ÿþ<HTML> <HEAD> <TITLE> Noua Creacie - Învierea ca Mo_tenire a Noii Creacii </TITLE> </HEAD> <BODY> <FONT FACE="ARIAL"> <P ALIGN="CENTER"> <B>((693))</B> </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>Noua Creacie - Învierea ca Mo_tenire a Noii Creacii</B> </P> <HR> <P ALIGN="CENTER">STUDIUL XVII </P> <BLOCKQUOTE> <P ALIGN="JUSTIFY"> Ochiul _i urechea credincei trebuie antrenate pentru a aprecia clar lucrurile spirituale --  Dup cum toci în Adam mor, tot a_a, toci în Hristos vor fi fcuci vii -- Învierea de apoi la viac -- Anastasis -- Reluarea poziciei avute sau înviere -- Nu o judecat sau o încercare pentru pcatele trecute, ci o alt încercare de viac --  Gsici vrednici s aib parte de . . . învierea dintre cei morci -- Pedeapsa pentru pcatele din aceast viac --  Pcatele unor oameni sunt artate dinainte, mergând înainte la judecat --  A_a este _i învierea (principal a) morcilor (speciali) --  Ce vom fi nu s-a artat înc --  Vom fi ca El </P> </BLOCKQUOTE> <P ALIGN="JUSTIFY">Noile Creaturi sunt în stare s aprecieze cu o oarecare claritate grandoarea _i gloriile mo_tenirii lor viitoare numai pe msur ce ochiul credincei _i urechea credincei sunt antrenate prin Cuvântul divin. Ca oameni naturali nu pot nici mcar începe s le aprecieze pân ce n-au fcut o deplin consacrare _i pân ce n-au primit Spiritul sfânt ca o garancie a viitorului. Pân la timpul acela, cuno_tinca lor despre viitor, chiar dup ce au venit la prt_ie cu Dumnezeu prin credinc _i îndreptcire, este reprezentat prin levici, care, de_i erau acceptabili ca închintori _i slujitori ai Cortului Întâlnirii, nu aveau permisiunea s intre înuntru _i s ofere tmâie la altarul de aur _i nici chiar s-i priveasc grandoarea. Oricare ar fi fost cuno_tinca avut de levici despre gloriile  Sfintei , despre sfe_nic _i despre lumina venit de la el, despre masa pentru punerea pâinii înainte, despre altarul de aur _i despre tmâie, era ceea ce aflaser de la preocii consacraci, singurii care aveau acces înuntru. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Adresându-se acestor Preoci Împrte_ti ai Noii Creacii, apostolul arat c având chiar cele mai depline realizri de har, cuno_tinc, credinc _i vedere spiritual, ei nu vor fi în stare în viaca prezent s înceleag cu claritate lucrurile <B>((694))</B> viitorului, ci trebuie s le accepte totu_i prin credinc. Cuvintele lui sunt:  Ce vom fi nu s-a artat înc. Dar _tim c, atunci când Se va arta El, vom fi ca El, pentru c Îl vom vedea a_a cum este (1 Ioan 3:2). Acest lucru este satisfctor pentru poporul Domnului, cci, chiar dac ar fi curio_i, ceea ce n-ar fi nepotrivit, s cunoasc toate amnuntele în privinca corpurilor lor spirituale, form, mrime, elemente etc., ei î_i pot foarte bine imagina c noile condicii vor fi atât de diferite de cele prezente încât este peste puterea mincii umane s le înceleag, indiferent cât de amnuncit ar fi descrierea dat. Dar toat chestiunea este rezolvat prin asigurarea c Biserica va fi ca Domnul ei _i Îl va vedea -- nu cum a fost în zilele umilirii Sale, omul Cristos Isus, nici cum li S-a artat ucenicilor dup învierea Sa, îmbrcat în trup de forme diferite, cu ve_minte diferite -- ci Îl va vedea  a_a cum este , Îi va privi gloria _i va fi ca El, împrt_indu-I gloria. Acest lucru este suficient. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Totu_i, noi suntem bucuro_i c Domnul a ridicat vlul într-o mic msur, permicându-ne o scurt privire la noile condicii ale mo_tenirii noastre viitoare, prin descrierea Primei Învieri a_a cum ne este dat de apostolul Pavel (1 Cor. 15:41-44). Întregul capitol este de un interes adânc pentru fiecare membru al Noii Creacii -- nu numai datorit versetelor care se refer la Întâia Înviere, prin care Biserica, mica turm, Preocimea Împrteasc, va fi desvâr_it _i va intra în bucuriile Domnului, ci _i datorit sugestiilor lui în privinca sperancei viitoare a lumii. Într-adevr, de_i apostolul _i-a adresat epistola ctre sfinci _i nu ctre alcii, totu_i s fi descris numai Întâia Înviere putea s justifice pe unii în presupunerea c pentru omenire nu rmâne nici o binecuvântare vrednic de mencionat, sau putea s justifice pe alcii în ideea c învierea lumii ar fi similar _i este doar mai târzie. Mencionarea celor dou învieri este deosebit de folositoare, prin urmare, confirmând mrturia scriptural c Dumnezeu are o parte special rezervat în cer pentru Biseric -- o parte spiritual -- _i c El are o parte pmânteasc ce va fi descoperit la timpul cuvenit _i ce va fi dat lumii în general. Datorit acestei <B>((695))</B> relacii între Întâia Înviere a celor fericici _i sfinci, Biserica (Apoc. 20:6), _i învierea ulterioar a tuturor oamenilor care vor accepta în cele din urm favoarea lui Dumnezeu, ar fi recomandabil pentru noi s lum acest subiect întocmai cum îl prezint apostolul _i s analizm ambele învieri. </P> <P ALIGN="CENTER">  Dup cum toci în Adam mor, tot a_a toci în Hristos vor fi fcuci vii <BR> (redarea autorului -- n. e.)<BR> -- 1 Cor. 15:22 -- </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Aceast declaracie este prezentat ca _i concluzie a argumentrii anterioare a apostolului. El are o disput cu unii înclinaci s nege învierea morcilor, pe care el o afirm. El arat c disputa lor este iracional, fiindc, dac morcii nu învie, atunci nici Cristos n-a înviat dintre morci; _i dac Cristos n-a înviat dintre morci, noi n-avem nici Mântuitor, nici avocat, nici ajutor, iar cazul Bisericii _i al lumii este fr speranc. Pedeapsa pentru pcat fiind <I>moartea</I>, a fost necesar ca Cristos s <I>moar</I> pentru pcatele noastre, conform Scripturilor; dar, dac El n-a înviat dintre morci, cazul nostru este tot atât de lipsit de speranc ca _i cum El n-ar fi întreprins niciodat rscumprarea noastr, deoarece, chiar dac omenirea ar fi eliberat de blestemul înclcrii adamice, eliberat de sentinca <I>morcii,</I> ea ar fi totu_i într-o stare fr speranc, având nevoie de restabilire; iar pentru a o obcine, ar avea nevoie de Marele Medic, marele Restaurator. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dup ce pune accentul cel mai puternic imaginabil pe necesitatea învierii lui Cristos, precum _i pe moarte, spunând:  Dac Hristos n-a înviat, credinca voastr este zadarnic, voi sunteci înc în pcatele voastre _i atunci într-adevr cei care au adormit în Hristos au pierit -- apostolul continu _i trateaz subiectul ca fiind dovedit, ca fiind stabilit în afara oricrei controverse, zicând:  Dar acum, Hristos a înviat dintre cei morci, pârga celor adormici . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Demonstrându-_i astfel subiectul _i stabilind credinca cititorilor în adevrul general c o înviere este nu numai posibil ci _i necesar, _i c dovada acesteia st în faptul c Domnul nostru nu numai a pretins c este mort, ci în <B>((696))</B> realitate  <I>a murit</I> pentru pcatele noastre , _i deoarece în realitate a înviat dintre morci, el arat c pe aceast baz a credincei noi suntem privilegiaci s ne gândim la rasa noastr ca fiind moart în Adam -- nu ca fiind stins, nu ca fiind moart în realitate, ci ca fiind adormit. Noi suntem privilegiaci s avem speranc pentru ei, conform fgduincei Domnului, c în dimineaca -- în dimineaca învierii -- toci vor fi trezici din somnul lor _i vor veni la condicii mai favorabile decât cele din prezent -- la o stare în care pcatul _i moartea nu vor domni, la o stare în care Satan nu va avea puterea morcii, ci va fi legat, _i în care Rscumprtorul va avea putere deplin _i va exercita acea putere pentru eliberarea prizonierilor din marea închisoare a morcii. Aceast ridicare va fi pentru cei care, sub condiciile acelea favorabile, vor auzi (vor asculta de) glasul Su _i vor merge pe calea sfinceniei în sus, în sus, în sus, afar din valea umbrei morcii la perfecciunea deplin a viecii, pcii _i binecuvântrii pregtite pentru ei inicial de ctre Creatorul lor, dar pe care au pierdut-o prin neascultarea tatlui Adam _i pe care o vor recâ_tiga prin meritul celui de-al doilea Adam _i prin ascultare de El. Aceasta îl face pe apostol s afirme (versetul 21) c, în conformitate cu planul lui Dumnezeu,  dac moartea a venit prin <I>om,</I> tot prin <I>om</I> a venit _i învierea morcilor . Nu este nici o îndoial în legtur cu sensul celor spunse de apostol, c primul om prin care a venit moartea a fost Adam, iar al doilea om prin care vine învierea este  omul Isus Hristos , care în zilele viecii Sale pmânte_ti a spus:  Trupul Meu îl voi da pentru viaca lumii . ^i iar_i, vorbind despre rezultatele intencionate prin sacrificiul Su a spus:  Eu sunt învierea _i viaca . Ioan 6:51; 11:25. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Declaracia din versiunea comun a Bibliei, c,  Dup cum toci mor în Adam, tot a_a toci vor învia în Hristos , este evident o traducere gre_it. În forma aceea este în conflict cu alte scripturi, care în mod clar <I>limiteaz</I> numrul celor care vor fi fcuci <I>vii</I> prin Cristos. Traducerea gre_it favorizeaz doctrina mântuirii universale, prin aceea c pare <B>((697))</B> s implice c favoarea _i binecuvântarea lui Dumnezeu prin Cristos nu vor lua în considerare în nici un sens al cuvântului caracterul celor crora li se va da viac. Alte scripturi îns arat foarte clar c nu toci vor  intra în viac , ci numai cei care  fac voia Tatlui Meu care este în cer . O declaracie clar asupra subiectului se gse_te în cuvintele Domnului:  Cine are pe Fiul are viaca; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu <I>n-are viaca</I> . 1 Ioan 5:12. