIFY">Dac Domnul nostru ar fi tcut pur _i simplu _i S-ar fi abcinut de la a expune ipocriziile, impostura, rugciunile lungi _i învcturile false ale crturarilor _i fariseilor, fr îndoial c ei L-ar fi lsat în pace, nu L-ar fi persecutat _i nar fi suferit pentru Adevr. La fel este _i cu urma_ii Lui: Adevrul _i cei care au Spiritul Adevrului _i care urmeaz instrucciunea Domnului, lsând lumina lor s strluceasc, î_i vor atrage acum ura _i persecucia din partea unei clase asemntoare. ^i dac unii, pentru acelea_i motive _i în timp ce vor face tot ce vor putea ca s vorbeasc Adevrul în iubire, <B>((237))</B> vor suferi din pricina aceasta, fericici vor fi, pentru c, a_a cum a spus apostolul:  Duhul slavei _i al lui Dumnezeu Se odihne_te peste voi . Ei au aceast mrturie a Spiritului pentru credincio_ia lor pe calea îngust. 1 Pet. 4:14. <P ALIGN="JUSTIFY">Iar_i, Spiritul sfânt mrturise_te, prin mrturia Domnului nostru, c oricine se ru_ineaz de Rscumprtorul _i de Adevrul pe care El l-a dat ca învctur, _i Domnul Se va ru_ina de el când va veni s-^i adune mrgritarele (Marcu 8:38). Prin urmare, oricine î_i gse_te inima atât de cuprins de iubire fac de Domnul _i fac de Cuvântul Su încât îi face plcere, la fiecare ocazie potrivit, s-L recunoasc pe Isus ca Rscumprtorul _i Învctorul su, _i cu credincio_ie s prezinte Cuvântul mrturiei Sale, în acea msur unul ca acesta are _i aceast mrturie a Spiritului sfânt c este copil al lui Dumnezeu _i mo_tenitor al Împrciei. Ace_tia au motiv s se bucure în fgduinca Învctorului c ei sunt chiar de felul celor pe care El va fi bucuros s-i mrturiseasc înaintea Tatlui Su _i înaintea sfincilor îngeri. Dar, dac cineva nu are aceast mrturie &#151; dac, dimpotriv, inima lui mrturise_te c se ru_ineaz de Domnul, se ru_ineaz s mrturiseasc faptul c este urma_ al Lui, se ru_ineaz de  fracii Lui, membrii corpului Su, _i se ru_ineaz s mrturiseasc doctrinele pe care El le-a dat ca învctur &#151; oricine are aceste experience, are mrturia Spiritului c dac aceast stare de lucruri nu se schimb, Domnul Se va ru_ina de el la a doua venire a Sa _i nu-l va mrturisi înaintea Tatlui _i a sfincilor Si mesageri. <P ALIGN="JUSTIFY">Mai departe, Spiritul sfânt mrturise_te c  Oricine este nscut [conceput] din Dumnezeu <I>biruie</I> lumea; _i ceea ce câ_tig biruinca asupra lumii este <I>credinca</I> noastr (1 Ioan 5:4). S ne examinm inimile, spiritele, mincile în lumina acestei mrturii a Spiritului sfânt. Suntem noi biruitori, conform acestui standard? Standardul este c pentru a fi ai Domnului nu trebuie s fim în armonie cu lumea, trebuie s fim în conflict cu ea &#151; cu scopurile ei, sperancele ei, ambiciile ei. Ideea de conflict este concinut în expresia  biruie lumea . ^i putem u_or vedea c nimeni nu poate fi biruitor al lumii <B>((238))</B> dac este în simpatie _i legtur cu ea _i cu spiritul ei general de egoism, mândrie, ambicie etc. <P ALIGN="JUSTIFY">Înainte de a hotrî clar dac biruim lumea sau nu, s observm c noi nu trebuie s biruim lumea nici prin flatare, nici prin a ne altura la nebuniile ei _i a încerca s le dm o turnur religioas; nu trebuie nici s biruim lumea angajându-ne în vreo lucrare moral sau religioas, cum ar fi a preda la o _coal duminical, sau a ajuta sracii, sau a ne altura unei biserici sectare. În nici unul din aceste moduri nu ne indic sau nu ne  mrturise_te Domnul c putem birui lumea. Declaracia Lui, c biruinca care biruie lumea este <I>credinca</I> noastr, este clar. Spiritul mrturise_te astfel c pentru a fi biruitori trebuie s  umblm prin <I>credinc</I>, nu prin vedere . Trebuie s privim nu la lucrurile care se vd &#151; popularitate, spectacol lumesc, importanc de