ÿþ<HTML> <HEAD> <TITLE> Noua Creacie - Privilegiile _i obligaciile Noii Creacii </TITLE> </HEAD> <BODY> <FONT FACE="ARIAL"> <P ALIGN="CENTER"> <B>((485))</B> </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>Noua Creacie - Privilegiile _i obligaciile Noii Creacii<BR> cu privire la cstorie, precum _i la alte lucruri</B> </P> <HR> <P ALIGN="CENTER"> STUDIUL XII<BR> </P> <BLOCKQUOTE> <P ALIGN="JUSTIFY"> Diferite obligacii ale Noii Creaturi --  Toci sunteci una în Hristos Isus&quot; -- Asocierea fr discriminare nu este implicat aici -- Brbatul _i femeia în ordinea divin -- Pozicia de cap a brbatului nu înseamn tiranie -- Cstoria Noii Creacii -- Sfaturi pentru Noile Creaturi în diferitele condicii ale unirii prin cstorie -- În eventualitatea prsirii -- Con_tiinca, proba final -- Fameni, fecioare, celibat --  Numai în Domnul&quot; -- Responsabilitci printe_ti </P> </BLOCKQUOTE> <P ALIGN="JUSTIFY"> <I> Voi toci care aci fost botezaci pentru Hristos, v-aci îmbrcat cu Hristos. Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este nici parte brbteasc, nici parte femeiasc, fiindc toci sunteci una în Hristos.&quot;</I> Gal. 3:27, 28. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Noua Creatur const la început numai din <I>voinca</I> nou-conceput, care are promisiunea unui corp nou, perfect, spiritual la înviere, dac se va dovedi loial obligaciilor sale prin legmânt fac de Domnul. Legea Iubirii o oblig mai întâi de toate fac de Dumnezeu _i înseamn supunere foarte sincer fac de voinca divin în toate lucrurile. A doua obligacie a sa este fac de fracii si din Noua Creacie, s le fac bine. A treia obligacie a sa este s fac bine tuturor oamenilor dup cum are ocazia _i dup cum permit primele dou obligacii. De_i Noua Creatur, noua voinc, n-are propriul su corp prin care s lucreze _i s se pregteasc, ea nu este fr corp, deoarece, ca succesor al voincei crnii _i al mincii naturale, ea se bucur, ca parte a bunurilor ei, de privilegiile _i obligaciile corpului natural în care trebuie s locuiasc temporar _i care este singurul mijloc prin care se poate manifesta. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Chiar dac trupul uman ar fi perfect în toate amnuntele, noua voinc ar avea dificultci în legtur cu folosirea lui, fiindc este din pmânt, pmântesc. El este adaptat la <B>((486))</B> condiciile pmânte_ti, iar ambiciile _i dorincele lui sunt pmânte_ti, oricât de curate _i nobile ar fi ele, în timp ce ambiciile _i dorincele voincei noi sunt de inspiracie cereasc prin fgduincele nespus de mari _i scumpe ale mesajului divin. Exact acesta a fost cazul cu Domnul nostru Isus, al crui corp a fost  sfânt, nevinovat, fr pat, desprcit de pcto_i&quot;. El, cu toate acestea, conform legmântului Su _i conform condiciilor în care natura nou a crescut _i a fost pregtit pentru corpul cel nou la înviere, a fost obligat s-^i rstigneasc carnea -- s i se opun, s-o devoteze, s-o fac asculttoare _i supus voincei Sale noi. Chiar _i gusturile, preferincele _i dorincele Sale naturale cuvenite trebuiau s fie sacrificate ori de câte ori veneau în conflict cu voinca Tatlui, cu aranjamentul Tatlui, cu îndrumrile Lui providenciale, iar acestea includeau sacrificarea crnii, chiar pân la moarte, ca fiind necesar adoptrii depline a Noii Creaturi _i glorificrii Sale pe plan divin. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Membrii subordonaci ai Noii Creacii, Preocimea Împrteasc, având corpuri imperfecte, ale cror sacrificii n-ar fi acceptabile pentru Dumnezeu fiindc sunt cu defecte, pctoase, imperfecte, trebuie mai întâi de toate s fie îndreptcici prin sacrificiul Domnului lor Isus. Prin meritul isp_irii Sale, pcatele _i imperfecciunile corpurilor lor muritoare sunt acoperite _i nu le mai sunt imputate, _i astfel într-un sens socotit corpurile lor devin acceptabile ca sacrificii. Apostolul declar despre aceast <I>îndreptcire</I>, zicând:  V îndemn, dar, fracilor, pentru îndurrile lui Dumnezeu (în acoperirea pcatelor voastre prin credinc în Cristos), s aduceci trupurile voastre ca o jertf vie, sfânt, plcut lui Dumnezeu; aceasta este slujirea voastr înceleapt&quot;. Rom. 12:1. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Când a avut loc aceast jertfire a crnii noastre <I>socotit îndreptcit,</I> am fost concepuci individual de Spirit ca s fim fii ai lui Dumnezeu -- fii pe planul spiritual, în loc de a fi pe plan uman. Atunci <I>voinca</I> consacrat a fost acceptat _i _i-a început existenca ca Nou Creatur, care trebuie s prospere în msura în care rmâne loial lui Dumnezeu _i legmântului de a-_i sacrifica trupul muritor _i interesele lui. Trupul muritor astfel sacrificat _i socotit mort cu Cristos <B>((487))</B> trebuie s fie atât de  viu&quot; sau însuflecit de <I>noua voinc</I> (Noua Creatur), atât de controlat de ea, încât se spune c restul viecii este în mod figurativ o viac a învierii. Despre Noua Creatur, noua voinc, lucrând în _i prin aceste corpuri muritoare, se spune în mod figurativ c este înviat cu Cristos _i trie_te pentru lucrurile de sus, le caut. Col. 3:1. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul se refer la aceast înnoire a viecii sau înviere figurativ, în care voinca nou folose_te corpul muritor în serviciul divin, zicând:  ^i dac Duhul Celui care a înviat pe Isus dintre cei morci locuie_te în voi, Cel care a înviat pe Hristos Isus dintre cei morci va învia (însufleci) _i trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Su care locuie_te în voi&quot; (Rom. 8:11). Ca atare, în msura în care voinca nou câ_tig astfel controlul corpului nostru muritor _i-l folose_te în viaca prezent ca pe cel mai bun înlocuitor al corpului spiritual _i singurul pe care-l are, acesta nefiind primit înainte de înviere -- în aceea_i msur n-ar fi nepotrivit s considerm corpul muritor al Noii Creacii ca înlocuitor temporar al corpului spiritual a_teptat. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar toat aceast chestiune a <I>socotirii</I> este spiritual _i este înceleas _i apreciat numai de ctre cei concepuci de Spirit, crora li se permite astfel s vad problema din punct de vedere divin. Din punctul de vedere al lumii toate acestea sunt neadevrate, ireale -- o  nebunie&quot;. Ei vd o diferenc în scop, ambicie _i conduit, dar nu _tiu cum s-o interpreteze. Ei sunt înclinaci s-o considere o toan, sau o manie, sau o atitudine de  superioritate moral&quot;, sau o ipocrizie. Nu putem nega c dup toate aparencele exist aceste diferite contrafaceri ale Noii Creaturi -- neghina, având o asemnare exterioar cu grâul, dar deosebindu-se în inim. Noua Creatur nu trebuie s fie surprins sau dezamgit c nu este înceleas de lume, ci s-_i aminteasc sfatul divin, c lumea nu ne cunoa_te întocmai cum nu L-a cunoscut nici pe Domnul nostru. Este o prob a fidelitcii noastre fac de Dumnezeu faptul c mersul în urmele lui Isus va trebui s aduc dezapreciere din partea celor pe care-i iubim _i a cror apreciere este racional s-o dorim. Faptul c prietenia _i aprecierea lumii înseamn vrjm_ie cu Dumnezeu _i <B>((488))</B> neloialitate fac de legmântul de consacrare, trebuie s rezolve problema pentru Noile Creaturi. </P> <P ALIGN="CENTER">  Trebuie s fiu sincer fac de Domnul meu<BR> Care m-a cumprat cu sângele Su.&quot; </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Investigacia noastr prezent este în legtur cu modul cuvenit de conduit al acestor Noi Creaturi, al acestor voince noi care lucreaz în _i prin aceste corpuri consacrate, care dup trup au anumite relacii cu alte fiince umane _i de aceea anumite responsabilitci fac de ele. Voinca lui Dumnezeu este ca Noua Creatur s respecte aceste obligacii ale crnii sale muritoare în toate chestiunile de dreptate -- în onestie, în datorie, în responsabilitcile care în mod cuvenit îi revin crnii sale muritoare. Prin urmare, în condiciile prezente Noua Creatur nu poate face în toate lucrurile cum ar prefera, ci în anumite afaceri trebuie s fie guvernat de obligaciile crnii, deoarece porunca divin este:  Urmrici ce este bine înaintea tuturor oamenilor&quot; _i:  Dac cineva nu poart de grij de ai si . . . a tgduit credinca _i este mai ru decât un necredincios&quot;. Rom. 12:17; 1 Tim. 5:8. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În vederea acestor fapte, se va vedea imediat c voinca nou are o sarcin grea în faca ei: (1) S fie plcut lui Dumnezeu în îndeplinirea sacrificrii crnii; (2) s discearn clar care pofte _i cerince ale relaciilor dup carne s fie luate în considerare _i s fie îngduite; (3) în ce msur aceste cerince _i concesii pot fi acceptate în mod cuvenit fr a înclca _i anula legmântul -- care este spre viac sau spre moarte --  Cci dac trici potrivit firii pctoase, veci muri; dar dac, prin Duhul, faceci s moar (omorâci) faptele trupului, veci tri&quot; -- în cele din urm veci ajunge la perfecciune la înviere. Aici se isc alt dificultate. Carnea nu moare de bun voie: ea trebuie omorât de ctre voinc, minte, Noua Creatur; _i astfel, aflând c trebuie fcute anumite îngduince, potrivit voincei lui Dumnezeu, carnea este foarte dispus s profite de aceste îngduince _i s pretind nu doar îngduinc mai mare în privinca  lucrurilor necesare&quot;, ci _i libertci _i drepturi în privinca celor care nu <B>((489))</B> sunt obligatorii _i care ar sta în calea sacrificiului la care s-a angajat prin legmânt. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Aceste strduince ale corpurilor noastre muritoare, uneori de a scuza pcatul alteori de a evita sacrificiul, cauzeaz Noii Creaturi nedumeriri frecvente _i nu arareori poticneli temporare, pân când treptat afl tot mai mult despre caracterul în_eltor al crnii sale _i despre slbiciunile ei, _i cre_te treptat în har _i în încelepciunea care vine de sus, câ_tigând tot mai mult autoritate în cinerea corpului <I> în stpânire&quot;</I> -- în supunere fac de mintea cea nou (1 Cor. 9:27). Astfel, adesea prin experienc amar, Noua Creatur învac s aprecieze declaracia din Cuvântul Domnului, c inima natural, voinca crnii, de_i este omorât _i nu mai are controlul în nici un sens, este  nespus de <I>în_eltoare</I>&quot; _i uneori  dezndjduit de rea&quot;, precum _i dezndjduit de sârguincioas în strduinca ei de a înltura conducerea voincei noi _i astfel de a distruge Creatura Nou -- cu scopul ca vechea creatur s fie reînsuflecit _i s umble conform crnii _i nu conform Spiritului. </P> <P ALIGN="CENTER">Asocierea nepotrivit nu este implicat aici </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Domnul ne învac clar prin apostol c preferincele _i favorurile Sale sunt la fel pentru toate Creaturile Noi -- conform zelului lor, conform iubirii lor fac de El _i fac de principiile reprezentate în El; iar condiciile de sex, ras, culoare etc. ale corpului muritor n-au nici o importanc pentru El în judecarea poporului Su, în aprecierea lor _i în distribuirea rsplcilor finale. Cunoscând felul cum prive_te Tatl aceast problem, întreaga Creacie Nou trebuie s-o priveasc similar, trebuie s aprecieze pe toate Creaturile Noi în Cristos Isus ca  fraci&quot;, trebuie s aib o afecciune blând fac de toci, trebuie s caute s serveasc pe toci, nu trebuie s cunoasc nici o prtinire printre fraci, decât aceea pe care Însu_i Domnul a artat-o -- prin aceea c a favorizat _i onorat pe cei care au artat cea mai mare msur de zel pentru cauza Sa. Dar toat aceast imparcialitate, aceast <B>((490))</B> ignorare a sexului, culorii, rasei etc. este pentru noi ca _i Creaturi Noi, _i numai parcial afecteaz corpurile noastre muritoare _i relacia lor unele cu altele _i cu lumea. Ca atare, decenca conduitei _i a relaciilor între sexe trebuie s fie mencinut de ctre Noua Creacie. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Ace_tia trebuie s aib într-adevr o msur mai mare de încelepciune _i prudenc decât lumea, fiindc sunt concepuci pentru spiritul unei minci sntoase. În consecinc, ar trebui s-_i dea seama c în calitate de Nou Creacie, care caut s umble nu potrivit crnii ci potrivit Spiritului, ar fi cuvenit ca ei s fie înc _i mai atenci decât cei lume_ti, oamenii naturali, în privinca slbiciunii crnii lor _i în privinca cuviincei anumitor limite de conduit potrivit, modestie, rezerv etc. între sexe. În msura în care Noile Creaturi caut viaca spiritual _i în msura în care î_i dau seama c apetitul sexual se rzboie_te cu interesele Noii Creacii, în aceea_i msur ar trebui s se strduiasc, chiar mai mult decât lumea în general, s fac pentru picioarele lor crri drepte _i s ridice bariere cât se poate de multe _i de mari între ei _i ispite. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Acela_i argument se aplic _i la deosebirile rasiale. Exist o legtur a Spiritului _i o unitate a Spiritului care este complet diferit de legtura _i unitatea în trup. Noi credem c interesele Noii Creacii vor fi în general conservate prin mencinerea unei msuri de separare în trup, din cauz c idealurile, gusturile, poftele, dispoziciile etc. unei rase sunt din necesitate mai mult sau mai pucin în conflict cu idealurile etc. alteia; ca atare, cele câteva rase ale omenirii vor gsi c interesele spirituale ale Noilor Creaturi sunt cel mai bine pstrate printr-o msur de separare. În aceast privinc nu va exista nici o dificultate dac se va vedea clar distinccia între Noile Creaturi _i trupurile de carne. Dup cum cuvintele apostolului, de la începutul acestui capitol, n-ar scuza conviecuirea fr discernmânt a brbacilor cu femeile, pe motivul c ei sunt  toci una&quot;, o frcie în Cristos Isus, tot a_a ele n-ar trebui încelese nici c implic amestec nepotrivit între diferitele rase. Ni se prezint îns standardul aprecierii <B>((491))</B> _i legturii spirituale, precum _i al obligaciei fac de toci în chestiuni atât spirituale cât _i materiale. </P> <P ALIGN="CENTER">Brbatul _i femeia în ordinea divin </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul declar c  Hristos este Capul oricrui brbat, c brbatul este capul femeii _i c Dumnezeu este Capul lui Hristos&quot; (1 Cor. 11:3). Aceasta este învctura constant a Scripturilor. Dup cum arat apostolul, intencia divin a fost ca brbatul s aib calitatea de cap, ceea ce este indicat prin crearea întâi a brbatului _i apoi a femeii, ca parte separat din el. Apostolul discut tocmai acest subiect _i cuvintele sale sunt:  Brbatul . . . fiind imaginea _i slava lui Dumnezeu; dar femeia este slava brbatului. Cci nu brbatul este din femeie, ci femeia din brbat; _i nu brbatul a fost creat pentru femeie (s-i fie ajutor), ci femeia pentru brbat (s-i fie ajutor). De aceea . . . femeia trebuie s aib pe cap un semn al autoritcii asupra ei&quot;. 1 Cor. 11:7-12. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Se va observa c acesta nu este un argument cu privire la relacia existent prin contract între soci _i socii, ci unul mai larg, bazat pe relacia între sexe potrivit cu ordinea creaciei _i intenciei divine. Nimic din ceea ce spune apostolul aici, sau din ceea ce poruncesc Scripturile în alt parte, nu d nici o sugestie c brbatul este stpânul iar femeia este sclava lui, idee gre_it care pare a fi suscinut uneori, dar, credem noi, niciodat de ctre cei care au  gândul lui Hristos&quot;. În prezent, în aranjamentul divin familia este unitatea, _i fiecare brbat când ajunge la majorat are privilegiul s-_i întemeieze o familie, trebuind ca el se fie cap rspunztor _i reprezentant înaintea lui Dumnezeu _i a oamenilor. </P> <P ALIGN="CENTER">Pozicia de cap a brbatului nu înseamn tiranie </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Faptul c aceast pozicie de cap nu implic tiranie este evident din cuvintele apostolului, c Cristos este Capul Bisericii, Capul brbatului, _i din cuvintele lui în continuare, c Dumnezeu, Tatl, este Capul lui Cristos. Noi nu gsim nici o tiranie nici în relacia Fiului cu Biserica, nici în relacia <B>((492))</B> Tatlui cu Fiul. Pozicia de cap îns implic o responsabilitate, o sarcin, o grij, o prevedere. Astfel Tatl ceresc a fcut pregtiri pentru Fiul, _i glorioase pregtiri