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Citind acest text, mulci nu reu_esc s dea forca cuvenit cuvintelor  vor fi fcuci <I>vii</I> . Ei cred c pasajul înseamn doar o trezire din somnul morcii, dar sensul lui este mult mai cuprinztor _i mai precios decât acesta. Moartea care a venit prin Adam n-a fost doar pierderea micucei prci de viac pe care lumea o posed astzi, ci pierderea viecii în sensul ei cel mai complet _i în msura ei cea mai deplin în care a posedat-o Adam ca reprezentantul întregii familii umane. Dup cum  mor înseamn pierderea întregii vieci, iar procesul morcii lui Adam a început imediat dup condamnarea lui, tot a_a,  fcuci vii ar însemna nu numai o pornire înapoi spre viaca perfect _i o ie_ire din moarte, ci s-ar încelege c înseamn restaurare la perfecciunea viecii a_a cum a avut Adam înainte de pcat -- a fi fcuci vii în sensul de a fi ridicaci din moarte. Este potrivit ca acest sens deplin al cuvântului  viac s fie înceles când analizm acest text, _i trebuie s ne amintim c din punctul de vedere al Domnului întreaga ras a lui Adam este moart; nu numai cei care au mers în mormânt, ci _i cei care sunt pe cale spre mormânt. Estimarea Domnului nostru a viecii _i morcii este ilustrat prin cuvintele Sale:  Vino dup Mine _i las morcii s-_i îngroape morcii (Mat. 8:22). Aici se face referire la necredincio_i ca fiind înc morci, fiindc n-au nici o asociere cu Dttorul de viac, în timp ce la credincio_i se refer în acela_i fel ca fiind vii, de_i ei sunt salvaci din moarte înc numai prin speranc _i nu pot avea eliberarea real de puterea morcii pân la înviere. 2 Cor. 1:10; Rom. 8:24. </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>((698))</B> </P> <P ALIGN="CENTER">Învierea de apoi la viac </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Traducem acest text în mod cuvenit când îl redm:  Dup cum toci în Adam mor, tot a_a, toci în Hristos vor fi fcuci vii . Numai cei în legtur vital cu Adam au murit din cauza pcatului su. Satan, de_i tatl minciunilor _i uciga_ de la început, n-a murit datorit pcatului lui Adam, fiindc el nu era în Adam când acesta din urm a fost condamnat la moarte; la fel nici îngerii care nu _i-au pstrat starea de la început n-au avut parte de moartea adamic, fiindc n-au fost <I>în Adam. </I>Apostolul vrea s spun c Adam a fost tatl sau dttorul de viac al unei rase _i c prin neascultare el _i rasa care era în coapsele lui au mo_tenit condiciile morcii care-i zore_te spre mormânt, mai repede sau mai încet. A_a deci, dup cum toci cei care erau <I>în Adam</I> au avut parte de sentinca _i condamnarea lui, tot a_a, toci cei care sunt <I>în Cristos </I>vor avea parte de favoare divin prin El<I>.</I> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Rasa lui Adam a fost în el real _i legal, fr nici o alegere sau voinc -- în el prin natur. Cei <I>în Cristos </I>vin în El prin har -- individual _i pe anumite condicii. Sub aranjamentul divin, <I>rscumprarea</I> lui Adam din condamnarea morcii va afecta în cele din urm toat rasa lui, pân la msura eliberrii lor de sentinca morcii _i mai departe pân la msura aprovizionrii lor cu lumina, cuno_tinca _i oportunitatea venirii <I>în Cristos</I>; dar numai cei care se vor folosi de acest privilegiu _i vor veni în Cristos vor fi <I>fcuci vii</I> în sensul deplin, propriu-zis al acestui cuvânt -- vor fi ridicaci complet din moarte. Socia lui Adam a fost <I>din</I> el _i reprezentat de el, dup cum au fost _i copiii lui care erau în coapsele sale; la fel este _i cu Cristos. Mireasa Lui, sau Biserica Lui, se dezvolt întâi _i î_i ia viaca din viaca Lui; _i mai târziu oamenii din lume, trezici din  somnul morcii _i adu_i la o cuno_tinc a Adevrului în timpul Mileniului, vor avea privilegiul s vin <I>în El, </I>ca  Tatl lor prin consacrare (Isa. 9:6); _i dac vor rmâne în aceast relacie va însemna dezvoltarea lor la restabilirea deplin a perfecciunii umane -- la tot ce a fost pierdut în primul Adam. Astfel toci <I>în</I> <B>((699))</B> Cristos vor fi adu_i la perfecciunea viecii --  fcuci <I>vii</I> în sensul absolut _i complet. Prin natur ei au fost în primul dttor de viac _i prin e_ecul lui au e_uat. În curând li se va acorda oportunitatea venirii în relacie cu al doilea Adam, sau Dttor de viac, _i dac, în calitate de copii cuvenici, vor asculta de glasul Su, vor tri -- vor fi fcuci vii. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Aceast interpretare, _i nu alta, face ca textul s se potriveasc în context. Apostolul continu cu argumentul: Dup ce zice:  Tot a_a, toci în Hristos vor fi fcuci vii , el adaug,  dar fiecare la rândul lui . El mencioneaz ca primul rând Biserica, Mireasa, Corpul lui Cristos,  Cristosul ,  cel dintâi rod , Întâia Înviere (Filip. 3:10). Ace_tia vin în relacie cu Cristos în timpul acestui Veac Evanghelic sub  chemarea de sus _i constituie  comoara deosebit a lui Cristos, _i li se va da viac pe un plan special, împreun cu gloria, onoarea _i nemurirea care sunt artate aici _i care mai târziu vor fi artate mai deplin. </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Apoi , spune apostolul, cei care rmân din cei <I>gsici vrednici de viac,</I> fiind un rând diferit, vor fi fcucii vii, sau ridicaci complet din pcat _i moarte. Ridicarea acestei a doua clase va fi lucrarea Veacului Milenar; printr-o lucrare treptat ei vor fi <I> fcuci vii ,</I> ceea ce se va împlini la încheierea acelei perioade. O excepcie -- _i poate de aceea este potrivit a fi numit un alt rând sau o alt ceat -- vor fi biruitorii din perioada de dinaintea Cincizecimii, credincio_ii vrednici din vechime la care face referire apostolul (Evr. 11:39, 40). Ace_tia fiind aprobaci de Dumnezeu,  au primit mrturie -- încercarea lor având loc deja, nu va fi necesar ca restituirea lor afar <I>din moarte</I> _i <I>la viac</I> s fie o lucrare treptat. Neajunsurile lor au mers înainte la judecat. Ca atare, învierea lor va fi instantanee, dar într-un rând sau ceat sau clas diferit de a Cristosului, Cap _i corp. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dup învierea vrednicilor din vechime la perfecciunea deplin a mincii _i corpului uman, care este primul rând al omului natural, putem a_tepta ca lucrarea învierii s înceap <B>((700))</B> cu popoarele sau cu oamenii de pe pmânt la vremea stabilirii Împrciei -- în realitate morci în msur de nou zecimi, dar prin uzanc general numici vii. De_i nu sunt în morminte, ei sunt <I>morci</I> din punct de vedere divin,<I> </I>iar procesul de druire a viecii sau de restabilire va începe imediat cu ei. Împrcia Domnului, operând în lume _i conducând-o sub legi de dreptate _i iubire, va fi în mod clar în faca lor, iar cuno_tinca de Domnul va umple întreg pmântul pentru iluminarea lor. Atunci ei vor avea posibilitate deplin s aleag dreptatea, ascultarea _i viaca ve_nic, sau s aleag nedreptatea, neascultarea _i Moartea a Doua. Numai cei care vor alege viaca, prin ascultare de glasul Fiului Omului, _i care se vor supune cerincelor Împrciei pentru ridicarea lor, vor ajunge vreodat la restabilire deplin, la perfecciune deplin, la <I>viac.</I> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dup ce ace_tia vor fi pornit pe calea viecii, unii dintre cei care sunt în marea închisoare a morcii, mormântul, vor fi chemaci afar, trezici, pentru a fi trataci exact în aceea_i manier. Pe msur ce lumea va fi gata s-i primeasc, alcii, apoi alcii, vor ie_i afar din mormânt ca s se bucure de ocaziile acelea binecuvântate ale restabilirii, învierii, pregtite pentru ei prin harul lui Dumnezeu, prin rscumprarea care este în Cristos Isus Domnul nostru. Dar în fiecare caz proba va fi aceea_i:  Oricine nu va asculta (nu se va supune) de Prorocul acela (Cristosul) va fi nimicit din mijlocul poporului (în Moartea a Doua --  nu va vedea viaca ). Cel care va aculta pe Prorocul acela, dimpotriv, va fi ridicat pucin câte pucin, pas cu pas, afar din starea morcii, pân când, fiind în Cristos _i cu totul subordonat Lui, va ajunge la <I>viac</I> în plintatea ei, în sensul ei complet. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Unii vor ridica întrebarea: Nu va fi oare necesar ca fiecare membru al familiei umane s mearg în mormânt înainte de a avea parte de puterile acelei învieri? Rspundem c va fi necesar ca toci cei care vor avea parte de Întâia Înviere s mearg în moartea real înainte de a participa la binecuvântrile acelei învieri, fiindc astfel a fost legmântul <B>((701))</B> lor _i astfel a fost fgduinca Domnului pentru ei:  Fii credincios pân la <I>moarte</I> _i-ci voi da cununa viecii . A fost necesar ca Domnul, Cpetenia mântuirii noastre, nu numai s fac consacrare pân la moarte ca jertf vie, ci _i s completeze acea consacrare în moartea real. ^i acela_i principiu se aplic la Biserica întreag, care este corpul Su _i care trebuie s împlineasc  ce lipse_te necazurilor lui Hristos , pentru a fi participanci cu El în gloria _i binecuvântarea  învierii <I>Sale ,</I> Întâia Înviere. Dar în ceea ce prive_te lumea nu este necesar ca toci oamenii s mearg în mormânt înainte de a participa la restabilire, înviere, ridicare. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dup cum am vzut deja, din punct de vedere divin toat lumea este socotit moart din momentul când peste Adam a venit condamnarea din cauza neascultrii. În prezent toat lumea este în închisoare, înctu_at de slbiciuni mintale, fizice _i morale. În aceast închisoare se afl diferite încperi, iar cei pe care lumea îi nume_te vii, dar pe care Dumnezeu îi nume_te morci (în gre_eli _i pcate _i sub sentinca divin), mai umbl, cum s-ar zice, prin curtea închisorii _i n-au fost închi_i înc în celulele lor, mormântul; dar ei sunt în închisoare _i nici unul nu se poate elibera de ctu_ele morcii care sunt peste ei. Dac unui temnicer i s-ar trimite ordin s elibereze toci prizonierii, am încelege c ordinul s-ar aplica nu numai la cei închi_i în celule, ci la toci care în vreun sens al cuvântului ar fi în spatele gratiilor închisorii _i sub puterea _i controlul temnicerului. Întocmai a_a este _i cu moartea, marele temnicer. Ea a încredincat mormântului milioane de oameni _i alte sute de milioane mai sunt în libertate parcial în curtea închisorii, dar ei sunt cinuci ferm _i sigur _i fac serviciu cu suspine _i dureri, a_teptând eliberarea. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Domnul nu d amnunte despre felul în care cei care au intrat în incinta închisorii vor fi sco_i afar, a_a încât s poat auzi vocea Fiului Omului _i prin ascultare s poat tri (Ioan 5:25). Noi nu putem, prin urmare, decide în mod <B>((702))</B> arbitrar care anume va fi natura procedeului. Se vede c nu este necesar ca noi s încelegem amnuntele acestei probleme. Totu_i, este interesant s ne gândim la ea _i putem presupune c nu va fi neplcut pentru Domnul ca noi s ne imaginm pucin în privinca acestui procedeu. Presupunerea noastr a fost deja declarat pe scurt*, c fiecare primitor al favorii, pe msur ce va cre_te în cuno_tinc _i iubire, va fi doritor s coopereze cât se poate de mult la binecuvântarea altora, în special a rudelor apropiate, iar canalul general al apropierii de Domnul în legtur cu acest subiect va fi prin rugciune _i pregtire, trezirile având loc drept rspuns la acestea. Presupunem c atunci lumea se va apropia de  Preocimea Împrteasc pentru ajutor în caz de boal etc., întocmai cum în mod tipic evreii apelau la preocimea mozaic. Prin urmare, rugciunea va fi canalul obi_nuit al binecuvântrii. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Vol. IV, cap. 13, pag. 640 </P> <HR> <P ALIGN="CENTER">Anastasis -- Reluarea poziciei avute sau înviere </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Sensul real al <I>învierii</I>, ca o fgduinc pus în faca noastr în Scripturi, s-a pierdut în mod foarte general din vedere, parcial din cauz c acest cuvânt englezesc, înviere, este folosit în moduri diferite. De exemplu, nu este neobi_nuit s se spun (în limba englez -- n. e.) c un articol de îmbrcminte care fusese o vreme lsat la o parte a fost  înviat ; iar când se abandoneaz un cimitir este obi_nuit s se spun c se  învie morcii care fuseser îngropaci în el, ca s se reîngroape în alt parte. Apropiindu-ne mai mult de folosirea legitim a cuvântului, mulci cre_tini vorbesc despre <I>învierea</I> lui Lazr, <I>învierea</I> fiului vduvei din Nain, <I>învierea </I>fiicei lui Iair etc., _i au aceea_i idee în minte când vorbesc despre fgduincele din Scripturi ale învierii care va avea loc în dimineaca Veacului Milenar. Aceast gre_eal grav a întunecat toat gândirea asupra acestui subiect important. Nu este adevrat c Lazr _i ceilalci mencionaci au fost înviaci; ei au fost numai trezici, reanimaci. Exist o <B>((703))</B> mare diferenc între o simpl trezire _i o înviere deplin, complet din moarte la perfecciunea viecii. A trezi înseamn doar a porni din nou ma_inria viecii -- a resuscita -- _i acest lucru a fost tot ce s-a fcut pentru Lazr, pentru fiul vduvei din Nain sau pentru fiica lui Iair. Ei au fost tot sub sentinca morcii _i au avut numai experienca unei mici prelungiri a strilor de moarte prezente. Ei n-au fost ridicaci, sco_i afar din moarte la condiciile viecii perfecte. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Cuvântul  înviere , a_a cum se gse_te în Noul Testament englez, vine din cuvântul grecesc <I>anastasis</I> în toate cazurile cu excepcia unuia (Mat. 27:53, unde este din grecescul <I>egersis _</I>i ar trebui s fie tradus în mod corect <I>revenire la viac</I> sau reanimare). Cuvântul <I>anastasis</I>, care apare de patruzeci _i trei de ori în Noul Testament, înseamn <I>a relua pozicia avut,</I> sau <I>a se ridica din nou.</I> Nu este folosit niciodat în legtur cu ridicarea unui corp din mormânt la pozicia în picioare, nici nu înseamn doar reanimarea sau pornirea din nou a ma_inriei viecii. Înseamn ceva mult mai important. Este folosit ca antiteza sau opusul morcii -- recuperarea din moarte. Pentru a încelege corect cuvântul <I>anastasis</I> trebuie mai întâi de toate s încelegem corect ce constituie viaca din punct de vedere divin. Trebuie apoi s vedem ce constituie procesul morcii _i moartea; _i cu aceste dou idei în minte putem încelege ideea de înviere sau de ridicare din moarte iar_i la perfecciunea deplin a viecii de la care am czut cu tocii în Adam. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Numai doi oameni au avut vreodat viac: primul, Adam înainte de înclcarea sa, înainte de a-_i atrage asupra sa blestemul sau sentinca morcii _i procesele care însocesc moartea, _i, al doilea, omul Isus Cristos. În momentul când împotriva lui Adam s-a pronuncat sentinca morcii, viaca lui s-a pierdut, procesul de moarte a început _i el a fost în <I>moarte</I> -- deci n-a mai fost în <I>viac.</I> El a continuat s se afunde tot mai adânc în moarte pân când în final a fost complet mort, întrucât din punct de vedere juridic el a fost mort din momentul sentincei. Urma_ii lui Adam n-au avut niciodat <B>((704))</B> viac; scânteia care pâlpâie câciva ani nefiind recunoscut de Dumnezeu, având în vedere faptul c sentinca morcii este peste toci _i având în vedere faptul c cei nscuci în lume nu primesc viac în sensul deplin al acestui cuvânt, ci numai o stare înspre moarte. Dup cum s-a artat deja, întreaga lume este deja moart din punctul de vedere al Dreptcii, _i Dumnezeu îi recunoa_te ca având viac (chiar _i în mod socotit) numai pe aceia care s-au unit cu Fiul lui Dumnezeu, Rscumprtorul oamenilor, Dttorul de viac. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dac se va cine minte ce înseamn viaca _i ce înseamn procesul morcii -- dac nu se va uita de la ce înlcime glorioas _i perfecciune a viecii a czut omul în starea prezent a degradrii _i morcii -- atunci _i numai atunci va putea fi apreciat corect cuvântul <I>anastasis</I>, c înseamn a relua pozicia avut, <I>a se ridica iar_i la starea de la care a avut loc cderea,</I> la starea de perfecciune în care a fost creat tatl Adam. La aceast stare de perfecciune Î_i propune Dumnezeu s-i aduc prin Cristos pe toci din omenire care voiesc. Condicia este ca, atunci când vor fi adu_i la cuno_tinca Adevrului, ei s accepte favoarea divin _i s-_i demonstreze loialitatea prin ascultare de spiritul Legii divine. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Cuvântul <I>anastasis</I> nu este folosit niciodat în legtur cu simpla resuscitare a morcilor. O examinare atent a celor patruzeci _i trei de texte din Scriptur în care apare cuvântul <I>anastasis </I>va gsi c ele sunt în acord absolut cu definicia _i semnificacia dat aici cuvântului -- <I>a relua pozicia avut</I>, o <I>re</I>cuperare din moarte, o <I>re</I>intrare în viaca perfect. Un singur text din cele patruzeci _i trei ar putea fi considerat de ctre unii neclar: el se gse_te în Evrei 11:35. <I>Anastasis</I> este redat acolo  înviere . Declaracia întreag spune:  Femeile _i-au primit <I>prin înviere</I> pe morcii lor . Presupunerea general în privinca acestor cuvinte pare s fie c apostolul s-a referit la cele dou femei ai cror fii au fost readu_i la viac: unul de ctre profetul Ilie _i cellalt de ctre profetul Elisei (1 Împ. 17:17-23; 2 Împ. 4:18-37). Noi nu suntem de acord cu opinia aceasta din dou motive: </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>((705))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">1) Nu este în armonie cu semnificacia cuvântului <I>anastasis</I> a_a cum este indicat de celelalte patruzeci _i dou de cazuri unde apare cuvântul în Noul Testament. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">2) Fiindc astfel de interpretare n-ar fi atât de în armonie cu argumentul apostolului din Evrei 11. Argumentul prezentat este credinca vrednicilor vechi în Dumnezeu _i într-o înviere viitoare, care va fi rspltit dup glorificarea Bisericii, a_a cum este specificat în versetul 40.  Învierea mai bun la care ei ar putea spera _i care constituie baza credincei lor este înc în viitor, dup cum se spune în versetul 39 --  n-au primit ce le fusese fgduit -- n-au primit rsplata; ca atare, oricare ar fi fost<I> trezirea</I> celor adormici, aceasta n-a fost rsplata, n-a fost fgduinca pe care o cutau. Apostolul mencioneaz pe Ghedeon, Balaac, Samson, Iefta, David, Samuel _i profecii, care au fcut lucruri minunate cu puterea Domnului _i în armonie cu credinca lor, punându-_i în pericol _i în multe cazuri sacrificându-_i viaca în serviciul Domnului. Femeile au avut mai pucine ocazii în aceste privince, _i totu_i apostolul vrea ca noi s _tim c sociile, mamele _i fiicele din Israel, a cror credinc în Domnul a fost astfel încât s le fac s simpatizeze _i s coopereze cu brbacii care s-au angajat în aceste lupte _i sacrificii, au fost participante cu socii, fiii _i tacii lor; _i încurajându-i la credincio_ie au devenit prta_e cu ei la sacrificiile credincei _i prin credinc au privit înainte în viitor _i _i-au dat seama de învierea mai bun care va veni în final pentru credincio_ii Domnului. Privind cu ochiul credincei în viitor, ele <I>în credinc</I> _i-au primit pe morcii lor <I>ridicaci la viac din nou</I>, sau  prin înviere . ^i cine va contesta c dac credinca lui Avraam, când a fost dispus s jertfeasc pe fiul su Isaac, a fost acceptabil pentru Dumnezeu, credinca sociilor, mamelor _i fiicelor din Israel, care au intrat deplin în spiritul reprezentancilor brbaci în suferince, rzboaie, rbdare etc., va fi la fel de plcut Domnului; _i n-ar indica aceasta c dac ar fi avut puteri brbte_ti _i ele ar fi fost viteze în lupt, credincioase în încercrile de batjocuri _i biciuiri crude, de lancuri _i închisoare etc.? Astfel de femei (probabil pucine, <B>((706))</B> ca _i brbacii pe care-i descrie apostolul), au fost fr îndoial _i ele aprobate de Domnul _i fr îndoial li se va acorda o parte în  învierea mai bun pregtit de Domnul pentru ace_ti vrednici din vechime. </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> În timp ce cuvântul <I>anastasis</I> înseamn ridicare din nou, complet din moarte, el nu limiteaz în nici un sens procesul a_a încât s-l fac fie instantaneu fie treptat. De fapt, remarcm c învierea Domnului nostru a fost o înviere instantanee din moarte la perfecciunea viecii, în timp ce lumea în general va avea o înviere treptat, sau o ridicare la viac care va ocupa o mare parte dintr-o mie de ani stabilit pentru aceast lucrare a învierii sau restabilirii. <I>Anastasis</I> nu schimb nici natura fiincei care va fi înviat, fiindc cel înviat va avea aceea_i natur ca atunci când a murit. Apostolul arat aceasta în discursul su asupra subiectului, asigurându-ne c la înviere Domnul va da fiecrei semince felul ei potrivit de corp (1 Cor. 15:35-38). O fiinc <I>uman</I> fiind în moarte, procesele învierii nu-i vor schimba natura, potrivit sensului cuvântului <I>anastasis</I>. Înseamn pur _i simplu c fiinca care este în moarte este fiinca care va fi fcut s se ridice iar_i la viac. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Aici notm armonia învcturii Scripturii, c: (1) Domnul nostru ^i-a schimbat natura când a lsat gloria avut la Tatl _i a devenit om, luând natura noastr; (2) El ^i-a schimbat iar_i natura când S-a sacrificat ca om _i a fost conceput ca Nou<I> </I>Creatur<I> la botezul Su</I> la vârsta de treizeci de ani. Aceast Nou Creatur, care nu mai era pmânteasc, ci cereasc, a fost înviat a treia zi _i I S-a dat un corp cum I-a plcut Tatlui -- un corp spiritual, un corp potrivit. El a fost ridicat complet din moarte la perfecciunea viecii pe planul pentru care fusese conceput înainte. La fel Biserica, Noua Creacie sub Domnul ei _i asociat cu El, Capul, va avea parte de aceea_i înviere; _i fiindc sunt socotici membri ai corpului Su, se spune despre ei c au parte de  învierea Lui -- Întâia Înviere (principal, cea mai important). ^i ei sunt  concepuci din nou , <B>((707))</B>  concepuci de Spirit ca Noi Creaturi -- ca atare învierea lor este diferit. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Omul natural, care nu devine Creatur Nou, care nu are parte de conceperea din nou la o natur nou, rmâne om natural, iar <I>anastasisul</I> su, sau reluarea poziciei sale, va însemna ridicarea sa ca fiinc uman la perfecciunea deplin a naturii umane, de la care a czut întreaga ras în mod reprezentativ în persoana lui Adam.  Învierea mai bun în care, dup cum spune apostolul, au sperat vrednicii din vechime, nu va fi  Întâia Înviere , care este limitat la cei chemaci în timpul Veacului Evanghelic -- la Cristos capul _i Biserica trupul Su.  Învierea mai bun pe care o vor primi ace_ti vrednici din vechime, superioar celei a semenilor lor, va consta în faptul c va fi o înviere instantanee la perfecciune uman la începutul Veacului Milenar, în loc s fie o înviere treptat  prin judecat în timpul acelui veac. Acest lucru le va permite s fie servitorii onoraci ai Cristosului, servitorii Împrciei în timpul Mileniului, _i, ca oameni perfecci, s fie fcuci  princi (domni) în toat cara (Ps. 45:16). Privilegiul acestor vrednici va fi s administreze legile Împrciei, ca agencii _i reprezentancii Cristosului spiritual nevzut de oameni. Binecuvântarea lor, prin urmare, mai presus de a tovar_ilor lor*, va fi îndoit; întâi, prin aceea c încercarea lor este în trecut _i rspltirea lor cu perfecciunea va fi instantanee, dându-le datorit acestui lucru un avantaj de aproape o mie de ani asupra altora; _i apoi, fiindc sub providenca Domnului aceasta le va permite s participe în marea lucrare de restabilire _i binecuvântare ca faz pmânteasc a Împrciei, ca agenci umani sau canale prin care va lucra Cristosul pe scar larg. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY"> *Mulcimea cea mare, de_i nu pot fi socotici ca participanci la Întâia Înviere _i prta_i la gloria, onoarea _i nemurirea ei, _i nici nu pot fi socotici împreun cu vrednicii din vechime, trebuie totu_i s fie socotici biruitori chiar dac biruinca va fi prin mare necaz. ^i ca biruitori trebuie consideraci c trec din moarte la viac _i de aceea sunt supu_i unei schimbri instantanee _i nu unei schimbri treptate, ca _i în cazul lumii, a crei încercare este în viitor. </P> <HR> <P ALIGN="CENTER"> <B>((708))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY"><I>Anastasisul</I> lumii în general va depinde, în cazul fiecrei persoane, de progresul ei pe  calea mare a sfinceniei*. Dup cum a explicat Învctorul:  Toci cei din morminte vor auzi glasul Lui _i vor <I>ie_i</I> din ele . Dar, în cazul celor a cror judecat sau încercare nu va fi fost trecut cu succes mai înainte, ie_irea afar din ele va fi numai o trezire; _i deoarece numai biruitorii acestui Veac Evanghelic vor ie_i afar la Întâia Înviere, iar biruitorii din veacurile trecute vor ie_i la o înviere mai bun pe plan uman, restul lumii vor ie_i afar, dup cum a spus Domnul, la o înviere prin judecat. Ioan 5:29**. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Vol. I, pag. 205 </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">**Redarea din Versiunea noastr Comun (englez -- n.e.),  învierea condamnrii , este o eroare grav care a ajutat mult la înceco_area mincii multora în privinca adevratei semnificacii a acestui pasaj. Mulci par s înceleag din el ideea c unii vor fi înviaci doar ca s fie osândici sau condamnaci iar_i. Adevrul este chiar contrariul acesteia. Cuvântul redat prin  condamnare în acest verset este cuvântul gercesc <I>krisis, </I>care apare în mod repetat în acela_i capitol _i este redat în mod corect prin judecat. A_a ar trebui s fie redat în acest caz _i a_a este redat în Versiunea Revizuit. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">În Ioan 5:25 Domnul nostru arat cum va fi îndeplinit trecerea din moarte la viac, zicând:  Vine ceasul _i acum a _i venit, când cei morci vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu _i cei care vor asculta vor tri . Având în minte c întreaga lume este moart din punct de vedere divin, vedem c apostolii _i Biserica timpurie au fost chemaci din aceast lume moart, _i ca membri ai ei li s-a dat ocazia s aud de la Fiul lui Dumnezeu mesajul viecii. În msura în care i-au dat atencie au venit tot mai mult în relacie vital cu Dttorul de viac; _i astfel toci cei care au devenit una cu El, din ziua aceea pân în prezent, I-au ascultat glasul, mesajul, (s-au supus) _i proporcional au venit în favoarea Sa _i se vor împrt_i de rsplcile Sale. Procedura veacului viitor va fi similar:  Pmântul va fi plin de cuno_tinca <B>((709))</B> Domnului _i nimeni nu va mai trebui s zic:  Cunoa_te pe Domnul! , ci toci Îl  vor cunoa_te de la cel mai mic pân la cel mai mare .  Toci cei din morminte . . . vor ie_i din ele , vor fi trezici ca s poat  auzi glasul Fiului lui Dumnezeu _i cei care-l vor asculta (se vor supune) vor tri . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dup cum în cazul Bisericii Evanghelice din prezent auzirea glasului Fiului Omului este o chestiune treptat, învctur peste învctur, regul peste regul, tot a_a va fi _i cu lumea în timpul Veacului Milenar. Cei asculttori vor ajunge treptat la o apreciere tot mai clar a lungimii _i lcimii, înlcimii _i adâncimii iubirii, dreptcii _i prevederii divine. Dar atunci cei care vor asculta de poruncile acelui mare Învctor nu vor avea persecucii _i împotriviri, a_a cum au cei care acum caut s-I urmeze Cuvântul, fiindc Satan va fi legat _i legile Împrciei vor fi în vigoare, iar cei care vor fi în armonie cu dreptatea vor fi binecuvântaci _i ridicaci, iar cei care vor lupta împotriva Împrciei _i se vor împotrivi conducerii ei în vreun amnunt, dup o încercare rezonabil vor fi socotici disprecuitori ai harului lui Dumnezeu _i vor fi nimicici complet de printre oameni. Fapt. 3:23; Isa. 65:20. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Vedem, prin urmare, c declaracia Domnului nostru despre o trezire general a morcilor înseamn o mare binecuvântare, rodul lucrrii Sale rscumprtoare. Vedem c expresiile, cei care au fcut binele, care vor ie_i afar la  învierea <I>viecii </I> -- cei care vor veni la înviere cu viac deplin -- se pot referi numai la clasele biruitoare, Biserica, vrednicii din vechime _i mulcimea mare. Numai despre ace_tia se poate spune c au fcut binele, au fcut bine în felul cum apreciaz Domnul -- au primit aprobarea divin. S nu încelegem c expresia  au practicat binele înseamn au fcut perfect, la înlcimea standardului divin în gând, cuvânt _i fapt, fiindc apostolul ne arat clar c  nu este nici un om drept, nici unul mcar , în toate aceste aspecte. Cea mai mare apropiere de dreptate care este posibil pentru careva dintre noi este puritatea inimii -- dreptatea intenciei. </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>((710))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Restul lumii sunt cuprin_i toci împreun în termenul  cei care au fcut rul -- care n-au fost acceptabili pentru Dumnezeu. Ace_tia cuprind nu numai pe acei care n-au fost acceptabili ca pgâni, din cauz c nu L-au cunoscut pe marele Rscumprtor _i de aceea n-au avut privilegiul s se apropie de Tatl prin El, ci cuprind pe toci aceia care au auzit ceva despre Isus _i au înceles ceva despre lucrarea Sa de împcare, _i care, posedând aceast cuno_tinc în diferite grade, n-au rspuns la privilegiile _i oportunitcile acordate lor -- nu s-au consacrat deplin, complet. Toci ace_tia, din punct de vedere divin,  au fcut rul -- sunt dezaprobaci. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Se va observa imediat c aceast clas cuprinde pe mulci  înlcaci între oameni , atât din sistemele bisericii nominale cât _i din afara lor -- mulci dintre cei nobili, cei încelepci, cei bogaci, cei mari _i cei învcaci. Desigur c trebuie s ne produc bucurie în inim faptul c Domnul, deci, S-a îngrijit _i de trezirea acestora _i c de_i ei nu vor  ie_i la învierea viecii, vor  ie_i ca s aib oportunitcile participrii la învierea treptat <I>prin judecci,</I> pentru ca în timpul Veacului Milenar, ziua de judecat* sau de încercare de o mie de ani, ei s poat fi supu_i la probele lor sub astfel de condicii favorabile cum a indicat Cuvântul lui Dumnezeu. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">*Vol. I, pag. 137 </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Ei vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu -- nu jargonul crezurilor contradictorii, a_a cum este exprimat prin diferitele secte din cre_tintate _i din lume. Li se vor da buze curate, sau un mesaj curat (bef. 3:9). Ochii lor orbi se vor deschide, urechile lor surde se vor deschide, vor auzi, vor cunoa_te _i va fi gre_eala lor proprie dac nu vor profita de mesajul de bucurie, ca s primeasc favorurile lui Dumnezeu date prin Dttorul de viac, Cristosul, _i astfel, pas cu pas, pucin câte pucin, s câ_tige biruince asupra slbiciunilor _i imperfecciunilor mintale, morale _i fizice, pân când, la încheierea judeccii sau a timpului lor de <B>((711))</B> încercare, vor fi obcinut condiciile viecii -- perfecciunea -- tot ceea ce a fost pierdut în Adam _i a fost rscumprat prin sângele precios al lui Cristos. </P> <P ALIGN="CENTER"> Nu o judecat sau un proces pentru pcatele trecute, ci o alt încercare de viac </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Trebuie s ne amintim c încercrile _i probele care vor fi atunci asupra lumii în general nu vor fi de genul proceselor la care sunt supu_i criminalii în prezent, când curtea _i juriul examineaz dovezile ca s stabileasc dac acuzatul este vinovat sau nu, _i dac este, care s fie pedeapsa. Nu exist nici o îndoial în privinca vinei rasei noastre _i nu se propune nici un proces sau judecat pentru a se constata dac omul a fost vinovat de neascultare de Dumnezeu, nici pentru a se constata dac pedeapsa morcii dat de Dumnezeu a fost o pedeaps just. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Judecata sau încercarea din Veacul Milenar va fi pe linii complet diferite _i va corespunde mai mult felului în care ar fi tratat un copil pe care printele l-ar gsi vinovat _i vrednic de lovituri _i cruia i-ar fi administrate loviturile, iar dup primirea pedepsei ar fi întrebat de printe:  Ei bine, îci recuno_ti gre_eala? Recuno_ti justecea pedepsei pe care ai primit-o? _i de acum încolo e_ti dispus s fii copil asculttor? La un rspuns afirmativ, printele ar putea spune:  Vom vedea! Voi judeca sau te voi pune la încercare sau la prob în cursul zilei de astzi _i dac voi gsi c te cie_ti sincer _i dore_ti serios s-mi faci voia, te voi aduce pân desear înapoi în prt_ie deplin _i-ci voi acorda toate privilegiile pe care le-ai avut înainte de înclcare . Astfel este natura judeccii sau încercrii veacului viitor -- o încercare ca s se constate care membri ai lumii vinovate, dup ce au suferit plata pcatului, moartea, timp de _ase mii de ani, vor fi învcat în gemete _i dureri c pcatul este peste msur de pctos iar dreptatea este însocit de mare binecuvântare, _i vor dori s se conformeze voincei lui Dumnezeu în toate lucrurile. </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>((712))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Ascultarea va fi impus de la început _i numai cei care vor refuza în mod hotrât s fac progres vor fi îndeprtaci chiar dup o sut de ani de încercare; cei care vor face progres chiar _i numai la exterior _i se vor conforma legilor Împrciei chiar _i numai la exterior, vor avea permisiunea s mearg mai departe _i li se vor da posibilitci s creasc în har, în cuno_tinc _i în iubire. Dar la sfâr_itul Veacului Milenar va veni o prob hotrâtoare pentru toci -- nu în privinca conduitei exterioare, care trebuie s fi fost bun, altfel nu _i-ar fi putut mencine pozicia, ci ar fi fost îndeprtaci din viac mai repede, în Moartea a Doua. Aceast prob final va fi în privinca <I>loialitcii inimii</I> fac de principiile dreptcii. Toci vor fi probaci în aceast privinc; _i toci care nu vor fi gsici cu totul loiali _i supu_i Domnului vor fi îndeprtaci în Moartea a Doua -- nu li se va permite s continue în posedarea favorurilor divine. Dar ce îndurtoare sunt pregtirile divine fcute astfel! Ce îndelung rbdtori fac de copiii oamenilor Îi arat acest plan divin pe Tatl nostru ceresc _i pe Rscumprtorul nostru! În mod sigur astfel de rbdare _i suportare va atrage ctre Domnul pe toci cei care vor fi vrednici de viac ve_nic; iar în privinca distrugerii celorlalci, toci cei în armonie cu Domnul vor fi gata s zic, în cuvintele inspirate:  Doamne Dumnezeule Atotputernic, adevrate _i drepte sunt judeccile Tale! Apoc. 16:7. </P> <P ALIGN="CENTER">Socotici vrednici s aib parte de înviere </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Din acest punct de vedere gsim un sens în cuvintele Domnului:  Cei gsici vrednici s aib parte de veacul acela _i de învierea dintre cei morci (Luca 20:35). Extrem de pucini, numai o  turm mic , sunt socotici vrednici s aib parte de lumea aceea _i de învierea  mai bun înainte de Mileniu. Marea mas a omenirii, inclusiv cei crora Domnul le-a adresat aceste cuvinte, vor ie_i afar la  învierea prin judecat , iar apoi va rmâne ca ei s se dovedeasc vrednici de viac perfect, singurii crora li se va permite s treac dincolo de Veacul Milenar în veacurile ve_nice din viitor. <B>((713))</B> Numai celor asculttori li se va permite s <I>aib parte</I> de înviere, fiind ridicaci deplin _i complet din moarte -- un progres treptat _i o ajungere treptat. Dup cum am vzut deja, cei care vor umbla atunci pe calea mare a sfinceniei trebuie s  <I>mearg</I> pe ea în sus. Va fi o cale în sus, ascendent, _i se va cere efort _i biruinc din partea celor care vor vrea s recâ_tige tot ceea ce a fost pierdut -- perfecciunea uman. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Privind îndeaproape aceast trstur a planului divin, suntem uimici de încelepciunea _i consecvenca ei, precum _i de avantajele pe care ea le va oferi celor pentru care este pregtit. Putem repede vedea, de exemplu, c orice alt plan ar fi spre dezavantajul celor pentru care avantajele Mileniului sunt în mod special intencionate. S lum de exemplu pe Nero. S presupuneam c ar avea o înviere instantanee la viac -- s presupunem c ar  ie_i din mormânt perfect mintal, moral _i fizic: acela n-ar fi Nero. Fiinca aceea perfect nu s-ar putea identifica în nici un sens al cuvântului cu Nero din trecut _i n-ar putea s-l identifice nici cei care au fost asociaci cu el. Nu ni-l putem imagina nici  ie_ind perfect în privinca organismului uman, dar imperfect la minte _i la caracter. Toci care au învcat chiar _i primele principii ale legilor fiziologiei trebuie s vad absurditatea unui astfel de lucru. Legile acelea ne învac foarte clar c un caracter _i un organism sunt una; c un organism perfect ar indica desigur un caracter perfect. Dar dac pentru moment am suscine unul dintre aceste lucruri neracionale, am întâmpina imediat obieccia c o mie de ani ar fi o perioad prea lung pentru a încerca ascultarea sau neascultarea unei fiince <I>perfecte.</I> Adam, ca fiinc perfect, a avut o încercare foarte scurt, dup câte putem noi judeca din Scripturi. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Mai mult, dac ne-am putea imagina lumea perfect _i în încercare, am fi obligaci _i s ni-i imaginm pe oameni ca fiind supu_i legii perfecte; _i fiind fr imperfecciuni ar fi _i fr proteccie sau acoperire a neajunsurilor _i ca atare exact <B>((714))</B> în aceea_i pozicie în care a stat Adam la început în încercarea sa. În acest fel vzând lucrurile, n-ar exista nici o necesitate a Împrciei Mijlocitoare a lui Cristos _i a domniei de o mie de ani, fiindc legea perfect reprezint justicia divin, aceea_i care a lucrat cu Adam la început _i aceea_i care trebuie s treac peste omenire la sfâr_it -- la încheierea Mileniului, înainte ca lumea s fie acceptat de Dumnezeu în favoare ve_nic. Astfel de vederi observm c sunt, prin urmare, cu totul contradictorii aranjamentului divin. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">S remarcm acum frumusecea, armonia, caracterul racional _i consecvent al planului divin de înviere prin judecci. (1) Oamenii, venind afar practic în aceea_i stare mintal, moral _i fizic în care au intrat în mormânt, se vor identifica imediat, personal _i în relacie cu alcii.  Oriîncotro ar cdea copacul . . . în locul unde cade, acolo rmâne , iar trezirea, sau chemarea afar din mormânt, va fi ca încheierea unui somn, tocmai ilustracia pe care o folose_te Domnul nu numai în legtur cu corpul lui Cristos, ci _i cu lumea în general, despre a crei trezire viitoare, ca parte din planul Su, se vorbe_te ca despre o trezire din somn. Dup cum o persoan care se treze_te din somn se gse_te practic în aceea_i stare în care s-a culcat, plus o u_oar întrire, _i poate s-_i aminteasc repede evenimentele _i împrejurrile care i-au precedat somnul, credem c tot a_a va fi _i cu lumea în general, când  vor auzi glasul Fiului Omului _i vor ie_i din morminte. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Prin aceasta nu încelegem c vor ie_i exact în aceea_i stare fizic în care au fost în momentul morcii, fiindc aceasta ar însemna o absurditate. De exemplu, unul ai crui plmâni s-au descompus pân când ultima lui suflare a fost un gâfâit, nu trebuie s ne a_teptm c va veni afar gâfâind _i fr plmâni; unul al crui cap a fost desprcit de trup nu va fi trezit fr cap; _i la fel, cel care _i-a pierdut bracele sau picioarele, sau degetele de la mâini sau de la picioare, n-ar putea fi a_teptat, racional vorbind, s  ias fr aceste membre. În absenca a ceva clar în Scripturi care s ne <B>((715))</B> îndrume judecata, trebuie s presupunem c ie_irea lumii afar va fi ceea ce s-ar considera acum c este o sntate _i o putere medie, a_a cum, de exemplu, a binevoit Domnul s acorde celor pe care i-a vindecat la prima Sa venire. Cei vindecaci n-au fost fcuci <I>perfect</I> snto_i, altfel mulci dintre ei puteau s fi trit secole întregi, ca Adam cel perfect. Mai degrab putem presupune c restabilirile au fost la o sntate _i o putere medie, _i tot a_a va fi la trezire, când acela_i glas îi va chema din somnul morcii ca s poat auzi cuvintele Lui _i prin ascultare <I> s ajung la</I> viaca etern cu perfecciunea ei mintal _i corporal, pentru care El a pregtit timpurile restabilirii _i disciplinrile, judeccile _i binecuvântrile Împrciei. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Firele existencei fiind reluate tocmai unde au fost lsate în moarte, ceserea experiencei va începe _i se va adapta rapid la condiciile schimbate; _i între timp individul nu-_i va pierde identitatea, nici nu va fi pierdut pentru lume _i pentru cercul social din care a fcut parte. Astfel experiencele trecute cu pcatul _i egoismul vor constitui un bun de cuno_tinc valoros, folositor în evalurile cuvenite din viitor, fcându-l în stare pe cel revenit la viac s aprecieze avantajele care deriv din domnia dreptcii _i viecii în contrast cu domnia anterioar a pcatului _i morcii. Va fi spre avantajul su, de asemenea, c el va trebui mai întâi de toate s accepte pe Cristos Regele ca Rscumprtorul su, recunoscându-_i imperfecciunea _i nevrednicia -- va trebui s se prind de Dttorul de viac înainte de a putea porni pe calea mare a sfinceniei. Va fi spre avantajul su, de asemenea, c el însu_i va trebui s fac pa_i pentru învingerea slbiciunilor proprii _i pentru ajungerea la perfecciunea pus înaintea sa ca cint. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Lecciile din experienca astfel câ_tigat vor fi adânc gravate în memoria sa, în caracterul su, _i-l vor potrivi _i pregti pentru încercarea final de la sfâr_itul Veacului Milenar, când se va cere <I>loialitate</I> absolut <I>a inimii</I>. Între timp îns, imperfecciunile lui nu vor lucra în detrimentul sau în dauna sa, fiindc cerincele judectorilor vor fi dup msura <B>((716))</B> slbiciunii sau triei sale de caracter -- toci ace_ti judectori fiind acum pregtici prin propriile lor experience cu pcatul _i slbiciunea, ca s judece comptimitor _i s fie cu adevrat de ajutor. Astfel de experience din partea judectorilor n-ar fi atât de esenciale dac n-ar fi acest plan divin de recuperare treptat -- de  înviere prin judecat . </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Aceast vedere este în armonie deplin _i cu declaracia divin prin gura lui Daniel, profetul, în privinca învierii:  Mulci dintre cei care dorm în crâna pmântului se vor trezi: unii pentru viac ve_nic (durabil), _i alcii pentru ru_ine _i disprec ve_nic (durabil) (Dan. 12:2). Aici vedem aceea_i separare a celor trezici pe care Domnul nostru o explic mai deosebit. O clas este trezit la viac în sensul ei deplin, complet -- viac durabil; cealalt clas este trezit, dar nu în viac. Când vor fi trezici vor fi înc în moarte, nefiind aprobaci de Dumnezeu -- nefiind legaci vital de Fiul.  Cine are pe Fiul are viaca; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viaca. Deci, oamenii în general vor  ie_i pentru a fi adu_i la cuno_tinca faptului c prin harul lui Dumnezeu<I> viaca</I> _i <I>restabilirea</I> au fost pregtite prin marele sacrificiu de isp_ire; c Dttorul de viac ^i-a luat marea putere _i glorie, ca Profet, Preot _i Rege, _i c, identificându-se cu El, vor putea ajunge la viac, treptat, pas cu pas. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Declaracia profetului în privinca acestei a doua clase -- c ei vor ie_i afar pentru ru_ine _i disprec durabil -- este semnificativ. Dac ar ie_i afar perfecci, n-ar fi într-o stare de ru_ine _i disprec, fiindc perfecciunea este totdeauna admirabil. Aceste cuvinte, prin urmare, atest c ei vor ie_i afar imperfecci, iar explicacia adugat de Domnul nostru ne asigur c ei vor ie_i afar în imperfecciunea lor ca s poat, dac vor dori, s ajung la înviere, perfecciune, sub încercrile sau judeccile la care vor fi supu_i -- rspltind ascultrile lor _i pedepsind _i disciplinând neascultrile lor. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">L-am folosit deja pe Nero ca ilustracie; _i cum desigur c el va fi unul dintre cei care vor ie_i pentru ru_ine _i disprec durabil, putem s-l folosim _i mai departe ca ilustracie. Când <B>((717))</B> ne amintim c trezirea lumii care doarme nu va începe pân când generacia prezent din lume va fi fost adus sub puterea Împrciei la o msur considerabil de dreptate _i încelegere, ne vom da seama repede c Nero, când va ie_i, se va gsi în mijlocul unor condicii sociale foarte diferite de cele care predominau când a murit. El va constata c viciile cum sunt cele pe care el le-a practicat _i cultivat vor fi foarte mult disprecuite, iar virtucile pe care le-a evitat _i le-a persecutat le va gsi instalate în putere _i în favoare general. El va fi complet în dezacord cu tot mediul înconjurtor, cu mult mai în dezacord decât alcii mai pucin îndrtnici, mai pucin desfrânaci, mai pucin vicio_i _i mai pucin vrednici de disprec. El va gsi c este bine cunoscut din paginile istoriei _i c este în <I>disprec</I> general din cauza abuzului de putere _i de ocazii -- nu numai ca unul care _i-a ucis propria mam, ci _i ca unul care a persecutat _i a chinuit pe credincio_ii Domnului. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Orice persoan cu o dispozicie bun _i virtuoas cu siguranc va privi un caracter cum este al lui cu  disprec , _i în asemenea împrejurri cu siguranc el va suferi mare  ru_ine . Totu_i, el va veni la o înviere prin judecat -- cu scopul de a i se acorda ocazia s se <I>ridice</I> din starea sa vrednic de ru_ine _i disprec la perfecciunea deplin a naturii umane; _i în ce msur va ajunge la viac, în ce msur va ajunge la înviere din moarte, va depinde în întregime de el. Întâi de toate va trebui s cunoasc Adevrul; va trebui s se vad în culorile sale adevrate; va trebui s se vad în contrast cu omul perfect -- a_a cum va fi reprezentat prin vrednicii din vechime,  princii din vremea aceea. Va trebui s vad acciunea legilor dreptcii în contrast cu cuno_tinca sa anterioar despre acciunea domniei pcatului _i morcii. Dac el î_i va mencine atunci în mod hotrât o influenc rea, î_i va împietri inima _i va refuza s se supun, va trebui s moar în Moartea a Doua -- dup ce s-a bucurat _i a respins privilegiile _i oportunitcile pe care Domnul le-a pregtit pentru el _i pentru toat omenirea. </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>((718))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar dac, dimpotriv, se va umili, î_i va recunoa_te pcatul _i va deveni asculttor de legile Împrciei, el î_i va începe imediat calea ascendent spre viac -- înviere sau ridicare spre recuperare complet din cdere. Dac astfel va  <I>merge </I> pe calea mare a sfinceniei, în acela_i timp se va curca de  disprecul semenilor si _i corespunztor se va elibera de  ru_ine . Cci nu ne putem îndoi c dac este bucurie în cer când un pctos se pocie_te, va fi bucurie _i pe pmânt printre toci oamenii corecci când vor vedea din timp în timp pe pcto_i întorcându-se de la erorile cilor lor la ascultarea de Domnul; iar disprecul ludabil al celor dintâi fac de pcat _i fac de josnicia lui va trebui s dea loc treptat unei aprecieri încelegtoare fac de eforturile depuse în direccia dreptcii. A_a încât, dac Nero va deveni deplin asculttor fac de Domnul _i va ajunge la viac ve_nic, la  învierea prin judecat , el va fi foarte respectat _i trecutul su va fi complet uitat -- întocmai ca acum, când ne gândim la apostolul Pavel, ne amintim sacrificiile sale nobile _i credincio_ia sa fac de Domnul, separându-l de Saul, persecutorul pe care el l-a numit  cel dintâi dintre pcto_i . </P> <P ALIGN="CENTER">Pedepse pentru pcatele din viaca prezent </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dac cineva întreab, nu vor fi oare pedepse pentru pcatele din prezent? Rspundem c în mod sigur Dreptatea va da pedepse pentru fiecare pcat. Pcatul lui Adam, dup cum toci recunoa_tem, a fost pedepsit timp de _ase mii de ani _i sub acea pedeaps toat creacia a suspinat, a trudit _i s-a afundat în moarte. Pcatul acela _i toate celelalte pcate influencate de slbiciunile _i viciile rezultate din cderea lui Adam sunt incluse în isp_irea realizat prin marea jertf pentru pcate. Pcatele care trebuie s fie pedepsite în plus ar fi cele care nu rezult în mod direct din cderea _i degradarea adamic -- cele care au fost într-o anumit msur cu voia. Aceste pcate cu voia trebuie s fie pedepsite; dar în prezent noi nu suntem competenci s <B>((719))</B> judecm care ar fi o pedeaps dreapt sau rezonabil pentru astfel de pcate -- total sau parcial voite. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Fr îndoial c acesta a fost un motiv pentru care Domnul ne-a instruit s  nu judecm nimic înainte de vreme . În cele din urm judecata va fi în mâinile noastre -- dup cum este scris:  Nu _tici c sfincii vor judeca lumea? -- Domnul nostru Isus fiind principalul dintre ace_ti judectori. Declaracia Domnului nostru este c acela care a cunoscut voia Stpânului _i n-a fcut-o va fi btut cu multe lovituri, în timp ce acela care n-a _tiut-o _i a fcut lucruri vrednice de lovituri va fi btut cu pucine lovituri (Luca 12:47, 48). Aceasta ne indic faptul c vina pcatului cu voia va fi cântrit în mare msur dup cuno_tinca noastr de Domnul _i de voinca Sa. Ca atare, Biserica _i cei care în timpul acestui Veac Evanghelic au venit sub lumina _i influenca Bisericii vor fi fcuci responsabili într-o msur mai mare decât alcii. Nero, de_i n-a fost din Biseric, n-a fost conceput de Spirit _i prin urmare a fost proporcional mai pucin responsabil decât Biserica, a avut totu_i considerabil contact cu copiii luminii; de aceea, putem presupune c a avut o msur mare de responsabilitate în legtur cu crimele sale. </P> <P ALIGN="CENTER"> Pcatele unor oameni merg înainte la judecat </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Vorbind despre pedepsele pentru pcatele voite în funccie de lumina avut, s nu uitm declaracia apostolului c,  Pcatele unor oameni merg înainte la judecat, iar ale altora vin pe urm (1 Tim. 5:24). Noi nu _tim în ce msur pcatele lui Nero au primit deja o anumit pedeaps, nu _tim în ce msur a suferit el mintal sau fizic, de aceea nu _tim în ce msur pedeapsa pentru pcatele lui va veni pe urm _i-l va ajunge în timpul Veacului de Judecat. Ca argument doar, s presupunem c el n-a primit nici o pedeaps special în trecut _i c loviturile pentru pcatele sale vor veni mai târziu, _i s întrebm care va fi natura mrturiei împotriva lui _i cum i se vor aplica loviturile sau pedepsele? Noi nu suntem competenci s rspundem fr <B>((720))</B> rezerve sau fr condicii la aceste întrebri, dar cu tocii recunoa_tem un principiu general care deja lucreaz în fiecare om, înregistrând rezultatele propriilor sale înclcri ale cuno_tincei _i con_tiincei. Vedem c în msura în care sunt înclcate adevrul, lumina, cuno_tinca _i con_tiinca, în aceea_i msur este subminat caracterul; _i în msura în care aceasta continu, restabilirea lui va fi mai dificil. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În mod racional putem judeca faptul c Nero trebuie s-_i fi subminat caracterul _i con_tiinca într-o msur într-adevr foarte mare. Dac, deci, la trezire va  ie_i cum a murit, numai pentru o ocazie de dezvoltare, putem vedea imediat c orice pas în jos pe care l-a fcut în trecut, orice înclcare a con_tiincei, orice împotrivire cu bun _tiinc la dreptate, a produs o lezare a caracterului su, care, dac va fi vreodat învins, va cere efort proporcional pentru a-_i reface pa_ii _i a-_i reconstrui partea caracterului pe care el cu nesbuinc a distrus-o. Nu este pentru noi s spunem c aceasta _i numai aceasta va fi pedeapsa pentru pcatele din prezent; dar a_a ni se pare racional s fie. În orice eventualitate, noi suntem mulcumici s lsm lucrurile aici, încreztori c deciziile Bisericii glorificate vor avea girul deplin al tuturor celor care au Spiritul Domnului. Nu putem presupune c Domnului Îi va plcea s rsplteasc ru pentru ru, sau s produc durere inutil chiar _i celui mai infam, dar c decizia dat deja de marea Curte Suprem va rmâne, adic,  plata pcatului este moartea -- Moartea a Doua. </P> <P ALIGN="CENTER">  A_a este _i învierea (principal a) morcilor (speciali) <BR> -- 1 Cor. 15:42 -- </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Învierea Bisericii este numit <I>Întâia</I> Înviere, nu în sensul prioritcii (chiar dac va avea prioritate), ci în sensul c este principal, cea mai bun, superioar. Am vzut deja c sunt diferite serii la înviere -- trei dintre ele sunt <I>la viac</I>, la perfecciune, chiar dac pe diferite planuri de existenc; Biserica ocupând primul loc,  mulcimea mare _i vrednicii din vechime venind la rând, iar mai apoi sau în ultimul rând fiind învierea general a lumii, deschis întregii <B>((721))</B> omeniri, toci cei care vor accepta pregtirile _i aranjamentele divine -- învierea prin judecat fiind terminat numai la încheierea Veacului Milenar. În acest sens al cuvântului va fi într-adevr o realitate faptul c  ceilalci morci nu vor <I>tri</I>  pân nu s-au sfâr_it cei o mie de ani -- nu vor avea viac în sensul ei deplin, cuvenit, complet; nu vor fi ridicaci complet <I>din moarte</I> pân atunci. Astfel vzut propozicia nelegitim din Apocalipsa 20:5*, se constat c este în armonie deplin cu sensul general al Scripturilor. Toate aceste învieri care urmeaz dup prima, sau dup cea principal, vor fi fr îndoial sub puterea _i controlul Bisericii glorificate, al crei Cap glorios a primit în acest scop toat puterea _i autoritatea de la Tatl. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY"> *Am atras deja atencia asupra faptului c propozicia  Ceilalci morci n-au înviat pân nu s-au sfâr_it cei o mie de ani nu este sprijinit de manuscrisele vechi de dat mai timpurie decât secolul al cincilea; totu_i este în armonie deplin cu ceea ce prezentm aici, fiindc termenul <I> n-au înviat </I> trebuie s fie înceles c se refer nu la trezire, ci la restabilirea deplin la viac în gradul perfect. Vezi nota de subsol din Vol. I, pag. 288. </P> <HR> <P ALIGN="JUSTIFY">Dup ce am vzut lucrarea învierii fcut de Biseric pentru alcii, s vedem acum ce au s ne arate Scripturile mai cu seam despre Întâia Înviere. Cu ce corpuri va ie_i afar Creacia Nou? Care vor fi unele din calitcile _i puterile lor? </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul declar:  Cum este cel fcut din crân, a_a sunt _i cei din crân; cum este Cel ceresc, a_a sunt _i cei cere_ti (1 Cor. 15:48). Dup cum încelegem, aceste cuvinte înseamn c lumea în general, care va avea restabilire la perfecciune uman, va fi ca _i cel pmântesc -- cum a fost întâiul Adam înainte de a pctui _i cum a fost  Omul perfect  Hristos Isus înainte de conceperea Sa pentru înnoirea naturii. Ne bucurm împreun cu lumea de aceast perspectiv mreac, c oamenii vor deveni iar_i chipuri pmânte_ti depline _i complete ale Creatorului divin. Dar ne bucurm înc _i mai mult în fgduincele scumpe fcute Bisericii evanghelice,  celor chemaci potrivit scopului divin, care vor <B>((722))</B> avea chipul Celui ceresc -- chipul Creatorului, într-un sens înc mai înalt _i mai deosebit -- care vor fi nu chipuri trupe_ti, ci chipuri spirituale.  ^tim c . . . vom fi ca El (Isus cel  schimbat , glorificat), pentru c Îl vom vedea <I>a_a cum este. </I>El este o fiinc spiritual, <I> reprezentarea exact a fiincei Tatlui </I>,  mai presus de orice domnie, de orice stpânire, de orice putere . . . _i de orice nume care se poate numi , _i ca atare mai presus de umanitatea perfect. Dac noi vom fi ca El _i-I vom împrt_i slava _i natura, înseamn c _i noi vom fi reprezentri ale fiincei Tatlui,  care locuie_te într-o lumin de care nu te poci apropia, pe care nici un <I>om</I> nu L-a vzut, nici nu-L poate vedea , dar de care noi ne putem apropia _i pe care-L putem vedea a_a cum este, fiindc am fost  schimbaci . 1 Ioan 3:2; 1 Tim. 1:17; 6:16; Exod. 33:20. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Ca nu cumva s-l înceleag cineva gre_it, apostolul sprijin expresia de mai sus adugând:  Dup cum <I>(noi,</I> Biserica) am purtat chipul celui fcut din crân, tot a_a vom purta _i chipul Celui ceresc . Gândul apostolului nu este c toci vor purta cândva, în acest sens, chipul Celui ceresc. Nu aceasta a fost intencia Creatorului nostru. Când El l-a fcut pe om a intencionat s aib o fiinc de <I>carne, uman, pmânteasc,</I> în propria Sa asemnare (mintal, moral), ca s fie domnul _i conductorul pmântului, ca reprezentant al Creatorului su ceresc (Gen. 1:26-28; Ps. 8:4-7). Alegerea Noii Creacii, dup cum am vzut, este cu totul separat _i deosebit de creacia pmânteasc. Ea este aleas <I>din</I> lume _i constituie cu totul doar o  turm mic , chemat s fie clasa Împrciei Domnului, ca s binecuvânteze lumea în timpul celor o mie de ani ai Veacului Milenar -- mai apoi, putem fi siguri, ocupând o pozicie foarte înalt _i de responsabilitate _i fcând o lucrare foarte important în ducerea la îndeplinire _i a altor scopuri divine -- poate în legtur cu alte lumi _i alte creacii. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Dar apostolul sprijin acest subiect _i mai departe, spunând pentru a explica cele mencionate anterior (versetul 50):  Ce spun eu, fracilor, este c nu pot carnea _i sângele s <B>((723))</B> mo_teneasc împrcia lui Dumnezeu . Astfel el face deosebire între starea noastr prezent în trup _i starea noastr viitoare ca fiince spirituale, declarând foarte clar c atâta vreme cât suntem în trup nu putem constitui Împrcia Domnului în sens real, fiindc acea Împrcie va fi spiritual, format din fiince spirituale. Domnul nostru, El Însu_i, Capul, cpetenia, conductorul, exemplul pentru Biserica Sa, este fiinca spiritual glorioas, o întrezrire a ei fiindu-i acordat apostolului Pavel (1 Cor. 15:8), _i o imagine a ei fiindu-i acordat apostolului Ioan în viziune apocaliptic.  Vom fi ca El -- nu carne _i sânge, ca restul rasei din care am fost seleccionaci _i a crei restabilire sau înviere prin judecci o va aduce înapoi la perfecciunea strii de carne _i sânge, la fel cum acele timpuri ale restabilirii vor aduce pmântul la starea reprezentat la început prin Grdina Edenului. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Apostolul îns a recunoscut faptul c ne va fi greu s încelegem ideea unei <I>schimbri</I> atât de complete a Bisericii de la condiciile trupe_ti, pmânte_ti la condiciile spirituale, cere_ti. El _i-a dat seama c dificultatea noastr va fi mai mic în privinca celor care au adormit în moarte decât în privinca celor vii _i care au rmas pân la prezenca Domnului. Este mult mai u_or pentru noi s încelegem ideea c acei care dorm vor fi înviaci în corpuri noi spirituale, a_a cum a promis Domnul c va da, decât s încelegem cum aceia dintre sfinci care sunt în viac în timpul prezencei a doua a Domnului vor fi acceptaci de El în Împrcia Sa spiritual. Domnul, prin apostol, ne clarific foarte bine acest lucru, zicând:  În legtur cu acest lucru v spun o tain, pe care o voi explica: nu toci vom adormi, dar toci vom fi schimbaci; într-o clip, într-o clipeal din ochi, la cea din urm trâmbic -- trâmbica a _aptea. 1 Cor. 15:51, 52. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">De_i prin aceste cuvinte Domnul, prin apostol, a clarificat într-o anumit msur taina, totu_i o msur considerabil de confuzie a ascuns de atunci încoace chiar _i aceast explicacie clar, pentru c mulci din poporul drag al <B>((724))</B> Domnului au confundat cuvântul  a adormi cu cuvântul  a muri _i au presupus c explicacia înseamn c sfincii care rmân pân la prezenca Domnului vor fi schimbaci fr s moar, lucru care nu este deloc declarat. S lum cazul apostolilor, de exemplu; ei au murit _i din momentul morcii pân în momentul învierii au fost socotici ca  adormici . Moartea a fost un act de un moment, în timp ce somnul sau starea de incon_tienc a continuat secole la rând. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Aceast idee despre cuvântul  somn trebuie ata_at cuvintelor apostolului pentru ca ele s poat fi încelese, adic, cei din poporul Domnului care rmân pân la a doua prezenc a Sa nu vor trebui s <I>doarm</I> în moarte incon_tienci nici mcar un moment. Ei vor <I>muri</I> totu_i, dup cum spune Domnul prin profet, vorbind despre Biseric:  Eu am zis: «Toci sunteci dumnezei, toci sunteci fii ai Celui-Prea-Înalt. Dar veci muri ca un om _i veci cdea ca <I>unul</I> dintre princi» (Ps. 82:6, 7 -- Biblia ebraico-engelz, J. P. Green -- n.e.). Lumea în general moare ca Princul Adam, în calitate de copii ai lui, prta_i la sentinca lui; dar cei credincio_i în Cristos Isus mor cu El -- cu Princul Isus (Isa. 9:6; Fapt. 3:15; 5:31). Îndreptcici prin sacrificiul Lui, ei devin <I>morci cu El,</I> ca împreun-sacrificatori. Ei  cad în moarte ca sacrificii -- ca al doilea Princ.  Dac <I>am murit împreun cu El</I>, <I>vom _i tri împreun cu El.</I> Dar, dup cum arat apostolul, moartea acestora nu va însemna <I>un somn</I> incon_tient -- momentul morcii va fi chiar momentul  schimbrii , sau îmbrcarea casei din ceruri, corpul spiritual. </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Schimbarea membrilor Bisericii care rmân pân la prezenca Domnului este astfel prezentat ca fiind în toate sensurile cuvântului o parte a Primei Învieri. Ea nu se deosebe_te în nici un amnunt de experienca morcii care trebuie s fie comun tuturor membrilor acelui singur corp. Singurul punct de diferenc între alci membri ai corpului _i ace_tia este cel specificat de apostol, anume, ei nu vor <I> adormi .</I> Ace_ti din urm membri ai corpului nu vor trebui s doarm -- nu vor trebui s a_tepte s vin Împrcia, <B>((725))</B> fiindc atunci ea va fi stabilit. Ei vor trece imediat de la activitcile slujirii de aceast parte a vlului în trup, la activitcile slujirii de cealalt parte a vlului ca Noi Creaturi desvâr_ite, membrii Cristosului. </P> <P ALIGN="CENTER"> Ce vom fi nu s-a artat înc </P> <P ALIGN="JUSTIFY">În privinca puterilor _i calitcilor Noilor Creaturi desvâr_ite, apostolul ne spune c nu vor avea toci acela_i grad de glorie, chiar dac toci vor avea acela_i <I>fel </I>de glorie -- toci vor fi fiince celeste, cere_ti. Va fi o glorie comun tuturor acestor fiince celeste _i o alt glorie comun fiincelor umane sau terestre. Fiecare va fi glorioas în perfecciunea ei, dar gloriile celor celeste vor fi superioare -- transcendente. Scripturile ne spun c Biserica în ansamblul ei, va  strluci ca soarele (Mat. 13:43). Aceast descriere a gloriei viitoare fcut de Domnul nostru se aplic la toci cei care sunt din clasa  grâu ; totu_i, în lumina explicaciei apostolului (versetul 41), ne dm seama c vor fi deosebiri individuale în poziciile _i onorurile Bisericii. Toci vor fi perfecci, toci vor fi fericici în cel mai înalt grad, dar, dup cum Tatl este mai presus de toci, dup cum L-a înlcat pe Fiul s fie alturi de El _i dup cum aceasta indic deosebiri în privinca gloriei, maiestcii _i autoritcii, tot a_a printre urma_ii Domnului, toci ace_tia fiind acceptabili, vor fi deosebiri în privinca poziciei, dup cum  o stea se deosebe_te în strlucire de alt stea în mrime _i strlucire. 