au fost acestea. Este adevrat, ducerea la îndeplinire a planului divin a implicat suferinc _i sacrificiu din partea Fiului, dar iubitorul Tat n-a fcut planul mai greu, mai sever decât a fost necesar pentru executarea scopului Su mare _i minunat, la care Fiul, acum înlcat mai presus de stpâniri, de puteri _i de orice nume care este numit, este prta_ atât de onorabil. Fiul S-a bucurat în privilegiul pe care l-a avut de a Se jertfi _i a asculta de planul Tatlui, _i El Se bucur _i în gloriile în care a intrat _i în cele care vor veni. Astfel este _i calitatea de cap a Domnului Isus peste Biseric. Pozicia Sa de cap, departe de a însemna pentru noi tiranie, este sinonim cu iubirea, grija _i ajutorarea fac de toci membrii Noii Creacii. Tot a_a, pozicia de cap a socului peste socie _i copii înseamn responsabilitate, grij special, ca unul care pregte_te, prevede, aranjeaz, protejeaz, îndrum, d exemplu. O, dac toci tacii _i-ar vedea în mod cuvenit datoriile lor, responsabilitcile lor, privilegiile lor prin natur, prin aranjament divin; _i vzându-le s le foloseasc _i s nu abuzeze de ele! </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Când citim în Geneza, ca parte din blestemul sau condamnarea asupra mamei Eva _i indirect asupra tuturor fiicelor ei, cuvintele:  Dorinca ta se va cine dup socul tu _i el va stpâni (Cornilescu -- n. e.) peste tine&quot;, _i apoi vedem cum a fost exercitat aceast stpânire pretutindeni în lume, gsim c în multe cazuri aceasta a fost o stpânire tiranic, iar puterea mincii _i naturii brbatului deczut a fost adesea exercitat spre dauna sociei _i copiilor în loc s fie spre mângâierea _i avantajul lor. Toci brbacii _i toate femeile bune _i nobile trebuie s dezaprobe o astfel de stare de lucruri; _i nu putem presupune decât c un astfel de abuz de putere este respingtor _i josnic în ochii Creatorului. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Abuzul de putere fizic _i mintal din partea unor soci _i taci a avut ca rspuns propria lor nefericire _i degradarea general a omenirii; pentru c, de_i femeia este prin natur <B>((493))</B> înclinat s priveasc spre un cap _i s caute _i s asculte de ceea ce ea recunoa_te a fi o autoritate dreapt ( dorinca dup socul ei&quot;), totu_i abuzurile de conducere _i exemplele rele date unul altuia au deviat în msur considerabil ceea ce a fost _i înc mai este substratul dispoziciei naturale a femeii. Obligat de necesitate s se apere împotriva cerincelor iracionale ale tiraniei _i egoismului, rezultatul general a fost demoralizator pentru toat omenirea, a_a încât de_i ordinea natural _i scriptural este foarte general recunoscut, nici brbacii nici femeile în general nu _tiu cum s se adapteze la starea prezent dezordonat _i dezorganizat a afacerilor sociale. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Ca urmare, gsim adesea brbaci deczuci zbtându-se dup stpânire _i pozicie de cap pentru care sunt cu totul incompetenci, cu scopul de a o folosi abuziv în interese egoiste, în acela_i timp nerecunoscând _i neapreciind autoritatea _i responsabilitatea lor cuvenit ca protectori ai familiei. Vedem femei, de asemenea degradate _i egoiste, înclinate nu numai s se revolte împotriva unei conduceri iracionale _i necuvenite, ci chiar s conteste orice propunere, s se tocmeasc _i s se certe în privinca ei; _i de_i nu pretind c întrecin familia, totu_i încearc, direct sau indirect, s uzurpe autoritatea capului cminului, s preia _i s decin controlul pungii _i familiei. Oriunde predomin aceste condicii, fiind contrare intenciei _i aranjamentului divin, ele produc mai curând sau mai târziu roade mai mult sau mai pucin amare -- oricât de încelepte sau necesare ar prea ele la vremea respectiv. Roadele pa_nice ale dreptcii pot fi a_teptate numai prin urmarea ordinii divine naturale. S-ar putea argumenta c în starea de lucruri actual necazul de genul acesta este inevitabil; c brbatul egoist va trece peste limitele ordinii _i intenciei divine, iar femeia egoist va face la fel; c, prin urmare, pacea, ordinea _i binecuvântarea intencionate pentru omul perfect nu pot fi realizate niciodat de ctre copiii lui deczuci _i c singurul remediu care se întrevede pentru necazul actual al familiei umane, venit <B>((494))</B> prin cderea lui Adam _i prin nesocotirea planului divin, este restabilirea. Cu aceasta noi suntem de acord _i ne alturm din inim la rugciunea Domnului:  Vie Împrcia Ta, fac-se voia Ta precum în cer a_a _i pe pmânt&quot;. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Acum nu analizm posibilitatea de a face ordine în dezordinea din omenire, ci aranjamentul cuvenit _i calea în viac pentru Noua Creacie în legtur cu casa, familia etc. -- precum _i datoriile unuia fac de altul ca soci _i socii, princi _i copii. Am putea, destul de cuvenit, s considerm acest subiect sub titlul datoriile _i obligaciile brbacilor _i femeilor cre_tine, dac termenul cre_tin nu _i-ar fi pierdut mult din sensul lui inicial, încât acum se încelege c se refer la orice persoan care nu este nici evreu nici pgân. Strict vorbind, cuvântul cre_tin, care desemneaz pe unul care crede în Isus din Nazaret _i-L urmeaz, este aplicabil numai la Noua Creacie. Din cauz c abaterea este atât de obi_nuit, atât de general, noi cinem atât de mult s-i distingem pe credincio_ii cu adevrat consacraci ca fiind Noua Creacie. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul arat clar c legtura de cstorie printre oameni este intencionat sub aranjamentul divin s fie o imagine sau o ilustracie a legturii între Cristos _i Biseric, Mireasa Sa -- corpul Su. Limbajul este foarte explicit: </P> <P ALIGN="JUSTIFY">  Sociilor, fici supuse socilor vo_tri, ca Domnului, cci socul este capul sociei, dup cum _i Hristos este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. ^i dup cum Biserica este supus lui Hristos, tot a_a _i sociile s fie supuse socilor lor în toate. Socilor, iubici-v sociile, dup cum _i Hristos a iubit Biserica _i S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinceasc, curcind-o prin splarea cu ap prin Cuvânt, ca s înfci_eze înaintea Sa aceast Biseric slvit, fr pat, fr încrecitur sau altceva de felul acesta, ci sfânt _i fr defect. Tot a_a sunt datori _i brbacii s-_i iubeasc sociile, ca pe trupurile lor. Cine-_i iube_te socia se iube_te pe sine însu_i. Cci nimeni nu _i-a urât vreodat trupul su, ci-l hrne_te _i-l îngrije_te cu drag, ca _i Hristos Biserica; pentru c noi suntem mdulare ale trupului Su. De aceea va lsa omul pe tatl su _i pe mama sa _i se va lipi de socia sa _i cei doi vor fi un singur trup. Taina aceasta este mare; dar vorbesc <B>((495))</B> despre Hristos _i despre Biseric. Încolo, fiecare din voi s-_i iubeasc socia ca pe sine _i socia s se team de soc&quot;. Efes. 5:22-33. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Faptul c unirile tipice sunt în general atât de imperfecte _i nesatisfctoare nu anuleaz ideea c s-a intencionat ca mariajul s fie un tip, întocmai cum _i multe din sacrificiile israelicilor au fost imperfecte _i nesatisfctoare, dar cu toate acestea constituie tipuri ale sacrificiului adevrat. Noua Creacie trebuie s aprecieze cu mult mai mult cstoria tipic, pmânteasc _i datoriile _i responsabilitcile ei cuvenite, datorit aprecierii ei fac de unirea antitipic între Cristos _i Biserica Sa. Considerat astfel, fiecare brbat cre_tin gse_te cea mai mare exemplificare posibil a datoriilor _i responsabilitcilor sale fac de socia sa în grija Domnului fac de Biseric _i fac de fiecare interes al ei, pmântesc, spiritual, prezent _i viitor, pân la sacrificarea viecii Sale pentru ea. La fel socia, apreciind datoriile _i responsabilitcile Bisericii fac de Domnul, discerne un ideal mai înalt al datoriei _i relaciei sociei cu socul ei, ca ajutor al lui. Dar nu trebuie s a_teptm ca aceste relacii deosebite _i aplicarea lor cuvenit s poat fi discernute clar decât de ctre cei care au mintea lui Cristos. Ca atare, de_i îndemnm pe toci care contracteaz legtura cstoriei s realizeze cât pot de mult idealul divin, notm totu_i c nimeni nu poate încelege, aprecia _i aplica toate principiile _i idealurile legate de acest tip, decât cei care au fost concepuci de Spirit -- Creacia Nou -- fiindc numai ace_tia au mintea lui Cristos. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Se poate spune c indivizii din rasa uman nefiind deczuci toci în acela_i grad, adeseori se întâmpl ca socia s posede calitci ale mincii _i inimii superioare celor ale socului ei. Atunci se ridic întrebarea, n-ar trebui ca în asemenea împrejurri o astfel de socie, înzestrat cu talente, judecat _i capacitci superioare, s fie privit ca _i cap al familiei, iar socul ca _i ajutor? Noi rspundem, nu. Ordinea divin ar fi desconsiderat în astfel de cstorie, deoarece nici o femeie n-ar trebui s ia în cstorie un brbat mai <B>((496))</B> prejos decât ea în caracter _i talente -- unul spre care ea n-ar putea privi în mod cuvenit ca spre  capul&quot; ei. ^i nici un brbat n-ar trebui s ia în cstorie pe o femeie superioar lui. N-ar trebui nici ca unul care a devenit Nou Creatur în Cristos Isus s se înjuge la un jug nepotrivit cu unul care este înc din pmânt, pmântesc -- nu conteaz cât de nobil _i onorabil ar putea fi persoana. C Noua Creatur trebuie s se cstoreasc <I> numai în Domnul&quot;</I> este un sfat care n-ar trebui ignorat, _i nesocotirea lui a adus dificultci grave multora din poporul Domnului. </P> <P ALIGN="CENTER">Cstoria Noilor Creaturi </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Totu_i, odat ce legtura de cstorie s-a încheiat, este prea târziu pentru regrete, _i pentru copilul lui Dumnezeu nu rmâne decât s-_i duc la îndeplinire legmântul de cstorie fr rezerve, în liter _i spirit, în msura capacitcii lui sau a ei. Dac amândoi sunt Creaturi Noi _i cstoria este potrivit, n-ar trebui s fie nici o dificultate pentru nici una din prci în a decide asupra aranjamentelor _i reglementrilor cuvenite ale casei: totu_i, trebuie s fie luat cu grij în considerare _i compatibilitatea dispoziciei naturale _i a gusturilor. Adevratul soc cre_tin, având mintea lui Cristos, î_i va iubi socia, î_i va aminti c s-a angajat prin legmânt s-o iubeasc, s aib grij de ea, s-o aprovizioneze nu numai în privinca necesitcilor fizice, ci _i a hrnirii inimii _i a sentimentelor. Un astfel de soc nu va simci c s-a achitat de datorie prin asigurarea ei doar cu necesitcile _i confortul de hran, îmbrcminte _i adpost, ci î_i va da seama c are obligacia fac de socie s ia în considerare _i interesele ei mintale, morale _i spirituale. El nu va fi satisfcut ca timpul ei s fie absorbit cu totul de datoriile _i grijile familiei, ci, în msura capacitcii, va cuta _i cultivarea mincii ei, a inimii ei -- folosindu-_i calitatea de cap al familiei ca s-i aranjeze în a_a fel afacerile încât ea s aib timp rezonabil pentru prt_ie spiritual _i studiere a Adevrului. Astfel de soc nu va uita c în carnea sa <B>((497))</B> muritoare, ca _i în a restului familiei umane, egoismul este mai mult sau mai pucin înrdcinat _i ca Nou Creatur el va fi atent ca aceast dispozicie s nu le produc greutci sau daune altora -- în special sociei _i copiilor si, care sunt carne din carnea sa _i os din oasele sale. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Pozicia de cap în familie, astfel exercitat în promovarea binelui celor care sunt în grija sa pentru îndrumare, sftuire etc., precum _i pentru asigurarea cu lucrurile necesare, va fi departe de a fi tiranie. Spiritul iubirii într-un astfel de soc nu va ignora nici ceea ce-i place _i ceea ce nu-i place sociei sale _i nici sfatul dat de ea în modul cuvenit. El va recunoa_te c în timp ce Adam cel perfect a posedat toate însu_irile brbciei, separarea Evei a implicat _i separarea unora din aceste însu_iri: el va recunoa_te de asemenea c de_i puterea mincii _i corpului rmâne prin aranjament divin la brbat _i-l face cap al familiei, cu toate acestea, exist însu_iri posedate în mod special de femeie. Smerenia, care aparcine spiritului iubirii, îl va împiedica s fie orb fac de însu_irile vrednice de stim pe care Creatorul le-a destinat femeii _i va recunoa_te c însu_irile inimii _i mincii sale trebuie s fie suplimentate de celelate însu_iri care prin natur exist îndeosebi la femeie. Ca atare, în msura în care are  spiritul chibzuincei&quot;, va dori <I>ajutorul</I> sociei sale, cooperarea ei, opiniile ei, comptimirea ei, iubirea ei, _i le va aprecia mult. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Aceasta îns nu înseamn c a cuta sfatul sociei înseamn ascultare de opiniile ei în toate cazurile: rmâne pentru soc s cântreasc, s analizeze, s cumpneasc, s hotrasc -- dând sentimentelor sociei sale o interpretare cuvenit, racional, binevoitoare. Responsabilitatea de cap este asupra socului _i el nu trebuie s-o evite. Ea este, prin obligacie divin, parte din administrarea lui, pentru care va fi chemat în cele din urm s dea socoteal. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">La fel socia, care este Creatur Nou _i care s-a cstorit <I> în Domnul&quot;</I>, _i care, dup ce a exercitat puterea de judecat cuvenit, a fcut o cstorie bun, n-ar prea trebui s aib dificultate în a recunoa_te datoriile, responsabilitcile _i <B>((498))</B> privilegiile poziciei ei dup trup.  Socia s se team de soc&quot;, spune apostolul. Ea nu trebuie s a_tepte de la alcii din afar s-i atrag atencia c este deficitar în privinca respectului ei ca socie fac de soc, nici s a_tepte ca socul s-i indice faptul c el crede c nu-l trateaz cu respectul cuvenit lui conform legmântului de cstorie _i conform descrierii scripturale a datoriilor unei socii. Dimpotriv, privind în jurul ei s vad care-i sunt responsabilitcile _i datoriile de socie, s caute s-_i respecte socul _i s-_i dea seama c sensul angajamentului su de cstorie conform Scripturilor înseamn tocmai acest lucru -- indiferent ce ar putea însemna acesta conform lumii _i diferitelor concepcii omene_ti. Respectul fac de soc înseamn mult _i intr de fapt în toate afacerile viecii, atingând _i influencând fiecare fapt, cuvânt _i gând în privinca casei _i intereselor ei. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul Petru atrage atencia asupra acestei probleme într-un limbaj cumva similar, zicând:  Sociilor, fici supuse _i voi socilor vo_tri . . . în frumusecea nepieritoare a unui duh blând _i lini_tit, care este de mare prec înaintea lui Dumnezeu. Cci a_a se împodobeau odinioar sfintele femei care ndjduiau în Dumnezeu, fiind supuse socilor lor, ca Sara, care asculta pe Avraam _i-l numea domnul ei&quot; (1 Pet. 3:1-6). Dup cum brbatul care-_i cinste_te socia se cinste_te pe el însu_i, tot a_a femeia care-_i respect socul se onoreaz pe ea îns_i. Dar acest respect fac de soc, ca domn, stpân sau cap al casei, nu înseamn robie, deoarece Biserica nu ocup o pozicie slugarnic fac de Domnul, nici n-are o fric slugarnic, ci un respect din iubire, din devotament -- _i acesta este exemplul. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Acest respect fac de soc nu înseamn c socia nu trebuie s-_i foloseasc judecata _i nu poate aduce la cuno_tinca socului încercri sau greutci sau poveri prea grele pentru ea etc., dar prezentarea opiniilor, sperancelor _i dorincelor ei nu trebuie s fie sub form poruncitoare, ci în mod respectuos, care s-i recunoasc pozicia de cap a socului _i s caute s fie fericit _i mulcumit cu deciziile lui dup ce i-a prezentat gândurile asupra unor subiecte de interes <B>((499))</B> reciproc. Ea trebuie s caute s fie atât de plin de consideracie, atât de înceleapt în administrarea afacerilor casei pe care i le-ar încredinca socul, încât s-i câ_tige tot mai mult încrederea _i s fie tot mai capabil s îndeplineasc datoriile importante ale unui ajutor în cas, fie c ele sunt mici, fie c sunt mari. Gândul c este un ajutor pentru soc _i dorinca de aprobare din partea lui se va vedea c este în armonie strict cu sugestia apostolului în privinca atitudinii cuvenite a Bisericii fac de Domnul, în credincio_ie _i în dorinca de a-I avea aprobarea. Dar dup cum pentru Biseric ar fi o nelegiuire s ignore Capul, pe Domnul, în oricare msur în legtur cu lucrarea _i cu interesele ei, tot a_a socia ar trebui s simt c ar fi o nelegiuire _i o înclcare a legmântului ei dac ar încerca s reglementeze casa pmânteasc _i în vreo msur s-l ignore pe acela pe care s-a angajat s-l respecte ca _i cap al familiei. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În cazul Noilor Creaturi care nu formeaz o pereche potrivit -- unde socia este în mod evident superioar -- exist pericolul dificultcii în aranjarea afacerilor. Dac socia are judecat mai bun în privinca conducerii casei, în privinca cheltuirii banilor, în privinca educrii copiilor etc., ea nu are ca atare libertatea s-_i asume pozicia de cap al familiei, s-i porunceasc socului _i s-l îndrume ca _i cum el ar fi unul dintre copiii ei sau un servitor. Astfel de înclcare a aranjamentului divin va produce desigur dezavantaj spiritual, dac nu financiar _i material, nu numai pentru brbat, ci _i pentru femeie. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În asemenea condicii brbatul _i-ar pierde treptat pucina brbcie pe care o posed, ar ceda treptat totul în mâna sociei _i ar deveni numai unealta ei, robul ei, care s se îngrijeasc de trai _i s-i împlineasc poruncile. Astfel de stare n-ar fi avantajoas pentru soc ca Nou Creatur; astfel de degradare a crnii lui ar reacciona desigur nefavorabil asupra lui, l-ar despiritualiza _i i-ar împiedica cre_terea în har, în cuno_tinc _i în serviciul Adevrului. ^i asupra sociei efectul s-ar dovedi duntor în msura în care s-ar urma <B>((500))</B> calea gre_it -- mult sau pucin. Dac ar fi un caz extrem -- când socul ar lsa responsabilitcile lui s cad asupra ei, sau când ea le-ar prelua treptat din mâinile lui -- socia ar simci greutatea acestora pe lâng datoriile ei de mam; _i în încercarea ei de a fi atât soc cât _i socie, atât tat cât _i mam, în mod sigur ea ar deveni mai mult sau mai pucin  femeie de afaceri&quot;, ar fi mai mult sau mai pucin încrezut _i con_tient de sine. Prietenii ei ar putea s-i admire tria de caracter pe care o manifest _i ar putea s considere c direccia în care merge este inevitabil -- ar putea chiar s-o încurajeze _i s-o suscin ca pe un exemplu ludabil de femeie hotrât, dar nici unul din ei n-ar <I>iubi-o</I> cum ar fi iubit-o dac s-ar fi dezvoltat pe linia adevratei femei _i adevratei socii. Mai mult, însu_irile crnii cultivate printr-un astfel de curs ar reacciona nefavorabil asupra ei ca Nou Creatur în Cristos, _i, fr s-_i dea seama, ar deveni mai pucin spiritual _i mai con_tient de sine în lucruri care aparcin de Biseric. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Calea cuvenit de urmat în asemenea caz de cstorie nepotrivit între Creaturile Noi este ca socul s-_i spun: Mi-am luat o socie contra aranjamentului divin. Mi-am expus astfel fericirea casei unui mare risc. Singura mea cale este acum s m strduiesc dup cele mai bune capacitci pe care le am s m ridic la idealul meu cel mai înalt de soc adevrat -- s m modelez cât pot de mult dup exemplul Domnului. Voi avea nevoie s fiu cu atât mai atent, cu fiecare cuvânt _i fapt a mea -- s caut cu atât mai serios încelepciunea care vine de sus, ca s pot îndeplini mai bine datoriile de cap al acestei case, pentru care îmi dau seama c nu sunt calificat din punct de vedere natural. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Socia în astfel de caz trebuie s-_i spun: Am neglijat reglementarea divin _i m-am cstorit nepotrivit, încât nu pot s-mi respect socul, ci instinctiv îmi dau seama c-i sunt superioar în înzestrarea natural. Trebuie s-o scot la capt cum pot mai bine. Trebuie s-mi fac partea cu credincio_ie; _i în msura în care-l gsesc pe socul meu deficitar, voi cuta s folosesc tact _i s m rog pentru încelepciune de sus ca s _tiu cum s-l ajut, <I>s-l ridic</I>, s fac din el un om nobil _i s-i <B>((501))</B> mresc pe cât posibil capacitatea, pentru a-mi cre_te astfel iubirea _i respectul fac de el. Chiar aceasta este datoria mea sub legmântul de cstorie -- ea va fi fcut cu credincio_ie ca pentru Domnul. În privinca slbiciunilor _i judeccii lui slabe, nu numai c le voi ascunde de cei din afar, dar pe cât posibil le voi ascunde _i de mine; _i mencionându-le în faca socului meu voi cuta s evit a face vreo referire la capacitcile mele superioare sau a le etala. Voi a_tepta ca la timpul cuvenit e_ecurile lui s-i recomande judecata mea mai bun, pe care îns eu n-o voi forca asupra lui _i nu voi insista asupra ei, ci doar o voi spune într-o manier blând, potrivit pentru un <I>ajutor.</I> A_teptarea mea este c nu mult va trece pân ce el îmi va cuta sfatul _i-i va da tot mai mult greutate în toate afacerile viecii lui, _i astfel vom putea cre_te împreun zi de zi _i an de an în armonie cu modelul divin al relaciei dintre Cristos _i Biseric. Eu voi fi binecuvântat ca socie în cultivarea smereniei _i supunerii la aranjamentul divin: socul meu va fi binecuvântat prin influencele înlctoare pe care eu voi putea s i le aduc, _i astfel cstoria nepotrivit care la început prea atât de dezavantajoas va putea avea ca rezultat, prin harul Domnului -- urmând instrucciunile Domnului -- aducerea amândurora mai aproape de standardul divin a_a cum este prezentat de apostol. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Un caz diferit de cel artat mai sus poate fi sugerat ca posibil, _i anume, c dou Creaturi Noi, bine potrivite dup trup, ar putea s devin nepotrivite dup ani de prt_ie _i ajutorare. Astfel de concluzie la astfel de început favorabil ar implica faptul c unul sau cellalt _i-a pierdut spiritul sfânt al iubirii -- dac nu cu totul cel pucin în msur foarte mare; c unul sau cellalt a neglijat porunca apostolic _i toat reglementarea divin a datoriilor socilor fac de socii _i a sociilor fac de soci. Dac gre_eala este a socului _i acesta ar înceta s se îngrijeasc de socie, ar înceta s-o aprecieze, _i, dimpotriv, ar prsi-o în inim sau în afecciune, sau în realitate, ar implica faptul c el s-a deprtat grav de Domnul, de conducerea Spiritului Su _i de  încelepciunea care vine <B>((502))</B> de sus&quot;, care este  mai întâi curat, apoi pa_nic, blând, u_or de înduplecat, plin de îndurare _i de roade bune&quot;. În asemenea împrejurri n-am putea considera c un atare este aprobat de Domnul ca  biruitor&quot; pân dup reformare. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Sau dificultatea ar putea fi cu socia. Ea ar putea deveni încrezut, mândr, îndrtnic _i treptat _i-ar pierde respectul fac de soc -- ar putea chiar s-l prezinte într-o lumin fals _i s-l prseasc spunând tot felul de lucruri rele despre el pe nedrept. O astfel de stare de lucruri ar indica o stare a inimii foarte gre_it, foarte departe de cea învcat de Cuvânt _i desigur ar implica degenerare spiritual, nu conteaz în ce grad ar putea fi mencinut o <I>form </I>de evlavie pe dinafar. Una ca aceasta ar fi desigur într-o stare slab ca s apar înaintea Mirelui Ceresc cu vreo speranc de a-I avea aprobarea; cci un astfel de curs fac de mirele pmântesc ar semnifica desigur o apreciere slab a datoriilor Bisericii fac de Domnul ei. Dac ar fi necredincioas fac de socul pmântesc pe care îl vede, aceasta ar dovedi _i ar implica necredincio_ie fac de Mirele Ceresc nevzut. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Legtura pmânteasc de soc sau socie între o Creatur Nou _i unul care nu-i Creatur Nou, este pentru unii o problem de mare nedumerire, _i mulci sunt în aceast stare. Chiar dac cei doi se potrivesc bine dup trup problema este destul de dificil; dar când nu se potrivesc nici fizic nici spiritual, dificultcile se înmulcesc. Dac socul este din Noua Creacie iar socia are spiritul lumii, religia lui adevrat _i  spiritul chibzuincei&quot; pe care aceasta i-l d treptat în toate subiectele, precum _i moderacia pe care i-o insufl în toate afacerile, ar trebui s-l ridice tot mai mult în stima sociei sale lume_ti, dac ea are prin natura sa un caracter nobil _i o dispozicie prietenoas. Tratamentul lui plin de consideracie, libertatea deplin de con_tiinc pe care el ar fi dispus s i-o acorde, precum _i propria sa devotare fac de principiu, toate vor tinde s fac o astfel de cstorie fericit, în afar de faptul c socul n-ar avea în socia sa acea prt_ie spiritual pe care el ca Nou <B>((503))</B> Creatur trebuie s-o aprecieze mai mult decât oricare alte prt_ii. Dar rugciunile sale pentru o femeie atât de nobil, exemplul su _i prezentarea atent a Adevrului, dup toate probabilitcile vor câ_tiga pe o astfel de femeie pentru Domnul _i vor face din ea un ajutor atât spiritual cât _i natural. Astfel, rbdarea _i credincio_ia lui fac de obligaciile conjugale i-ar putea aduce o mare recompens, în timp ce credincio_ia ei fac de principiu i-ar aduce _i aceasta binecuvântare _i fericire în viac. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dac socia ar fi un membru al Noii Creacii iar socul ar avea spiritul lumii _i ei s-ar potrivi, problema ar fi tot a_a, relativ u_or de rezolvat. Socul cu o minte nobil, chiar dac ar fi lumesc, va recunoa_te con_tiinca sociei sale în exercitarea moderat a ei; iar dorinca lui de a se îngriji de oportunitcile ei mintale, morale _i spirituale, care ar fi datoria lui de soc, i-ar da tot ce _i-ar putea dori ca socie, cu excepcia dorincei de a avea prt_ia spiritual a socului ei. În privinca unui astfel de brbat nobil cum discutm aici, credincio_ia sociei lui fac de Domnul _i fac de el în toate datoriile viecii ar putea fi binecuvântat în cele din urm, determinând consacrarea socului fac de Domnul. Socia ar putea s aib dorince _i ambicii bune în privinca problemelor pmânte_ti sau chiar religioase pe care socul s nu le poat aprecia, oricât de nobil ar fi el ca om natural. În astfel de caz, ea ar trebui s se gândeasc la sfatul Domnului pentru poporul Su, s fie <I>moderaci</I> în toate lucrurile; ea ar trebui s se gândeasc la liberalismul socului ei, _i în timp ce n-ar compromite nici o chestiune de con_tiinc sau de principiu, ea n-ar trebui s uite c printre datoriile ei de socie, recunoscute de Domnul, este una care-i cere s acorde socului o msur de tovr_ie. Aceasta ar putea, în mod cuvenit, s-o împiedice de a freceventa <I>unele</I> dintre adunrile Bisericii; dar ea s fie atent ca nu cumva în dorinca de a-i fi plcut socului s-_i calce con_tiinca _i s-_i neglijeze responsabilitcile _i supunerea fac de Domnul, Mirele ei Ceresc. Ea trebuie s-_i aminteasc porunca Lui, de a nu uita strângerea noastr laolalt. Tot ceea ce îndemnm noi aici este ca ea s practice moderacia, <B>((504))</B> consideracia fac de socul ei etc., a_a încât s-_i poat împrci timpul cu el într-o anumit msur, acordându-i o parte rezonabil a tovr_iei ei. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Acolo unde sunt doi înjugaci inegal -- unul necredincios iar cellalt Creatur Nou -- _i unde, pe lâng aceasta, ei sunt nepotrivici dup trup, a_a încât socia este cea superioar iar socul cel inferior din punct de vedere intelectual etc. -- cazul este mult mai complicat _i cere mai mult încelepciune _i har din partea celui credincios. Apostolul îi sftuie_te în mod special pe ace_tia care sunt în astfel de situacie, zicând:  Dac o femeie are un soc necredincios _i el voie_te s triasc înainte cu ea, s nu se despart de socul ei . . . Dac cel necredincios se desparte s se despart; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaci; Dumnezeu ne-a chemat s trim în pace. Cci ce _tii tu, socie, dac îci vei mântui socul? Sau ce _tii tu, socule, dac îci vei mântui socia?&quot; 1 Cor. 7:13-16. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Punctul clarificat în privinca datoriei celui credincios este c el <I>î_i va face datoria</I> _i va cuta pe orice cale onorabil, cuvenit, s pstreze pacea casei _i binele ei general, creând atât de pucine puncte de disput cât îi permit devotamentul su cuvenit fac de principiu _i con_tiinca sa. Dac exist pricin real de desprcire, credinciosul trebuie s fie atent ca <I>pricina</I> s nu fie el. Spiritul lui Cristos din el trebuie s-l fac mai blând, mai smerit, mai împciuitor, mai prudent, mai încelept, mai îndelung rbdtor, mai rbdtor, mai iubitor _i mai amabil cu fiecare zi. Toate acestea îns nu vor satisface în fiecare caz cerincele situaciei. Uneori cel necredincios este stpânit de o dispozicie natural atât de josnic _i o manifest într-o astfel de msur încât devine cu totul irascibil; _i dup cum purtarea îndurtoare a lui Dumnezeu fac de faraon n-a fcut decât s tind a-i împietri inima, tot a_a Spiritul lui Dumnezeu în copiii Si, strlucind dup cea mai bun capacitate a lor în toate darurile _i roadele Spiritului, poate fi uneori întâmpinat numai cu acea ur pe care o are întunericul fac de lumin, _i la care Domnul nostru S-a referit zicând:  Întunericul ur_te lumina pentru c este mustrat de ea&quot; <B>((505))</B> (Ioan 3:19, 20). În astfel de cazuri poate urma desprcirea, dup cum arat apostolul, însocit sau nu de un act de divorc din partea curcilor de justicie pmânte_ti. În orice caz, Noua Creatur nu este liber s se recstoreasc decât dac se pronunc divorcul, iar acesta pe singurul motiv mencionat de Domnul nostru -- necredincio_ie adulter a celuilalt. Mat. 19:9. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În textul citat mai sus, apostolul declar:  Dac cel necredincios se desparte, s se despart&quot;; dar acestea nu trebuie încelese a însemna c prsirea unuia dintre soci i-ar da socului sau sociei libertatea de a se recstori cu altul: ea arat doar c o astfel de prsire trebuie privit de ctre cel credincios ca una din împrejurrile viecii permise de providenca divin, pe care Dumnezeu o poate conduce din abundenc pentru binele lui -- _i acceptând-o astfel, s se a_tepte la ocazii corespunztoare de folosire a lui în serviciul Domnului. De_i apostolul arat în mod foarte deosebit c nu cel credincios trebuie s fie acela care prse_te, noi credem c tribunalele umane au înceles _i au interpretat încelept în privinca deciziei c exist un astfel de lucru ca  prsire <I>constructiv&quot;</I> -- adic, unul dintre soci î_i poate prsi partenerul de viac în toate, fr a se desprci în mod absolut. Socia necredincioas ar putea exercita, _i în unele cazuri a exercitat, atât de multe acte mrunte de tiranie în cas încât s-i distrug toate însu_irile de cas, s-o fac un adevrat purgatoriu, distrugând literatura religioas a socului _i strduindu-se s-l împiedice s citeasc, s studieze sau s gândeasc, prin agitacia stârnit intencionat printre copii, influencaci de ea s nesocoteasc cuvântul _i sfatul tatlui lor _i s-l trateze înjositor. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">O astfel de femeie nu _i-ar prsi socul în realitate, dar cu un spirit josnic ar prefera s-l utilizeze ca sclavul ei -- ca prin energia lui ea s se poat bucura de comoditcile viecii. Legile umane au interpretat c un astfel de procedeu este prsire -- prsire a legmântului, a obligaciilor de cstorie _i a datoriilor potrivite _i racionale ale viecii. O astfel de persoan împiedic _i duneaz în loc s fie ajutor. În asemenea caz, noi credem c un soc este cu totul <B>((506))</B> îndreptcit s se considere <I>prsit,</I> _i s se mute într-o cas separat unde s ia pe aceia dintre copii care n-au fost cu totul otrvici de calea gre_it a mamei. <I>Obligaciile</I> sale fac de o astfel de socie au fost deja încheiate prin calea ei: ea este cea care a prsit _i a rupt contractul de cstorie, _i în retragerea sprijinului su, el doar consimte la ceea ce calea ei cere. Îns dac ea se cie_te cândva, el trebuie s fie generos peste msur, iertând-o _i restabilind pe baz cuvenit aranjamentul familiei. Nimic din acest sfat s nu fie înceles c ar cultiva nerbdarea sau dispozicia de a se simci ofensat _i lezat. Iubirea cere s se suporte orice tratament <I>suportabil</I>; _i dac s-a rspuns cu ru la ru, în cuvânt sau fapt, gre_eala s fie considerat ca fiind compensat _i trecut cu vederea. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În alte cazuri prsirea poate fi din partea socului necredincios. Josnicia depravrii lui l-ar putea face un tiran brutal, indiferent fac de sntatea _i fericirea sociei lui _i în special ostil fac de vederile ei religioase. Dup cum am artat deja, cel credincios trebuie s caute _i s ajung la harul spiritului iubirii care i-ar face posibil s îndure practic  totul&quot; _i s aib folos din aceasta -- s creasc în har în astfel de condicii, cultivând Spiritul Domnului _i diferitele lui haruri. Dar în toate exist o limit _i peste acea limit n-ar fi cuvenit s se treac. Peste acea limit influenca asupra tovar_ului nedrept ar fi duntoare în loc s fie folositoare. Fiecare trebuie s decid pentru sine care este limita cuvenit a supunerii în astfel de lucruri. Propria lui con_tiinc trebuie s decid, dup ce acea con_tiinc a fost educat atât prin litera cât prin spiritul Cuvântului divin. Pe msur ce se ajunge la cre_tere în har, încercrile pot deveni cu atât mai severe, dar cu atât mai mare trebuie s fie _i capacitatea de îndurare cu smerenie _i cu atât mai mare msura de  spirit al chibzuincei&quot; prin care s se decid când s-a ajuns la punctul severitcii _i daunei insuportabile. Harul de sus este necesar, este fgduit _i ar trebui cutat cu sârguinc în asemenea condicii. Iac. 1:5. </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>((507))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Exist soci josnici, brutali, care n-au o idee corect nici despre datoriile socului, nici despre libertcile cuvenite ale sociei -- singura lor concepcie despre o socie fiind aceea c este sclav de corvoad, mai bun decât una pe care ar plti-o, sau c este o înlocuitoare ieftin a unei prostituate. Astfel de tratament ar fi prsire din partea socului, _i legea lui Dumnezeu corect interpretat, a_a cum este expus aici de ctre apostol, noi credem c este în acord deplin cu legile umane care spun c pentru un astfel de brbat este nepotrivit numele de soc -- c, dac el cu adevrat _i cu bun _tiinc a fcut vreodat un contract de cstorie cu socia sa, în mod categoric _i hotrât el l-a rupt _i prin astfel de tratament a dovedit foarte convingtor acest lucru. O socie în astfel de circumstance este liber s se considere prsit _i s-_i creeze condicii cât poate ea de bune, dar, datorit acestui fapt, ei nu-i este permis nici prin legile umane nici prin legile divine s se recstoreasc. În astfel de caz, ea trebuie s caute spre Domnul, fie s-i îmblânzeasc situacia, fie, poate, s-i deschid o cale de scpare din ea. Ea ar trebui s ia în considerare vârsta copiilor _i ce prevedere s-ar putea face pentru ei _i pentru ea, _i cu rugciune _i grij ar trebui s cântreasc circumstancele înainte de a face pasul. Dar dac situacia este suportabil, s rmân, cum zice apostolul, _i s spere c artând spiritul smereniei, blândecii, rbdrii, iubirii, ea va putea recâ_tiga inima socului ei _i poate îl va câ_tiga _i pentru Domnul. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Ne-am ocupat pe larg de acest subiect, dându-ne seama dintr-o bogat corespondenc particular c foarte mulci dintre cei mai credincio_i copii ai Domnului triesc într-un cuptor de suferince. Sub condiciile chemrii Noii Creacii nimeni s nu se a_tepte ca viaca prezent s fie un vis lin _i plcut de fericire pmânteasc, deoarece Domnul nostru în mod special a spus despre ace_tia:  Omul va avea ca vrjma_i chiar pe cei din casa lui&quot; (Mat. 10:36). Ei nu trebuie s fie surprin_i c sunt chemaci s suporte mult pentru Adevr _i astfel s-I dovedeasc Domnului credincio_ia fac de El _i fac de Cuvântul Lui, dispozicia lor de a suporta toate <B>((508))</B> încercrile înfocate pe care El vede potrivit ca ei s le aib pentru dezvoltarea harurilor Spiritului. Ei s-_i dea seama de asemenea c nu trebuie s-_i aleag felul încercrilor arztoare care-i vor dezvolta, îi vor pregti _i-i vor face potrivici pentru Împrcie, ci trebuie s lase totul în mâinile Domnului. Este îns datoria noastr s artm tuturor acestora care sufer c, dup încercare _i dezvoltare rezonabil, trebuie s fie atenci la eliberarea divin _i la deschiderea cii de scpare din lucrurile prea greu de suportat. Aceasta este în armonie cu îndemnul _i exemplul Domnului nostru:  Când v vor prigoni într-o cetate, s fugici într-alta&quot;. Mat. 10:23; 2:13; 4:12; 12:15. </P> <P ALIGN="CENTER">Con_tiinca, proba final </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În legtur cu aceste lucruri ne-am referit la con_tiinc _i ar fi potrivit s atragem aici atencia asupra a ceea ce încelegem noi prin acest termen. Încelegem convingerea în legtur cu ceea ce este corect, ceea ce este datorie. La omul perfect, con_tiinca ar fi un îndrumtor absolut _i el ar cunoa_te din instinct ce este corect _i datorie; dar cei _ase mii de ani de decdere au adus rasa noastr într-o stare în care con_tiinca desigur nu este în ordine -- este stricat prin vederi gre_ite. Baza con_tiincei cre_tine este credinca în Dumnezeu _i acceptarea c voinca Lui este absolut corect, precum _i recunoa_terea obligaciei noastre cuvenite de a fi în toate amnuntele _i cu sinceritate supu_i voincei divine. Prin urmare, con_tiinca are nevoie doar de educacia pe care i-o ofer Cuvântul lui Dumnezeu, _i pentru acest motiv Noua Creatur dezvoltat trebuie s aib  spiritul chibzuincei&quot; -- convingerea lui cu privire la ceea ce este corect _i ceea ce este gre_it lrgindu-se _i clarificându-se pe msura cre_terii în har, în cuno_tinc _i în spiritul iubirii. A asculta de con_tiinc înseamn a face ceea ce crede c vrea Domnul de la el; _i nu trebuie s sar la o concluzie în aceast chestiune, ci s cântreasc atent mrturia Cuvântului divin _i s decid în consecinc. Sunt oameni care permit fricii _i servilismului s le domine con_tiinca _i s-i vicieze însu_irea de monitor adevrat. O cale cuvenit pentru poporul <B>((509))</B> Domnului este s-_i îndrume con_tiinca -- adic, s-_i îndrume convingerile cu privire la ceea ce este corect _i ceea ce este gre_it dup <I>Regula de Aur</I> _i dup toat informacia colateral pe care i-o ofer Scripturile. </P> <P ALIGN="CENTER">Fameni, fecioare, celibat </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Printre problemele care fr îndoial dau considerabil nedumerire Noii Creacii sunt _i cele de sexologie, _i de aceea nu ar trebui s fie ignorate aici. Cei concepuci de Spirit la bucurii _i binecuvântri spirituale, la prt_ie _i comuniune, î_i dau seama instinctiv c relacia trupeasc sau carnal nu este înlctoare spiritual, ci tendinca ei este mai degrab în direccie opus. Este bine ca toci aceia necstorici dintre consacracii Domnului s cântreasc bine acest subiect înainte de a intra sub legtura cstoriei _i a-i prelua responsabilitcile. Se pare c Domnul S-a referit aprobator la starea de celibat când a spus:  Sunt fameni care s-au nscut a_a din pântecele mamei lor; sunt fameni care au fost fcuci fameni de oameni; _i sunt fameni care singuri s-au fcut (figurativ) fameni pentru Împrcia cerurilor&quot; (Mat. 19:12). Adic, unii prin exercitarea voincei, dup ce s-au consacrat Domnului, s-au hotrât s nu se cstoreasc, ci s-_i pstreze fecioria trind o viac de celibat. Însu_i Domnul a fost unul dintre ace_tia _i El este desigur cel mai nobil exemplu al nostru, noi trebuind s urmm în toci pa_ii Lui cât se poate de aproape. Apostolul supune aceast chestiune atenciei noastre zicând: </P> <P ALIGN="JUSTIFY">  Cât despre fecioare (atât brbaci cât _i femei) nu am o porunc din partea Domnului, dar îmi dau o prere, ca unul care am primit de la Domnul harul s fiu vrednic de crezare. Iat deci ce gândesc eu c este bine, având în vedere strâmtorarea de acum (adic, în condiciile prezente -- propriile noastre imperfecciuni _i imperfecciunile altora pe de-o parte, _i datoriile, privilegiile _i oportunitcile speciale ale celor care au fcut o deplin consacrare Domnului pe de alt parte), este bine pentru brbat s rmân a_a cum este (în starea în care l-a gsit Adevrul, cstorit sau singur). E_ti legat de o socie? Nu cuta s fii dezlegat. Nu e_ti legat <B>((510))</B> de o socie? Nu cuta socie. Îns dac te însori, nu pctuie_ti. Dac fecioara se mrit, nu pctuie_te. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar fiincele acestea (care sunt cstorite) vor avea necazuri pmânte_ti _i eu a_ vrea s vi le cruc. Iat ce spun, fracilor: timpul s-a scurtat; de aceea cei care au socii s fie ca _i cum n-ar avea (s ignore relacia pmânteasc pe cât posibil _i s-_i îndrepte sentimentele spre cele cere_ti); cei care plâng (care au necazuri pmânte_ti), ca _i cum n-ar plânge (strduindu-se s uite încercrile, dezamgirile _i dificultcile strii pmânte_ti în bucuria _i veselia fgduincelor mai bune care sunt ale noastre pentru viitor); cei care se bucur (de prosperitate pmânteasc), ca _i cum nu s-ar bucura (bucuria lor în cele spirituale punând în umbr toate sursele de bucurie pmânteasc); cei care cumpr, ca _i cum n-ar stpâni (nefixându-_i sentimentele pe lucrurile pmânte_ti); cei care se folosesc de lumea aceasta, ca _i cum nu s-ar folosi de ea (permicând moderaciei _i intereselor Naturii Noi s exercite o influenc stpânitoare în toate afacerile viecii); cci chipul lumii acesteia trece (trebuie, ca Noi Creaturi, s trim în armonie cu sperancele noastre noi _i s nu facem continuu pregtiri pentru carne, ci mai degrab s cutm cu orice prec s ne întrim chemarea _i alegerea _i astfel s fim mo_tenitori împreun cu Domnul nostru în dispensacia glorioas a lumii viitoare). </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar eu a_ vrea ca voi s fici fr griji (de felul celor lume_ti; _i, ca atare, pe lâng îndemnurile anterioare, de schimbare a sentimentelor _i de transformare a mincii, v atrag acum atencia asupra unor fapte neîndoielnice). Cine (cel deplin consacrat) nu este cstorit se îngrije_te de lucrurile Domnului, cum s plac Domnului. Dar cine este cstorit se îngrije_te de lucrurile lumii, cum s plac sociei. (Acesta se va gsi în continuu pericol de împrcire a sentimentelor sale _i în continu nevoie de a fi atent ca nu cumva sentimentele pmânte_ti s-i absoarb tot timpul, iubirea _i interesul, _i aceasta spre înclcarea legmântului su cu <B>((511))</B> Domnul; _i interesele Adevrului trebuie s fie cele mai importante dac vrea s fie ucenic învingtor _i como_tenitor în Împrcie). ^i (tot a_a) între o socie _i o fecioar (între starea lor) este o deosebire: cea nemritat (deplin consacrat) se îngrije_te de lucrurile Domnului, ca s fie sfânt _i cu trupul _i cu duhul; iar cea mritat se îngrije_te de lucrurile lumii, cum s plac socului ei. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">V spun lucrul acesta pentru binele vostru (nu ca s caut a v aduce în robie sau s v mresc poverile în vreun fel, ci pentru ca voi care sunteci necstorici s cântrici cu grij problema _i s v gândici la interesele voastre spirituale _i la privilegiile pe care le veci pierde cstorindu-v), nu ca s pun o curs înaintea voastr (s v opresc de la exercitarea libertcilor voastre), ci pentru ceea ce este frumos (cel mai favorabil pentru voi ca Noi Creaturi) _i ca s puteci sluji Domnului fr piedic. Dac cineva gânde_te c virginitatea (c rmânând necstorit) este nepotrivit (fac de o prieten creia îi dduse motive s a_tepte c se va cstori cu ea), c a trecut de floarea vârstei (a_a încât a pierdut alte ocazii de cstorie prin logodna cu el) _i nevoia cere a_a (dac ea are nevoie de un protector sau de un sprijinitor), s fac ce vrea (s se cstoreasc sau nu); nu pctuie_te, s se cstoreasc (dac astfel par s dicteze necesitcile cazului). Dar cine a luat o hotrâre tare _i nu este forcat de nevoi, ci este liber s lucreze cum vrea (s exercite stpânire de sine _i s triasc o viac de celibat, ca s se dedice mai deplin Domnului _i serviciului Su) _i a hotrât în inima lui s-_i pstreze virginitatea (sa proprie), bine face. Astfel, cine se cstore_te (dându-_i virginitatea) bine face; _i cine nu se cstore_te, mai bine face. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">O socie este legat de lege atâta timp cât îi trie_te socul; dar dac-i moare socul, este liber s se mrite cu cine vrea, numai în Domnul. Dar, dup prerea mea, va fi mai fericit dac rmâne a_a cum este. ^i gândesc c _i eu am Duhul lui Dumnezeu (gândul Domnului în acest subiect, pe care deja l-am spus. Nu vorbesc dup porunc sau sub inspiracie <B>((512))</B> direct, ci conform convingerii sau judeccii mele despre voinca divin.)&quot; 1 Cor. 7:25-40. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dup cstorie este prea târziu ca cineva s decid dac prefer s triasc o viac de celibat sau nu. Apostolul arat foarte clar acest lucru, declarând c nici socul nu are singur stpânire asupra trupului su, nici socia nu are singur stpânire asupra trupului su, ci în cstorie fiecare s-a predat celuilalt în astfel de grad încât orice refuzare a drepturilor conjugale moderate, rezonabile, ar însemna o nedreptate _i o înclcare a contractului de cstorie. Apostolul vorbe_te despre un astfel de curs spunând:  s nu v lipsici unul pe cellalt&quot; (1 Cor. 7:5). Timpul considerrii unei astfel de chestiuni este înainte de cstorie. N-ar fi cuvenit nici ca unul s încerce s-l oblige pe cellalt, nici ca amândoi s se angajeze la o viac de celibat în lancurile cstoriei. În aceasta, ca _i în oricare alt chestiune pmânteasc, legea trebuie s fie moderacia, frâna prin care Natura Nou va cuta s-_i mencin controlul asupra crnii* -- aducând pân _i gândurile inimii în supunere fac de Domnul. Recinerea absolut, oricât ar fi de dorit, dup cum arat apostolul, nu trebuie s fie impus unul altuia, ca s nu devin o curs _i o ispit spre înclcarea obligaciilor conjugale. El spune: </P> <P ALIGN="JUSTIFY">  Socul s dea sociei ce-i datore_te (ceea ce ea ar cere în mod racional, natural _i drept), _i tot a_a _i socia fac de socul ei. Socia nu este stpân (n-are stpânire) pe trupul ei, ci socul; tot astfel, nici socul nu este stpân (n-are stpânire) pe trupul lui, ci socia. S nu v lipsici unul pe cellalt decât doar prin bun învoial, pentru un timp, ca s v dedicaci rugciunii; apoi s fici iar_i împreun, ca s nu v ispiteasc Satan, din cauza lipsei voastre de stpânire. Lucrul acesta îl spun ca o îngduinc, nu ca o porunc. Eu a_ vrea ca toci oamenii s fie ca mine (recinut _i liber, practic un famen). . . . Celor necstorici _i vduvelor le spun c este bine pentru ei s rmân ca mine. Dar, dac nu se pot înfrâna, s se cstoreasc, pentru c este mai bine s se cstoreasc decât s ard&quot; -- s fie mistuici de o pasiune nestpânit care le-ar împiedica prt_ia cu Domnul _i s-ar putea dovedi pentru ei o capcan. 1 Cor. 7:3-9. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Restriccii evreie_ti din Leviticul 20:18; 15:25. </P> <HR> <P ALIGN="CENTER"> <B>((513))</B> </P> </P> <P ALIGN="CENTER"> Numai în Domnul&quot; </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Ce racionale, ce încelepte sunt poruncile Domnului! -- ce folositoare sunt pentru cei care au ureche s le aud _i care se supun sfatului lor! Ca poporul Domnului s se cstoreasc  numai în Domnul&quot;, la început ar putea s par o limitare, o constrângere, o robie: dar nu este a_a -- este numai un sfat. Oricine urmeaz sfatul va afla în cele din urm c a fost binecuvântat prin aceasta, _i oricine nesocote_te sfatul va afla în general mai târziu nechibzuinca cii sale prin experience aspre. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Nici un alt contract sau aranjament aparcintor lucrurilor viecii prezente nu este atât de important ca _i contractul de cstorie: totu_i, oameni cu o minte destul de echilibrat par s-l trateze într-o manier u_oar _i lipsit de seriozitate. Unii princi par s analizeze mai atent _i cu o judecat mai sntoas problema cumprrii unei ferme, a cre_terii vitelor, oilor, cailor, câinilor _i porcilor, decât î_i analizeaz partea lor în propagarea speciei umane. Astfel de nechibzuinc este greu de explicat, afar doar de presupunerea c ei privesc cstoria ca un fel de loterie, condus d