1 Cor. 15:41. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Domnul nostru, în dou din pildele Sale, sugereaz aceea_i deosebire printre urma_ii Si glorificaci. Cel care a fost credincios cu cinci talanci urma s primeasc o laud special la întoarcerea Domnului, în timp ce ceilalci credincio_i care au avut un numr mai mic de talanci vor fi trataci proporcional. Cel care a fost credincios în folosirea minei sale, a_a încât s câ_tige zece mine, urma s primeasc conducerea peste zece cetci; iar cel care a fost credincios peste mina sa câ_tigând cinci mine, va avea talanci, binecuvântri, oportunitci _i autoritate proporcional crescute. Mat. 25:14-30; Luca 19:11-27. </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>((726))</B> </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Nu trebuie s ne mirm de aceasta, pentru c privind în urm vedem c în timp ce Domnul a ales doisprezece apostoli _i i-a iubit pe toci, între ei au fost trei pe care i-a iubit în mod deosebit _i care în diferite împrejurri au fost mai aproape de El _i în relacie mai confidencial decât ceilalci. De asemenea, putem fi siguri c atunci când se va deschide  Cartea viecii _i când vor fi împrcite poziciile cele mai apropiate de Învctorul pe tron, cei de la dreapta _i cei de la stânga (cei mai aproape de persoana Sa) vor fi recunoscuci de toci ca vrednici de cinstea _i distinccia acordat lor (Mat. 10:41). Nu ne va surprinde deloc s-l gsim pe apostolul Pavel alturi de Învctorul _i posibil pe Ioan de cealalt parte a Sa. Ideea nu este aceea de loc sau de pozicie pe o banc -- tron -- ci de cât de strâns este relacia în privinca puterii _i maiestcii Împrciei. Putem fi siguri c toci cei care vor constitui  turma mic vor fi atât de plini de Spiritul Domnului încât s-_i dea întâietate unul altuia; _i putem _ti cu ceritudine c nu va fi nici o gelozie, ci judecata divin în privinca vredniciei va fi aprobat deplin de ctre toat Creacia Nou. Acest lucru este a_a în prezent _i îl putem a_tepta mult mai mult în viitor. Citim c în prezent  Dumnezeu a pus mdularele în trup, pe fiecare a_a cum I-a plcut _i toci cei care sunt în armonie cu Domnul caut continuu, nu s schimbe aranjamentul divin, ci s-l recunoasc _i s coopereze cu el. Desigur c a_a va fi _i în viitor. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Descriind deosebirile dintre condiciile prezente _i cele din viitor apostolul spune:  Trupul (acest cuvânt se gse_te numai în manuscrisele târzii, conform notei introductive a traducerii revizuite. În locul lui apare un pronume personal pe care traductorii Bibliei engleze l-au redat la neutru, <I>el</I> sau <I>ea</I> -- n. e.) este semnat în putrezire _i înviaz în neputrezire .  Ea -- Creatura Nou, a crei existenc a început la consacrare _i la conceperea de Spirit. Creatura Nou se dezvolta _i cuta s cin în stpânire carnea _i s-o fac servul ei, în armonie cu voinca divin -- Creatura Nou despre care se spune c tria în trup ca într-un cort, în timp ce a_tepta corpul nou. <I> Ea </I> a fost semnat în putrezire, într-un corp care putreze_te; <I> ea </I> a <B>((727))</B> mers în moarte _i totu_i <I> ea </I> nu este reprezentat ca moart, ci numai adormit, în timp ce cortul ei pmântesc s-a descompus. Aceea_i <I> ea ,</I> Creatura Nou, va fi îmbrcat cu casa cereasc, corpul spiritual, la Întâia Înviere. </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Acest corp spiritual în care <I> ea </I>va fi înviat, dup cum spune apostolul, va fi neputrezitor -- care nu poate putrezi, care nu poate muri. Cuvântul redat aici prin neputrezire este <I>aphtharsia</I> _i înseamn ceva inatacabil de moarte, ceva ce nu poate putrezi, muri sau trece. Acela_i cuvânt este redat prin <I> neputrezire </I> în versetele 50, 53 _i 54 din acest capitol _i în Romani 2:7 _i 2 Timotei 1:10. </P> <P ALIGN="JUSTIFY">Aceast declaracie, c corpurile noastre spirituale nu vor putea putrezi, vor fi nemuritoare, este extraordinar, fiindc suntem informaci clar c aceast calitate a nemuririi aparcine inerent numai lui Iehova, de_i se spune despre Domnul nostru Isus c datorit credincio_iei Sale, marea Sa înlcare a constat în parte din acordarea <I>viecii în Sine</I>, a_a cum Tatl are viac în Sine. Ideea este aceea_i -- c gloriosul Cap al Bisericii a avut tocmai o astfel de  schimbare la nemurire, neputrezire, participare la natura divin. Nu ne uime_te c planul lui Dumnezeu a fost atât de generos fac de dragul nostru Rscumprtor, dar ne uime_te c aceast calitate a naturii divine, care n-a fost <I>dat</I> altora în afar de Învctorul nostru, le-a fost promis membrilor corpului Su, care merg pe urmele Sale _i caut gloria, cinstea _i nemurirea. 2 Pet. 1:4; Rom. 2:7. </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Este semnat în necinste _i înviaz în slav. Aici iar_i se face referire la Noua Creatur prin cuvântul (subînceles -- n. e.)  el . În timpul viecii prezente lumea nu ne cunoa_te, nu-_i d seama c am fost concepuci de Tatl ca s fim copiii Si pe plan spiritual _i locuim numai temporar în trup, pentru scopul încercrii noastre, pentru probarea credincio_iei fac de legmântul nostru de sacrificiu.  Acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Dar nefiind recunoscuci suntem desconsideraci de lume; _i din cauza consacrrii noastre Domnului s-ar putea s nu ocupm pozicii chiar a_a <B>((728))</B> de onorabile printre oameni, cum am putea ocupa prin talentele naturale pe care le avem, dac acestea ar fi devotate scopurilor lume_ti. În orice caz, atât individual cât _i colectiv, Biserica în trup este acum, dup cum spune apostolul,  în necinste , în disprec; _i, dup cum spune în alt parte, corpul nostru este un corp al strii smerite (Filip. 3:21). Dar care va fi mai târziu starea? Va trece toat necinstea? Va fi Biserica (Cap _i  corp ) astfel încât atât îngerii cât _i oamenii o vor aprecia _i onora? Va fi Noua Creacie astfel  în slav ? O, da! Avem aceast asigurare. </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Este semnat în slbiciune _i înviaz în putere. ^i aceasta se refer la Noua Creatur -- slbiciunea mencionat fiind aceea a corpurilor naturale muritoare, imperfecciunile lor, pe care toate Creaturile Noi le deplâng _i pe care Dumnezeu cu îndurare nu le socote_te ca slbiciuni ale Noii Creaturi, ale crei scopuri sau intencii fac de Domnul sunt pure, perfecte, loiale _i puternice. Faptul c aceste slbiciuni nu vor însoci noile corpuri înviate ale celor  ale_i este declarat în mod foarte specific.  Este înviat în putere -- puterea perfecciunii, puterea naturii noi, puterea lui Dumnezeu. </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Este semnat trup natural _i înviaz trup duhovnicesc. Aceea_i <I>Ea,</I> aceea_i Creatur Nou. Acum este trup natural -- singurul lucru palpabil este carnea. Numai prin harul lui Dumnezeu ni se permite s <I>socotim</I> mintea nou o Creatur Nou _i s a_teptm timpul când acestei minci noi i se va da un corp spiritual, potrivit pentru ea. Atunci <I>Ea</I> va fi corpul spiritual<I>,</I> în acela_i sens în care <I>Ea</I> este acum corpul natural. Ce perspectiv glorioas este aceasta! Cu adevrat, este de neînceles pentru noi care n-avem alte experience decât cele obi_nuite pentru omul natural -- exceptând faptul c mintea noastr a ptruns prin credinc fgduincele _i revelaciile Domnului _i a intrat în spiritul  lucrurilor care înc nu se vd . </P> <P ALIGN="JUSTIFY"> Dar dac însu_i <I>gândul</I> la gloriile viitoare ne-a ridicat deasupra lumii _i a grijilor ei, a încercrilor ei, a nebuniilor ei <B>((729))</B> _i a plcerilor ei, cu cât mai mult vor însemna pentru noi realitcile când vom fi perfecci _i asemenea Domnului nostru _i ne vom împrt_i de gloria Lui! Nu este de mirare c Domnul nostru i-a spus lui Nicodim:  Dac v-am vorbit despre lucruri pmânte_ti _i nu credeci, cum veci crede când v voi vorbi despre cele cere_ti? Nu este de mirare c trebuie s fim concepuci de Spiritul sfânt înainte de a putea chiar _i începe s încelegem lucrurile cere_ti. Fr îndoial, prin urmare, capacitatea noastr de a alerga alergarea pus în faca noastr în Evanghelie, strduinca noastr de a birui spiritul lumii _i asalturile Adversarului, va fi în msura în care vom fi asculttori de sfatul divin, nu vom iubi lumea _i vom da la o parte orice ne îngreuiaz _i pcatul care ne înf_oar a_a de u_or, neprsind strângerea noastr laolalt _i cercetând Scripturile zilnic, _i în toate sensurile cuvântului fcând uz de privilegiile, îndurrile _i binecuvântrile conferite nou ca _i copii ai lui Dumnezeu.  Dac facem aceste lucruri nu vom aluneca niciodat, ci ni se va da din bel_ug intrare în împrcia ve_nic a Domnului _i Mântuitorului nostru Isus Hristos. 1 Ioan 3:2, 3; Rom. 8:17; Ioan 3:12; 1 Cor. 2:14; 1 Ioan 2:15; Efes. 6:10-18; Evr. 12:1, 2; 10:25; Ioan 5:29; Fapt. 17:11; 2 Pet. 1:4-11. </P> <P ALIGN="CENTER"> <B>((730))</B> </P> <P ALIGN="CENTER"> Dor de cas<BR> <BR> Cum cerbul dore_te izvorul de ap,<BR> A_a Te dore_te sufletul meu.<BR> O, când voi privi a Ta fac,<BR> Când îmi vei spune la Tine s vin?<BR> <BR> Cât de ades noaptea ochii-mi îndrept<BR> Spre a mea cas cereasc,<BR> ^i timpul fericit a_tept când Tu,<BR> Domnul meu, îmi vei zice «Vino!»<BR> <BR> Totu_i eu _tiu c aceia doar<BR> Îci vor vedea slvita fac,<BR> Cari inima _i-au curcat<BR> ^i-au scos din ea chiar orice urm de pcat.<BR> <BR> Dar, vai, Stpân _i Domn al meu,<BR> Eu _tiu c înc sunt departe<BR> De a-i întâlni pe-ai Ti sfinci în lumin<BR> ^i a avea cu ei o dulce prt_ie.<BR> <BR> ^tiu c aceia cari pe tronul Tu vor sta,<BR> În dulce asemnarea Ta vor trebui s fie;<BR> ^i toat a Spiritului scump road,<BR> Tatl va trebui în ei s vad.<BR> <BR> Doamne, d-mi har ca eu mai rbdtor<BR> S m silesc din inima-mi srman;<BR> ^i adu timpul când cu Tine eu voi fi<BR> ^i Te voi vedea fac în fac!<BR> <BR> G. W. S. </P> </BODY> </HTML>